Dobrogea Nouă, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 6959-6983)

1971-01-14 / nr. 6968

é­e H Anul XXIV, nr. 6968 I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN­IȚI-VAI Joi, 14 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani PRODUCȚIE DE PESTE 5 MILIOANE LEI Intr-un ritm intens a dema­rat în noul an și activitatea numeroaselor șantiere ale în­treprinderii de construcții hi­drotehnice din Constanța. Su­tele de salariați de aici — muncitori, ingineri și tehni­cieni, lucrînd la definitivarea obiectivelor aflate deja în con­strucție au realizat, in primele zile ale anului, un important volum de lucrări concretizate in mii mc de terasamente și umpluturi in noul port, in montări de noi linii ferate la același obiectiv, in importante suprafețe de drumuri. Valoric, producția globală realizată de la începutul anului însumează 5.200.000 lei. ANGAJARE PLENARA pentru Îndeplinirea SARCINILOR ECONOMICE PULSUL DE METRONOM AL PORTULUI 220.427 tone operate în 11 zile, data de 205.810 tone planificate Filele calendarului au marcat În­cheierea primei decade a lunii ia­nuarie. Pe graficul realizărilor ob­ținute de secțiile exploatare por­tuară in această perioadă se înscriu însemnate succese, oglindă a hotă­­ririi și entuziasmului cu care oa­menii portului au pășit in noul an, animați de dorința de a materiali­za cit mai rodnic sarcinile ce le stau in față, de a da viață hotări­­rilor cuprinse în Directivele Con­gresului al X-lea al P.C.R. și in Expunerea din 25 noiembrie 1970 ținută in față Comitetului Central și a guvernului de către secretarul general al­ partidului, tovarășul Ni­colae Ceaușescu. Portul vechi sau portul nou, ziua sau noaptea, peste tot forfotă și animație. Brațele puternicelor ma­carale de chei desenează pe contu­rul cerului zeci, sute de mișcări, un du-te vino continuu. Tractoare, autostivuitoare, utilaje moderne în­­tr-o perfectă simbioză cu docherii, intr-un ritm alert, asigură traficul portuar. 12 ianuarie ora 2,40. Ne aflăm in raza de activitate a secției I ex­ploatare portuară. Peste tot, atmos­feră specifică comandamentelor de producție. In dana 15, echipa 22 condusă de Florea Brătescu, des­carcă minereu de mangan. Se lu­crează ritmic, fără pierderi. Cupele graiferului scot cu regularitate de metronom minereul din încăpătoa­rele hambare ale navei. La sfîrși­­tul turei aveam să aflăm că aceas­tă echipă a realizat 177 tone față de 95 tone cu­ avea planificat. La dana 11, nava „Lesbios“, în­carcă lădițe cu ouă. Știam din gra­ficul de producție al secției că echipa 2, condusă de Niculae Stan­­ciu, este fruntașă. „Secretul“ a­­veam să-l aflăm de la șeful echi­pei: „Caut să-mi organizez oamenii pe gurile de hambar la care se lu­crează, în așa fel incit operațiunile să se desfășoare continuu. Nu fa­cem nimic deosebit, ne facem da­toria“. In noaptea raidului nostru echipa nr. 2 iși făcuse cu prisosință datoria, realizase 83 tone față de 40 tone cu­ avea planificat. De ase­menea, în sectorul III, echipele 236, 237, 209 și 225 raportau la sfirșitul turei de lucru depășirea sarcinilor de manipulări. In primele ore ale zilei de 12 ianuarie întîlnim, la dana 14, echi­pa 69, condusă de Mircea Roibu, care descărca mărfuri generale. E­­chipa preluase „din mers” opera­țiunile. Stăm de vorbă cu șeful de echipă: „Am pornit, ne spune dîn­­sul, cu dreptul în noul cincinal. Prin organizarea locului de muncă, prin eliminarea absențelor nemoti­vate, vrem ca la sfirșitul fiecărei luni să ocupăm un loc fruntaș pe graficul întrecerii cu celelalte echi­pe. Suntem­ hotărâți să contribuim prin munca noastră la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de trafic portuar". Aceasta este opinia unui șef de echipă. Ea reprezintă de altfel ho­­tărirea cu care toate echipele de docheri din portul Constanța au pornit in muncă în acest nou cin­cinal. Nicolae MOROȘANU Caracteristica principală a activi­tații portuare în aceste zile : ritmul. Bilanțul inovatorilor de la S.N.C. Prima inovație din acest an, autor maistrul Constantin Ni­colae, a și fost înregistrată zilele trecute la S.N.C. Ea se referă la schimbarea tehnolo­giei de reparare a vinciului de ancoră. Informația ne-a trans­­mis-o corespondentul nostru, Ion Moroianu, tehnician Șantierul naval Constanța, ca­ca­re ne-a vorbit despre realiză­rile de prestigiu ale inovato­rilor in anul 1970. Din 20 de propuneri de inovații înregis­trate la cabinetul tehnic, 14 au fost aplicate în producție, aducînd un volum de economii postcalculate in valoare de peste 5 milioane lei. Succese ale industriei locale Eforturile colectivului I.I.L. Medgidia pentru ridicarea ca­litativă a activității economice s-au materializat in succese importante, chiar din primele zile de muncă ale noului cin­cinal. Până pe 10­ ianuarie au fost obținute depășiri de 98.000 lei peste plan la globală și de 22.500 producția lei peste plan la producția marfă. Calitatea superioară a pro­duselor întreprinderii, ritmici­tatea cu care-și onorează con­tractele și preocuparea colec­tivului pentru dezvoltarea ne­contenită a activității între­prinderii vor asigura față de 1970, o creștere de 18 la sută a producției metalurgice, de 6,6 la sută la mobilă și de 2,4 la sută la teracotă, ceea ce se va solda cu ridicarea volumu­lui global al producției marfă, pe 1971, cu 10,4 la sută față de 1970. circulație pe raza județului Con­stanța, nu înregistrează o creștere pe anul 1970, față de anul 1969, titoare. Din păcate numărul ac­cidentelor grave și foarte grave, a fost în progres, raza unor localități, atît numărul accidentelor cit și consecințele a­­cestora, au crescut. Să exemplifi­ Flux tehnologic DE ZECE ZILE, FOCURILE VII.. Cifra de 1.870.000 tone, înscrisă în pla­nul de Fabricii producție al de ciment din Medgidia pe a­­nul 1971, reprezintă, în afara greutății sa­le, o incontestabilă valoare de simbol. In primul an al cincina­lului trecut, produc­ția de 1.150.000 tone de ciment ,,propulsa" fabrica printre cele mai mari de acest fel din țară și era o per­formanță în sine. Au urmat anii reeditării stării de șantier. Și, în 1967, a intrat în funcțiune, cu un tri­mestru avans față de termen, capacitatea atingîndu-și proiecta­tă cu două trimestre mai devreme, linia de tuburi din azbociment cu o producție de 1.150 km anual, s-a urmat o a doua linie adăugind la valorile realizate de fabrică 4.050.000 metri pă­trați de plăci din az­bociment pe an. Spre finalul celei de-a doua vîrste de șan­tier, în trimestrele III și IV ale lui 1969, au fost puse în uine cele două funcți­linni noi de producere a cimentului prin pro­cedeul uscat, nemai­­încercat la noi în țară decit la fabrica din Bîrseștii Gorju­­lui. Aceasta înseamnă un plus de 640.000 tone de ciment pe an, realizat prin cel mai modern și mai eco­nomicos procedeu cu­noscut în industria silicaților. Printre constructorii și mon­­torii care au semnat reușita, s-au aflat numeroși oameni ai fabricii : lăcătușul Nicolae Gioarsă, mo­rarul Florea Iscru, cucătorul Toma Da­vid. Dorința de grăbi lucrurile, de a a spori contribuția Medgidiei la asigura­rea „punirii“ zilnice a marilor șantiere ale țării, prezența ei pe piețele a 37 de țări ale globului, a deve­nit participare acti­vă la opera de ex­tindere a capacități­lor de producție. Teo­retic, Medgidia, cea de-a doua fabrică de ciment a țării, după cantitatea de ciment și produsele din azbo­ciment realizate a­­nual, are asigurată, la nivelul primei trepte­­ a cincinalului care a început, o ca­pacitate de 1.790.000 tone de ciment. Dife­rența pină la 1.870.000, cit însumea­ză planul pe 1971, re­prezintă eforturile proprii ale colectivul Nicolae FATU (Continuare in pag. a IlI-a) r La Farul au început pregătirile pentru re­tur... pag. a II-a Fotografia, o formă eficientă în munca politică de masă pag. a III-A­­ ZIARUL­UI AZI De ce să căutăm în altă parte ceea ce se află la un pas de noi? pag. a IlI-a In legătură cu situa­­ția din Orientul R­ege dis­propiat pag. a IV-a II E­ste un lucru îndeobște cunoscut că, în condițiile vieții contemporane, cir­culația rutieră se intensi­­fică, numărul autovehiculelor cres­­cînd vertiginos. In asemenea con­diții, se impune un spor de aten­ție din partea conducătorilor auto. Fără acest spor de atenție și fără o respectare strictă a regulilor de circulație, nu se poate reduce nu­mărul de accidente. Deși dinamica accidentelor de totuși, avindu-se in vedere gravi­tatea și urmările acestora, lucru­rile nu sunt cîtuși de puțin linie.Dacă analizăm situația acciden­telor de circulație după locul pro­ducerii acestora, se observă că pe căm­­­in municipiul Constanța, accidentele produse, comparativ cu anul 1969, cresc de la 85 la 98, al persoanelor care și-au pierdut viața în accidente de circulație de la 39 la 53, al răniților de la 64 la 65. Situații asemănătoare întîlnim și in unele localități ca : Toprai­­sar, unde accidentele cresc de la 3 la 5, la Valul lui Traian, unde accidentele ajung de la 14 in a­­nul 1969, la 15 în anul 1970, la Crucea, unde accidentele sporesc de la 5 la 15 în anul 1970. Drumu­rile în localitățile amintite, in Lt. col. Nicolae DALINDA, adjunctul șefului I.M.J. Constanța (Continuare in pag. a III-a) ACCIDENTUL DE CIRCULAȚIE NU ESTE INTIMPLĂTOR! Organizarea pe baze noi a LEGUMICULTURII La indicația conducerii de partid și de stat s-a elaborat recent un amplu program de organizare pe baze noi a producerii și valorificării legumelor. Pentru a vedea cum sunt traduse în viață prevederile acestui program am solicitat o convorbire tovarășului NICOLAE ȘTEFAN, ad­junct al ministrului agriculturii și silviculturii, pe care o prezentăm cititorilor noștri : — Cum apreciați activitatea desfășurată pină în prezent în legumicultură ? — In ultimii ani s-au depus e­­forturi susținute și meritorii pentru dezvoltarea și îmbunătățirea bazei materiale, modernizarea tehnolo­giilor, asigurarea cadrelor de spe­cialitate cu pregătire superioară ș.a. Totuși, progresele obținute nu sunt pe măsura sarcinilor trasate in le­gumicultura, nici pe măsura posi­bilităților create pină in prezent. Astfel, nu s-a avansat în suficientă măsură in ce privește concentrarea și specializarea producției. In cele 736 ferme legumicole, organizate la cooperativele agricole nu s-a trecut cu destulă hotărîre la specializare, cultivindu-se — și în anul 1970 — un număr prea mare de specii, fără a se realiza, deci, soiuri mari de legume marfă. Totodată, trebuie menționat că nu s-a reușit a se rea­liza o bună eșalonare a producției, fie din cauza intîrzierilor, fie ca urmare a necunoașterii specificului biologic al soiurilor folosite. Alte deficiențe manifestate în legumicul­­tură constau in nerealizarea nive-Interviul nostru cu prof. NICOLAE ȘTEFAN, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii targi de bază a terenurilor — ceea ce a făcut ca mecanizarea lucrări­lor să nu fie înfăptuită la capaci­tatea de lucru a tractoarelor și ma­șinilor. Chiar amplasarea unor gră­dini de legume a continuat să se facă în unele cazuri necorespunză­tor , pe suprafețe mari și disper­sate, fără sursă sigură de apă iar , ca urmare, irigarea legumelor nu a fost posibilă. S-au manifestat de­ficiențe și în ce privește însușirea și aplicarea tehnologiilor necesare privind cultivarea legumelor in so­larii, ca și în ce privește asigura­rea, organizarea și folosirea forței de muncă în legumicultură. — Ce sarcini sunt prevăzute in legumicultură pentru 1971 și în perioada noului cincinal ? — Producția de legume va crește considerabil ajungînd la 3.600.000 tone in 1971 și 4.100.000 tone in 1975. Se țintește, totodată, spre o eșalonare optimă a producției de legume pentru asigurarea zionării populației într-o cu­ aprovi­mai lungă perioadă a anului. In acest scop, pe lingă dezvoltarea în conti­nuare a sectorului de culturi for­țate și protejate se organizează pe baze noi producerea de răsaduri. Metoda obișnuită a producerii în răsadnițe cu biocombustibil este de­pășită din punct de vedere tehnic și al gradului de siguranță. In vii­tor, producerea răsadurilor se va a­­sigura în centre organizate și do­tate cu sere­ inmulțitor și solarii încălzite. La fiecare 125 ha legume, de exemplu, trebuie să se asigure 5.000 mp sere înmulțitor și 25.000 mp solarii încălzite pentru repica­­rea răsadurilor. Cresc totodată can­titățile de îngrășăminte chimice de la 150 kg la hectar in 1970, la 230 kg în 1971 și 270 kg în 1975. Ierbi­­cidarea culturilor legumicole va fi extinsă pe 95.000 ha in 1975, în­deosebi pentru suprafețele cu rădă­­cinoase, tomate și ceapă.­­ La consfătuirea cu legu­micultorii desfășurată in de­cembrie 1970 la București s-a dezbătut problema creării cen­trelor legumicole. Vă rog să vă referiți la stadiul pregătirii a­­cestor noi organe. — Pină la 25 ianuarie, in toate județele țării se constituie centre pentru producerea și valorificarea legumelor. Se vor grupa fermele legumicole — cooperatiste și de stat — astfel ca un asemenea centru să (Continuare în pag. a III-a) GARAJUL SPAȚIAL — UN NOU PRODUS REALIZAT LA I.P.M.C. Valori­ficiul la un nivel su­­­perior posibilitățile pe care le oferă nivelul de înzestrare tehnică a producției și răs­­punzînd, totodată, unor nece­sități locale curente, specialiș­tii de la întreprinderea de prefabricate și materiale de construcție, au încheiat re­cent fazele de creare a unui nou produs: garajul spațial. Echipat incă din întreprindere cu accesoriile necesare, avind o formă plăcută, produsul ur­mează să fie prezentat, in cu­­rînd, publicului, urmînd a fi apoi introdus in producție de serie. Complex de producție meșteșugă­rească Asigurarea fondului pieței cu­ obiecte de uz casnic și in cantități suficiente stă perma­nent in centrul preocupărilor cooperatorilor meșteșugari. A­­vem în vedere și noul com­plex de producție intrat recent in folosință în orașul Constan­ța in care se execută perii, pensule, bidinete, mături, am­balaje din carton etc. Tot în acest complex funcționează o tăbăcărie și un atelier de în­nobilat blănuri.

Next