Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-22 / nr. 6925

A t CA VIZITA TOVARĂȘULUI ____________________________________________________________________________________________________ NICOLAE CEAUSESCU . , •... • . . . ._______________________________________________________ _ ÎN JUDEȚUL OLT _________________________________________________________ Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre pa­trie delegația de partid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. În întâmpinarea conducătorului partidului și sta­tului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constan­tin Băbulan, prim-secretar al Comitetului jude­­ țean Dolj al Partidului Comunist Român, Președin­tele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Nume­roși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și ex­prima și cu acest prilej profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statu­lui, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii. In Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceau­șescu, ceilalți membri ai delega­ției, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii par­tidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus ne­­mijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malul Cotețului — unde nu exista decât o simplă tur­nătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă orașului a­­tributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzi­­nei a condus la schimbarea struc­turii populației. Numeroși local­nici, pregătiți în prealabil, incă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei uni­tăți industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul“ — Brăila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzi­­nele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teo­dor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va pro­duce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehno­logice au și fost livrate beneficia­rilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se par­curge, pe fluxul de producție, drumul pe care il face lingoul de otel, cu diametrul de aproape ju­mătate de metru, pină la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automa­tizat, făcînd să dispară din nomen­clatorul de profesii activitate a forjorului tradițional, manual, a omului care manipula barele in­candescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de coman­dă, „forjorii“ conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Ast­fel, F.M.U.A.B. a furnizat strun­gurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere“ — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preo­cupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiec­tanții să manifeste o înaltă res­ponsabilitate in folosirea judici­oasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In ace­lași timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie con­centrată producția oțelăriei in așa fel turnătoriei și incit acestea să fie in măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județe­le învecinate. „în acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește ren­tabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dez­­voltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal“. în timpul vizitei, directorul u­­zinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creș­terea calificării muncitorilor. To­varășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe te­meinice din partea fiecărui mun­citor, pentru a fi capabil să mînu­­iască mașinile și utilajele cu per­formanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și teh­nicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al par­tidului, adresîndu-se celor prezenți, spune : — Sunteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate eforturi­­le pentru ca uzina să înceapă ne­întârziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducă­torii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Coope­ratorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul a­­cesteia. Tovarășul Ceaușescu se apropie de țăranii cooperatori care îl în­­timpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la noi ! Conducătorul partidului și sta­tului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe timp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preo­cupările oamenilor. Il întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru­ ca­re este producția la hectar. — In jur de 37.000 de kg. — Este bine, dar e în inte­resul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar insă ca lucrul să fie organizat în așa fel nncit să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Așa vom face, il asigură ță­ranii cooperatori care s-au strins toată in jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-i stringă mina­­bricii de anozi, tovarășul Ceaușes­cu, ceilalți conducători de partid și de stat se interesează de modul in care este organizat procesul de fabricație, apreciind eforturile har­nicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd șantierul noilor hale de electroliză, tovarășul Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scur­tării termenului de execuție, în așa fel incit investiția să fie rea­lizată înainte de termen. In discuțiile avute cu Mihai Cos­­tea, șeful sectorului reparații capi­tale de la cuve-electroliză, cu ingi­nerul Lucian Cereș de la fabrica de anozi, secretarul general se in­teresează de măsurile privind creș­terea calificării. — Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calitatea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent in probe tehnologice. Noua unitate este uni­că in felul ei, întrucît în țară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporții, nici ca dotare teh­nică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei in apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consuma­tori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul viitoarei unități se vor rea­liza electrozi siderurgici pentru cuptoarele electrice, grafitați elec­trozi clorosodici grafitați ce se vor folosi la electroliza clorurii de so­diu, blocuri și plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării și de cocs metalurgic, antracitul și smoa­la. La sosirea în întreprindere, con­ducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un mare nu­măr de muncitori, tehnicieni și in­(Continuare în pag. a III-a) Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locuitori întimpină cu entuziasm pe oas­peți. Se scandează „P. C. R. — Ceaușescu“, lozincă de o deose­bită semnificație, care atestă în­că și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, vede in partidul comunist exponentul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeții sunt întâmpinați de di­rectorul uzinei, inginerul Ion Bu­da, de cadre de conducere, de nu­meroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași emo­ționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producția anuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cure de cite noile construcții vor 63 kiloamperi, dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concentre­ze o capacitate sporită de pro­ducție. în operațiile de deser­vire a cuvelor vor fi folosite uti­laje și agregate din cele mai mo­derne, care vor spori gradul de mecanizare și automatizare a pro­cesului tehnologic de obținere a aluminiului, în timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fa­ DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, și-a Încheia­t vizita In r. p. bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de lo­cuitori ai Sofiei au venit, sîm­­bătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a sa­luta la plecare delegația de par­tid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România condu­să de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Popu­lară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Ni­colae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au ve­nit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte Consiliului de Miniștri, Todor Pav­al­iov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Co­mitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secre­tar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, Anghel Țanev, membru supleant al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, Petar Tancev, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Vladimir Bonev, Roza Ko­­m­tarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președin­tele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreșe­­dinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vice­­ Continuare în pag. a IV-a) Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a îna­poiat in Capitală delegația de par­tid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Re­publica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte to­varășii Ilie Verdeț, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim- vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii So­cialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de to­varășii Emil Bodnaraș, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ma­xim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu­, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Kon­­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bul­garia la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a a­­dresa tovarășului Nicolae Ceaușes­­cu urarea de bun venit. Ei aplau­dau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu-P.C.R.­“, exprimindu-și sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale in R.P. Bulgaria a delegației de par­tid și guvernamentale a țării noas­tre. Secretarul general al partidu­lui a răspuns ovațiilor mulțimii, a strins mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Populare Bulgaria, o delega­ție de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Republicii Consiliului de Stat al Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republi­ca Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Bo­­tevgrad și Vrața. Combinatul chi­mic Vrața, s-a întâlnit cu nume­roși oameni ai muncii și cu repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preo­cupările Partidului Comunist Bul­gar privind dezvoltarea în conti­nuare a economiei, științei și cul­turii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societă­­ții socialiste. Înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tra­diționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și gu­vernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului (Continuare în pag. a IV-a) Istoria Dunării cu­noaște - sau, mai e­­xact, a cunoscut pînă azi - trei poduri pes­te fluviu - trei arcuri peste timp. Un pod s-a ridicat la Turnu- Severin și a decis, prin conse­cințele lui de durată, formarea poporului dintre Dunăre și Car­­pați. E podul lui Traian. Un altul, construit peste 1700 de ani, poartă semnificația unei renașteri, deschizînd, după nea­gra epocă a dominației otomane, drumul spre Marea cea Mare, drumul către civilizația indus­trială. Este podul lui Anghel Saligny, de la Cernavodă. Un alt pod, construit acum cîțiva ani, la jumătatea Dunării românești, definește o altă eră în istoria poporului nostru, era civilizației socialiste, era frăției cu toate popoarele ce și-au unit eforturile în lupta pentru o lu­me nouă. Este „Podul Priete­niei“ de la Giurgiu-Russe. Trei poduri peste fluviu, trei arcuri în istorie, trei ere... Li se adaugă, în aceste zile — atingînd același țărm dobrogean pe care l-a împodobit și podul lui Anghel Saligny — un nou monument de gîndire tehnică și de artă, lucrare unică prin pro­porții, sinteză a experienței, ta­lentului novator, iscusinței și hărniciei constructorilor din Ro­mânia de azi: podul de la Giur­­geni—Vadul Oii, aflat la ora de față în faza finală, în zilele de ajun ale sărbătorii inaugurării. Privit de pe balustrada acestui pod, fluviul capătă, parcă, un alt ritm, o altă mișcare, impu­nînd, în panoramele largi ca și în detaliu, liniile și culorile u­­nei noi priveliști, desenate de mina omului. ☆ ...Străbatem podul, în cabina unei „Tatre“ a constructorilor. Dincolo de balustradele vopsite proaspăt, panorama fluviului, văzută de sus, din viteza mași­nii, capătă mișcare de caleidos­cop. Sute și sute de metri de zbor peste fluviu, pe o largă magistrală de asfalt, 1.500 de metri (dintre care jumătate via­ducte de beton, jumătate con­strucție de metal), de-a lungul unei magistrale cu patru benzi, suspendată ca un gigantic arc peste fluviu. Imaginile tremură ca și cum aerul ar fi toril, is­­cînd miraje de o secundă. Totul îți fuge, dezvelindu-ți alt unghi și altă culoare, mai înainte ca prima senzație să te umple de­plin. Fulgerarea pripită de ima­gini pretinde comentariu muzi­cal. Simți nevoia să auzi în sur­dină, ritmată după goana lumi­nii, o melodie, sau poate chiar mai puțin — o adiere. Dar, mu­zica e cuprinsă în întreagă a­­ceastă construcție și armonia ei te încântă mai ales atunci cînd contempli podul de jos, de pe fluviu. Fraza gîndirii arhitecților se înalță în elanuri dulci, coboară apoi plutit, grațios, ca într-o melopee care subjugă lumina și-o face cintec și ritm. Piatra a devenit aici ușoară, oțelul ae­r. CRAIOVEANU (Continuare in pag. a II-a) Un monument de gîndire tehnică și de artă

Next