Dobrogea Nouă, februarie 1971 (Anul 24, nr. 6984-7007)

1971-02-25 / nr. 7004

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA ! Anul XXIV» nr. 7004 Joi, 25 februarie 1971 4 pagini» 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale celorlalte unități cu și ai statut de centrală ! Stimați tovarăși. Aș dori să încep, prin a adresa tuturor­ participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea­ Comitetului Central al par­tidului. (Aplauze puternice, pre­lungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, condu­cerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comi­tetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea repre­zintă un adevărat forum de dezba­tere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfă­tuirii, s-a relevat justețea hotărâri­lor Conferinței Naționale a parti­dului privind îmbunătățirea organi­zării și conducerii activității econo­mice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele po­zitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele stilul lor de lucru. Au fost formu­li­zate multe propuneri privind spori­rea drepturilor centralelor, îndeo­sebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă in aceeași măsu­ră tovarășii care au luat cuvântul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noas­tre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezba­terile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, in cadrul consfă­tuirii au fost făcute o serie de cri­tici și propuneri — in cea mai ma­re parte juste — cu pr­ivire la pro­iectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creșterea ni­velului general al cadrelor noastre din economie, competența profesio­nală și înaltul lor spirit de răspun­dere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate in consfătui­re vor trebui să fie analizate temei­nic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cit și la stabilirea măsurilor de îmbu­nătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc la­­tr-o perioadă deosebit de importan­tă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cinci­nalului 1966—1910 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, pre­vederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția in­dustrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obi­ective in industrie, agricultură și in celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut in această perioa­dă noi pași înainte pe drumul creș­terii forței sale economice, al valo­rificării tot mai intense a poten­țialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obținu­te în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut intr-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe a­­ceastă bază au fost luate impor­tante măsuri, privind creșterea ni­velului de trai al populației , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate in această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construc­ții de locuințe. Toate aceste realizări au fost po­sibile datorită muncii pline de ab­negație desfășurate de întregul po­por pentru Înfăptuirea politicii par­tidului privind dezvoltarea econo­mică și socială a patriei noastre so­cialiste. Analizând aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Cen­tral al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate in pe­rioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țără­nime, intelectualitate, de toți oa­menii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele ob­ținute. Cincinalul care a trecut a însem­nat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbu­nătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropie­rea conducerii de activitatea con­cretă, pentru rezolvarea mai ope­rativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul a­­cestor măsuri, stabilite pe baza ho­tărârilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a în­semnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planifi­cării activității economice. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, institu­­ționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la: promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și condu­cerea producției, la adincirea demo­cratismului socialist in economie și in întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planifi­care, dezvoltarea relațiilor contrac­tuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de cre­dit, îmbunătățirea cadrului legisla­tiv al activității economice și alte măsuri luate in această perioadă au creat condiții ca centralele indus­triale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața eco­nomică a țării, in înfăptuirea poli­ticii partidului și statului in acest domeniu hotăritor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continua­re, la câteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, in legătură cu organizarea și funcționarea centra­lelor și a celorlalte unități cu sta­tut de centrală. Putem spune că ac­tivitatea desfășurată de aceste uni­tăți in cursul anului 1918 a demon­strat că modul de organizare a pro­ducției pe care l-am adoptat cores­punde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre so­cialiste. Ținând seama de cerințele pe ca­re le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și di­versificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției in unități mari în stare să asigure o condu­cere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate; aceasta presupu­nea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai im­portantă — cât și dispersarea mij­loacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribu­ția pe care ele au adus-o la reali­zarea planului de dezvoltare a e­­conomiei naționale vin să adeve­rească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majo­ritatea pe baza centralelor s-au constituit conducerilor unor între­prinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezul­tate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea cen­tralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coor­donare. Este vorba deci de unirea, de concentrarea producției în uni­tăți mari și nu de crearea unor or­ganisme de îndrumare, lăsîndu-se insă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în ve­chea formă. Se pare insă că nu toate centralele - și nici chiar toa­te ministerele - au înțeles acest lu­cru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organis­me de coordonare și care, în mare parte, nu fac decit să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vede­re diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a forme­lor organizatorice ; dar această di­versitate nu trebuie să ducă la con­cluzia că trebuie să adoptăm prin­cipii deosebite in organizarea aces­tor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite­­ și în această pri­vință sînt de acord să lăsăm o li­bertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor econo­mice cu statut de centrală, dar toa­te trebuie să se încadreze în spiri­tul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce im­plică aceasta pentru unitățile res­pective. De asemenea, diversitatea de or­ganizare, corespunzătoare specificu­lui fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să trans­forme aceste unități în mini minis­tere — așa cum s-a întâmplat cu unele centrale. Există centrale in­dustriale care, pe lângă faptul că au o organizare și atribuțiuni ase­mănătoare cu cele ale fostelor di­recții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din minis­tere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din între­prinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu per­sonal de execuție și de conducere a producției, ceea ce a avut urmări negative in acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pină la capăt hotărârile de partid și de stat privind trimiterea spre producție a cadrelor din ministere. Fiecare mi­nister a căutat să procedeze în așa fel nicit, până la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă în București. Din toate așa-zisele re­duceri de personal care sau reali­zat în ce privește aparatul ministe­relor, nici 10 la sută nu au mers in unitățile de producție in provincie, deși știm cu toții că astăzi aproape 85 la sută din realizează acolo, producția țării si nu în București. Insist asupra acestor aspecte pen­tru că trebuie să le avem în vedere la­ definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare in scopul asigurării cu cadre cores­punzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le înde­plinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sintem­ la început și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte in a prelua cit mai opera­tiv atribuțiunile ce li s-au încre­dințat și a trece la realizarea tutu­ror sarcinilor ce le reveneau. A­­ceastă reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de or­ganizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective, am intilnit cazuri cînd unii tova­răși aveau părerea că centralele nu (Continuare în pag. a IlI-a) Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineața, lucrările primei Consfă­tuiri pe țară a lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidu­lui și statului de a organiza perio­dic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoa­re ale economiei naționale. In le­gătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse in va­loare, cât mai chibzuit și deplin, re­zervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii partici­pă aproape 2.600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri a­­gronomi și zootehniști, medici vete­rinari și economiști din întreprin­derile agricole de stat — precum și numeroși invitați: activiști de partid, reprezentanți ai­ ministere­lor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cerce­tări și din învățământul superior a­­gricol. Rima zi a lucrărilor Consfătui­rii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate: culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicul­tură; viticultură; vaci pentru lapte; taurine pentru carne, ovine; porci­ne; păsări și animale mici. De ase­menea, s-au purtat discuții pe mar­ginea celor mai moderne tehnolo­gii și forme de organizare a pro­ducției și a muncii care pot contri­bui la sporirea continuă și substan­țială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea e­­conomiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura prin, urmând a fi prezentate con­in­cluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității vii­toare, in spiritul directivelor adop­tate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) REZOLUȚIA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat ac­tivitatea desfășurată de organiza­țiile de tineret de la ultimul Con­gres și a stabilit obiectivele și sar­cinile ce revin Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfășurindu-și lucrările in preajma gloriosului jubileu - ani­versarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, condu­cătorul încercat al poporului în lup­ta pentru realizarea idealurilor de libertate națională și socială, pen­tru Înfăptuirea revoluției și con­strucției socialiste - Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Co­munist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. — Aprobînd activitatea desfă­șurată de Comitetul Central în pe­rioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-edu­cative în rîndul tineretului, îmbogă­țirea și diversificarea, formelor și metodelor de muncă, creșterea ini­țiativei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preo­cupări, atribuții și răspunderi ne­mijlocite, in organizarea unor acti­vități turistice, cultural-educative, sportive, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participa­rea reprezentanților tineretului în consiliile de conducere ale unități­lor economice și ale instituțiilor de învățămint, ale organismelor econo­mice și ale administrației de stat a dus la îmbogățirea vieții și activi­tății organizațiilor U.T.C., la creș­terea influenței și prestigiului lor în rîndurile tineretului. Experiența ultimilor trei ani, re­zultatele obținute confirmă pe de­plin justețea orientării date de par­tid muncii Uniunii Tineretului Co­munist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a întregii activități de către partidul comu­nist constituind chezășia succeselor viitoare ale organizației revoluțio­nare a tineretului din România. Congresul constată insă existența unor deficiențe în munca organelor și organizațiilor U.T.C., în genera­lizarea experienței pozitive, în co­laborarea cu ceilalți factori educa­tivi, în conceperea și desfășurarea acțiunilor proprii. II. — Congresul stabilește ca sar­cină politică fundamentală a acti­vității de viitor a Uniunii Tineretu­lui Comunist participarea întregului tineret, de la orașe și sate, la acti­vitatea economică, socială, politică și culturală a țării, la opera de edi­ficare a societății socialiste multila­teral dezvoltate. Dezvoltarea într-un ritm susținut a industriei și agriculturii noastre socialiste impune sporirea contri­buției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvol­tare economică, la activitatea pro­ductivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezol­varea problemelor de muncă și via­ță ale tinerilor. Modernizarea și perfecționarea continuă a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvol­­tarea la tineri a spiritului de răs­pundere față de pregătirea profe­sională, însușirea cunoștințelor teo­retice și practice de specialitate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării concursurilor și olimpia­delor pe meserii și profesii ale ti­nerilor din industrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din coopera­tivele agricole de producție și între­prinderile agricole de stat, din uni­tățile de mecanizare se revin înda­toriri deosebit de importante in mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unități­lor agricole, în stimularea și dez­voltarea spiritului de muncă în co­mun, a simțului gospodăresc. O a­­tenție mare se­­ va acorda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profe­siile noi ale satului. Se impune ca organizațiile U.T.C. din mediul ru­ral, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine în asi­gurarea condițiilor necesare mari­(Continuare in pag. a II-a) * Int Unire cu viitori absolvenți de liceu­ te Pe linia manifestărilor închina­semicentenarului partidului, ieri după-amiază, la Teatrul de stat din Constanța a avut loc o intîlnire a tovarășului Ionel DI­­CU, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., cu elevi din ulti­mul an al liceelor din oraș. In cadrul acestei întîlniri s-a dat răspuns la numeroase întrebări puse de tineri cu privire la poli­tica internă și internațională a partidului și statului, precum și la alte probleme legate de preo­cupările actuale ale tineretului. Au fost explicate cu competenți conținutul etapei de făurire a so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, direcțiile de dezvoltare a României socialiste în noul plan cincinal, măsurile luate de partid pentru perfecționarea învățămîn­­tului, științei și culturii în scopul împlinirii personalității multilate­ral și armonios dezvoltate. Manifestarea s-a bucurat de un deosebit succes. In încheiere a avut loc un spectacol cu piesa „Simțul Mitică Blajinu“ de Aurel Baranga, ­Continuare in pag, a­nn-al IN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEȚ INVESTIȚII ECONOMICE MARI -prin folosirea judicioasă a creditelor și a fondurilor proprii Cincinalul recent încheiat, în a­­ceeași notă de ascendență conti­nuă, a consemnat importante rea­lizări și in sectorul cooperatist. An de an, fondurile destinate dezvol­tării și consolidării economice cooperativelor agricole, au cunos­­­cut creșteri deosebit de însemna­te, demonstrîndu-se din plin grija și preocuparea pe care partidul și guvernul o manifestă permanent pentru agricultura cooperatistă. In această privință, pe lingă aloca­rea unor fonduri proprii pentru investiții mereu mai mari, atît ca urmare a creșterii coeficienților de repartizare, cit și prin obținere­a unor producții net superioare, cre­ditele pe termen lung au avut un rol foarte însemnat, reprezentînd­ peste 46 la sută din totalul fon­durilor. Ponderea lor a crescut în acești ani, de la 7 la sută în 1966, la 36 la sută în 1969 și respectiv la 100 la sută in ultimul an al cincinalului. Dacă in anii anteriori cincinal a­­ui scurs, fondurile investite au ur­­m­ărit dotarea generală a coopera­tivelor, punerea bazelor pentru or­ganizarea și dezvoltarea imediată O comparație a fondurilor con­sumate în primul și ultimul an al cincinalului este de natură să edi­fice in mai mare măsură efortu­rile îndreptate către investiții, a acestora, prin procurări de ani­male, utilaje și mașini, construc­ții, alimentări cu apă și energie electrică, plantații de vii și pomi, în ultimii ani fondurile au fost orientate în cea mai mare parte către obiective și lucrări fără pre­­cedent în țara noastră: lucrări de irigații, complexe moderne de creșterea animalelor, fabrici de nu­trețuri combinate etc. Apelînd la cifre, vom constata că, dacă în primii trei ani ai cin­cinalului (1966—1968), statul a a­­cordat cooperativelor agricole cre­dite pentru investiții de circa 90 milioane lei, în ultimii doi (1969—1970) creditele acordate ani a­­celuiași scop s-au ridicat la peste 250 milioane lei. Concomitent a Ion MIRON, directorul Sucursalei Băncii Agricole Constanța — milioane — ________ 1966 1970 total cincinal_____ Total fondări 149,6 333,3 1.016,7 din care : — fonduri proprii 140,7 160,0 735,3 — credite pe termen sunt 9,5 162,3 341,4 — Ponderea creditelor 7% 101% ..........46,5%

Next