Dobrogea Nouă, februarie 1971 (Anul 24, nr. 6984-7007)
1971-02-25 / nr. 7004
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA ! Anul XXIV» nr. 7004 Joi, 25 februarie 1971 4 pagini» 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale celorlalte unități cu și ai statut de centrală ! Stimați tovarăși. Aș dori să încep, prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărârilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele stilul lor de lucru. Au fost formulizate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă in aceeași măsură tovarășii care au luat cuvântul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, in cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — in cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate in consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cit și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc latr-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1910 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective in industrie, agricultură și in celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut in această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut intr-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri, privind creșterea nivelului de trai al populației , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate in această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru Înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizând aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate in perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărârilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la: promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adincirea democratismului socialist in economie și in întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate in această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, in înfăptuirea politicii partidului și statului in acest domeniu hotăritor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continuare, la câteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, in legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități in cursul anului 1918 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținând seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției in unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cât și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea pe baza centralelor s-au constituit conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se insă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare insă că nu toate centralele - și nici chiar toate ministerele - au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decit să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice ; dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite in organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întâmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lângă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuție și de conducere a producției, ceea ce a avut urmări negative in acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pină la capăt hotărârile de partid și de stat privind trimiterea spre producție a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în așa fel nicit, până la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care sau realizat în ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers in unitățile de producție in provincie, deși știm cu toții că astăzi aproape 85 la sută din realizează acolo, producția țării si nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare in scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sintem la început și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte in a prelua cit mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective, am intilnit cazuri cînd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu (Continuare în pag. a IlI-a) Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineața, lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale. In legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse in valoare, cât mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2.600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați: activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățământul superior agricol. Rima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate: culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură; vaci pentru lapte; taurine pentru carne, ovine; porcine; păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura prin, urmând a fi prezentate conincluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, in spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) REZOLUȚIA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organizațiile de tineret de la ultimul Congres și a stabilit obiectivele și sarcinile ce revin Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfășurindu-și lucrările in preajma gloriosului jubileu - aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate națională și socială, pentru Înfăptuirea revoluției și construcției socialiste - Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. — Aprobînd activitatea desfășurată de Comitetul Central în perioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-educative în rîndul tineretului, îmbogățirea și diversificarea, formelor și metodelor de muncă, creșterea inițiativei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preocupări, atribuții și răspunderi nemijlocite, in organizarea unor activități turistice, cultural-educative, sportive, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanților tineretului în consiliile de conducere ale unităților economice și ale instituțiilor de învățămint, ale organismelor economice și ale administrației de stat a dus la îmbogățirea vieții și activității organizațiilor U.T.C., la creșterea influenței și prestigiului lor în rîndurile tineretului. Experiența ultimilor trei ani, rezultatele obținute confirmă pe deplin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a întregii activități de către partidul comunist constituind chezășia succeselor viitoare ale organizației revoluționare a tineretului din România. Congresul constată insă existența unor deficiențe în munca organelor și organizațiilor U.T.C., în generalizarea experienței pozitive, în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfășurarea acțiunilor proprii. II. — Congresul stabilește ca sarcină politică fundamentală a activității de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea întregului tineret, de la orașe și sate, la activitatea economică, socială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea într-un ritm susținut a industriei și agriculturii noastre socialiste impune sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezolvarea problemelor de muncă și viață ale tinerilor. Modernizarea și perfecționarea continuă a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a spiritului de răspundere față de pregătirea profesională, însușirea cunoștințelor teoretice și practice de specialitate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării concursurilor și olimpiadelor pe meserii și profesii ale tinerilor din industrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se revin îndatoriri deosebit de importante in mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unităților agricole, în stimularea și dezvoltarea spiritului de muncă în comun, a simțului gospodăresc. O atenție mare se va acorda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale satului. Se impune ca organizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine în asigurarea condițiilor necesare mari(Continuare in pag. a II-a) * Int Unire cu viitori absolvenți de liceu te Pe linia manifestărilor închinasemicentenarului partidului, ieri după-amiază, la Teatrul de stat din Constanța a avut loc o intîlnire a tovarășului Ionel DICU, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., cu elevi din ultimul an al liceelor din oraș. In cadrul acestei întîlniri s-a dat răspuns la numeroase întrebări puse de tineri cu privire la politica internă și internațională a partidului și statului, precum și la alte probleme legate de preocupările actuale ale tineretului. Au fost explicate cu competenți conținutul etapei de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, direcțiile de dezvoltare a României socialiste în noul plan cincinal, măsurile luate de partid pentru perfecționarea învățămîntului, științei și culturii în scopul împlinirii personalității multilateral și armonios dezvoltate. Manifestarea s-a bucurat de un deosebit succes. In încheiere a avut loc un spectacol cu piesa „Simțul Mitică Blajinu“ de Aurel Baranga, Continuare in pag, ann-al IN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEȚ INVESTIȚII ECONOMICE MARI -prin folosirea judicioasă a creditelor și a fondurilor proprii Cincinalul recent încheiat, în aceeași notă de ascendență continuă, a consemnat importante realizări și in sectorul cooperatist. An de an, fondurile destinate dezvoltării și consolidării economice cooperativelor agricole, au cunoscut creșteri deosebit de însemnate, demonstrîndu-se din plin grija și preocuparea pe care partidul și guvernul o manifestă permanent pentru agricultura cooperatistă. In această privință, pe lingă alocarea unor fonduri proprii pentru investiții mereu mai mari, atît ca urmare a creșterii coeficienților de repartizare, cit și prin obținerea unor producții net superioare, creditele pe termen lung au avut un rol foarte însemnat, reprezentînd peste 46 la sută din totalul fondurilor. Ponderea lor a crescut în acești ani, de la 7 la sută în 1966, la 36 la sută în 1969 și respectiv la 100 la sută in ultimul an al cincinalului. Dacă in anii anteriori cincinal aui scurs, fondurile investite au urmărit dotarea generală a cooperativelor, punerea bazelor pentru organizarea și dezvoltarea imediată O comparație a fondurilor consumate în primul și ultimul an al cincinalului este de natură să edifice in mai mare măsură eforturile îndreptate către investiții, a acestora, prin procurări de animale, utilaje și mașini, construcții, alimentări cu apă și energie electrică, plantații de vii și pomi, în ultimii ani fondurile au fost orientate în cea mai mare parte către obiective și lucrări fără precedent în țara noastră: lucrări de irigații, complexe moderne de creșterea animalelor, fabrici de nutrețuri combinate etc. Apelînd la cifre, vom constata că, dacă în primii trei ani ai cincinalului (1966—1968), statul a acordat cooperativelor agricole credite pentru investiții de circa 90 milioane lei, în ultimii doi (1969—1970) creditele acordate ani aceluiași scop s-au ridicat la peste 250 milioane lei. Concomitent a Ion MIRON, directorul Sucursalei Băncii Agricole Constanța — milioane — ________ 1966 1970 total cincinal_____ Total fondări 149,6 333,3 1.016,7 din care : — fonduri proprii 140,7 160,0 735,3 — credite pe termen sunt 9,5 162,3 341,4 — Ponderea creditelor 7% 101% ..........46,5%