Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)

1971-04-20 / nr. 7050

Pag. a 2»a PĂPUȘARII CONSTANȚENI, la Festivalul mondial de la Nancy - Franța Intre 22 aprilie­ și 2 mai, la Nancy, Franța, se desfășoară Fes­tivalul mondial al teatrelor de ma­rionete și animație. Aflat la cea de a VIII-a ediție, el este una dintre cele mai prestigioase mani­festări de acest gen, din lume. Subliniem acest fapt spre a scoate mai bine in evidență însemnătatea pe care o are invitația adresată Teatrului de păpuși din Constanța de a participa la acest festival. Din dorința de a prezenta cititori­lor ziarului nostru mai multe a­­mănunte privind acest eveniment pe care-1 trăiește colectivul nostru păpușăresc am solicitat un inter­viu regizorului Geo Berechet și șe­fului secției de păpuși, Mircea Iordăchescu. — Care este, după părerea dum­neavoastră, trăsătura caracteristică a festivalului de la Nancy, trăsă­tură care-i particularizează, în ca­zul unei comparații cu alte mani­festări, de acest fel ? — Am spune (ne­­ răspunde regi­zorul Geo Berechet) în primul rând, că acest festival este unul dintre puținele din iunie care ies din sfera inchisă a manifestărilor de rutină, fiind mai degrabă un prilej de căutări de forme nova­toare, pornind înainte de toate de la principiul redescoperirii teatru­lui de animație. Grăitoare cred că este tema unuia dintre cele două colocvii ce se vor ține în timpul festivalului — „Teatrul politic as­tăzi“ prezidat de Pablo Neruda. —Redescoperirea teatrului de marionete, despre care vorbeau­, se referă la readucerea spectatorului matur în sală? — După cum este știut, acest gen de teatru s-a adresat inițial spectatorului adult. După părerea mea nu se poate pune o barieră de vîrstă între spectatorii celor două genuri de teatru. Aceasta o stabilește limbajul in care este transpus spectacolul respectiv. — întorcîndu-ne la festivalul la care veți participa în curind, care sunt piesele selecționate ? — „Copilul din stele" după Os­car Wilde (rolul principal fiind in­terpretat, am spune fără să gre­șim, excelent, de artista Christea Aneta) și „Riga Crypto și lapona Knigel“ după poemul lui Ion Bar­bu, al cărui text lucrat intr-o ma­nieră expresionistă, folosește un limbaj cumva aparte, in care va­loarea semantică a cuvintelor iși pierde în parte importanța, in fa­voarea altor mijloace de expresie, caracteristice scenei. — Citeva Cuvinte despre inter­preți. — Colectivul teatrului nostru, (ne răspunde tovarășul Mircea Iordăchescu), fără să ne lăudăm, constituie o echipă de oameni ta­lentați, și mai ales (consider că a­­cest fapt joacă un rol esențial) pasionați. Am spune că o caracte­ristică a activității noastre este încercarea, reușită credem, de a realiza un teatru ce nu se bazea­ză pe individualitate ci pe o soli­citare egală, care duce în ultimă instanță la obținerea unui specta­col omogen, închegat. — Partea muzicală a spectacole­lor ? — Colaborarea cu compozitorul Ștefan Constantin a depășit cadrul unei simple cooperări fiind o rea­lă plăcere pentru noi și, sperăm, pentru spectatorii noștri. Costin CONSTANT­ACHE r R­MNJM După un joc frumos... FARUL - MEDICINA BUCUREȘTI (M) 3-1 Tinerii componenți ai celor două echipe au oferit puținilor specta­tori prezenți in sala „Tomis“ un joc dinamic, presărat cu faze pre­lungi și palpitante. Trei din cele patru seturi ale jocului au fost e­­chilibrate și foarte disputate. În primul set, FARUL a condu aproape în permanență, dar stu­denții egalează la 14 și gazdele tre­buie să depună eforturi pentru a cîștiga, in final, cu 16—14. Setul doi are, pînă aproape de sfîrșit, o desfășurare oarecum asemănătoare cu primul : gazdele conduc tot tim­pul, la un moment dat chiar cu 14—9, dar de data aceasta nu mai rezistă asaltului oaspeților și pierd, aproape inexplicabil, cu 15—17­­ în­locuirea „ridicătorului“ Lupe» (des­tul de nesigur) la începutul setu­lui trei, cu elevul (!) Laurențu Ionescu, schimbă in bine jocul e­­chipei FARUL (15—7 pentru Fa­rul). In cel de al patrulea set, gaz­dele și-au permis un moment de relaxare (conduceau cu 12—4) care a creat emoții in sală deoarece oaspeții se mobilizează și se apro­pie pină la 12—10. Din fericire, ei se opresc aici și Farul cîștigă cu 15—10. De la Farul s-au remarcat : Cris­­tescu, Enache, Bulsievici și L. Io­­nescu, iar de la Medicina : Paicu și Stamate. Au arbitrat, cu Constantin Gogoașe mici scăpări. (Galați) și Sandu Klinger (București). G. TA51 AȘ AUTOUTILAREA (Urmare din pag. a început să înfăptuim in 19Î1. In ur­ma hotărîrii comitetului de direc­ție, s-a trecut, de pildă, la dubla­rea capacității exploatării de la A­­damclisi, tot pe baza micii meca­nizări, la insalarea de patru noi linii de fabricare a cretei măcinate la unitatea de la Murfatlar, asigu­­rîndu-i-se acesteia și utilajele de transport și manipulare aferente, la extinderea instalației de prepa­rare a argilei caolinoase de la Med­gidia, a cărei capacitate va ajun­ge astfel la 60.000 de tone anual. Mai avem și alte proiecte in stu­diu, în special referitoare la auto­­dotarea cu mijloace de transport și încărcare-descărcare in diferite unităti ale întreprinderii. I.I.L. MEDGIDIA face parte din categoria unităților productive mij­locii din județul nostru. In legătu­ră cu necesitățile și posibilitățile de autoutilare, explicațiile tovară­șului Gheorghe VASILE, directorul întreprinderii, ni se par interesan­te : „La început, am făcut pași ti­mizi. Pe de o parte, am avut o oa­recare neîncredere în posibilitățile noastre, în reușita și eficiența u­­nei astfel d­e acțiuni. Să recunoaș­tem că e mai ușor să întocmești o listă de utilaje și să aștepți să-ți fie repartizate de forul tutelar, din investiții, decit­­ iei credite de la bancă — rambursabile­­ în ter­men scurt — și să-ți faci singur ce-ți trebuie. Așa că, in 1970, n-am executat prin autoutilaje decit cîte­­va obiective, dintre care mai im­portante ar fi cuptorul rotativ pen­tru fontă, un circular pentru tuns furnir, un cuptor de recopt­oarele etc. In total, valoarea unor astfel de lucrări nu s-a ridicat decit la 50.000 lei. Dar, utilajele respective au dat rezultate bune. Așa că, în 1971, ne-am­ propus un volum de autoutilaje de 10 ori mai mare. Proiectele sunt și ele mai îndrăz­nețe : asimilarea unei prese pen­tru caiele, a alteia pentru îndoit articole de lăcătușerie și încă uneia pentru fabricat cable de te­­­racotă etc. Aceste utilaje vor a­­sigura un spor sensibil de produc­tivitate a muncii“. In continuarea investigației noas­tre, ne-am oprit la SUCURSALA JUDEȚEANĂ A BĂNCII NAȚIO­NALE. In argumentarea celor ce avea să ne spună, tovarășul Va­sae RASUL director adjunct, ne a pus la dispoziție o listă cuprin­­zînd eruditele de mică mecanizare solicitate și aprobate in trimestrul l. Din ea, rezultă că doar cinci în­treprinderi industriale din munici­piul Constanta au apelat la astfel de credite, care totalizează 3.218.000 lei și care urmează să aducă eco­nomii anuale antecalculate de 4.754.000 lei. Dacă D.N.M. „Navrom" a acordat o atenție sporită comple­tării elementelor de maniplare și transport al mărfurilor, necesare deservirii portuare, alte unități (ca U.S.A.S. Năvodari) care, datorită insuficientelor mijloace de încăr­care și descărcare, plătesc su­me importante drept locații pentru sta­ționarea peste normă a vagoane­lor, n-au inițiat pină acum astfel de acțiuni de autodotare. Situația este și mai nesatisfăcătoare in ceea ce privește întreprinderile de construcții-montaj. Acestea au rea­lizat și în 1970 un volum mic de autoutilări, iar in anul acesta n-au făcut încă nici un pas in ceea ce privește completarea mijloacelor de manipulare și transport al mate­rialelor, deși se știe că situația de pe șantiere este complet nesatis­­fâcătoare. Exemplele pozitive și critice la care ne-am referit în ancheta noas­tră demonstrează, pe de o parte, largile posibilități de care dispun întreprinderile din județ in ceea ce privește accelerarea acțiunii de autoutilare, iar pe de altă parte, că rezultatele obținute pină acum sunt in strinsa concordanță cu pre­ocuparea sau,,, dezinteresul mani­festate de conducerile unităților in cauză. Au trecut aproape 4 luni din 1971 și este timpul ca peste tot să se dea la o parte rutina și comoditatea, să se declanșeze spiritul de inițiativă in valorifica­rea resurselor de autodotare a în­treprinderilor. « I.E.I.L.I.F.G.A. Constanța *tr. Zburătorului nr. 4 RECRUTEAZĂ CANDIDAȚI pentru CURSURILE DE CALIFICARE LA LOCUL DE MUNCA, in meseria de ELECTRICIAN, cu durata de un an, din care pri­mele 10 săptămîni cursuri teoretice la Liceul agricol Cernavodă. Condiții de admitere l­a școala generală; — serviciu­ militar satisfăcut ; *ț- avizul medical. Informații suplimentare la biroul personal, telefon 2.31.70, interior 166. P­O­PI­C­E ...Acesta este bilanțul diviziona­rei A, Voința Constanța, după pri­mele șapte etape ale returului. Continuînd să se comporte slab, în etapa de sîmbătă, Voința a pierdut A In șapte partide, cinei infrinqeriL VOINJA CONSTANTA - C. S. M. REȘIȚA (F) 2.193 - 2.236 a doua partidă pe teren propriu din acest retur. Merită a fi men­ționat faptul că echipa învingătoa­re, C.S.M. Reșița, a câștigat întâl­nirea realizind un rezultat tehnic modest (2.236 p.d.). Din păcate, ju­cătoarele din echipa gazdă n-au reușit nici măcar atît, ci mult mai puțin (2.193 p.d.). Au reușit schimb să le depășească pe oaspe­ta­te la numărul de bile lansate în gol : 41, față de 37 ale oaspetelor ! Cu excepția jucătoarelor Aurelia Ivan și Florica Bițu, care s-au comportat mulțumitor, realizind 388 și respectiv 381 p.d., restul com­ponentelor echipei au avut o evo­luție slabă și chiar foarte slabă. Astfel, Maria Chesnoiu a doborît 364 popice, Toana Bratosin — 367, Isofia Burlacu­ — 358, iar Maria Fărăianu și Rodica Dumitru (a doua a schimbat-o pe prima după 15 bile !) au realizat împreună doar 335 p.d.­­ Cele mai bune jucătoare de la oaspete, și din concurs, au fost Maria, Stanca — 403 p.d. și Iidica Zsizsik — 393 p.d. T. GEORGE DOBROGEA NOUA nr. 7050 SPORT O SPORT O SPORT O SPORT 0 demonstrație & a popularității halterelor și culturismului 250 DE PARTICIPANT­ DIN 33 DE JUDEȚE Actuala ediție a Campionatului republican a­ juniorilor la halte­re, desfășurată timp de 3 zile la Constanța, a constituit un succes, atât prin numărul mare de parti­cipanți (250 de sportivi din 33 de județe), cit și prin valoarea per­formanțelor obținute de cei mai ti­neri halterofili ai țării. Au fost stabilite și numeroase recorduri re­publicane, sportivii luptînd cu mul­tă dăruire pentru ocuparea unuia din primele 3 locuri pe podium. In ansamblu, sportivii constănțeni au avut comportări bune, ei situin­­du-se, la multe categorii de greu­tate, pe primele locuri și chiar ob­­ținând­ mai multe titluri de cam­pioni republicani. Alături de spor­tivii constănțeni, reprezentanții Clujului, ai Brașovului, cei din Tg. Mureș și Iași au dus greul în­trecerii, dominînd cu autoritate competiția de la Constanța. Sur­prinzător de slab au evoluat repre­zentanții Capitalei, sportivi care au realizat performanțe sub nivelul așteptărilor. In fine, buna organi­zare, calitatea excelentă a arbitra­jelor, modul sportiv in care s-au desfășurat întrecerile pe multe ore de concurs au demonstrat, în e­­gală măsură, atractivitatea acestui sport și faptul că actualul schimb al halterelor pășește cu încredere pe un drum bun. Iată și rezulta­tele tehnice : categoria 52 kg (ju­niori mici) , D. Cioroslan (Cluj), E. Cazianu (Iași), Gh. Olteanu (Tg. Mureș) ; juniori mari : Mircea To­ma (București), Ion Laeș (Reșița), V. Iancu (Constanța); Categoria 56 kg (juniori mici) : M. Chiamil (Constanța), A. Naghi (Cluj), A. Ghihor (Arad); juniori mari : C. Frineu (Constanța), S. Alexandru (București), C. Ciobanu­ (Galați). Categoria 6« kg (juniori mici), E. Kovács (Oradea), D. Apostol (Con­stanța), Ion Iliescu (Brașov) ; ju­niori mari : L. Hoca (Cluj), I. Ro­­ceanu (București), F. Biro (Cluj). Categoria 67 kg (juniori mici) : V. Daniel (Cluj), S. Apostol (Bucu­rești), Z. Fetei­ (Cluj) ; juniori mari : I. Satmari (Oradea), I. Hă­­boi (Constanța), C. Ionescu (Bucu­rești); Categoria 75 kg (juniori mici) : M. Daniel (Ploiești), G. Szabó (Cluj), P. Chiriloiu (Galați) ; juniori mari : P. Tudor (Bucu­rești), Gh. Bercea (Constanța), C. Lucaciu (Cluj). Categoria 82,5 kg (juniori mici): I. Oretz (Cluj), C. Mate (Cluj), A. Secu (Constanța) ; juniori mari : V. Dezi (Oradea), M. Cristea (Ploiești), D. Tudorache (București). Categoria 90 kg (ju­niori mici) : I. Lazlo (Tg. Mureș), D. Hoca (Cluj), E. Albert (Cluj) ; juniori mari : Șt. Mate (Brașov), Gh. Stoicescu (București), A. So­­f­ronie (Constanța). Categoria 110 kg (juniori mici) : I. Kreich­ (Cluj), B. Iacob (Cluj), M. Cătănici (Cluj); juniori mari : E. Midori (Sibiu), Gh. Groapă (Brașov), G. Ghelme­­geanu (București). Categoria plus 110 kg (juniori mici) : T. Străista­­ru (Iași) ; juniori mari: F. Pap (Cluj), C. Mărgărită (București), V. Petcu (Ploiești). In competiția deschisă culturis­mului, pe primul loc la juniori pină la 168 cm s-a clasat I. Ilies­cu (Brașov), iar la juniori peste 168 cm Gh. Bercea (Constanța). Combinatul textil CONSTANTA ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ — 6 strungari ; — 3 frezori ; — 1 rectificator ; — 1 sudor electric și auto­gen. Relații la serviciul personal al combinatului. ȘANTIERUL NAVAL CONSTANȚA ANGAJEAZA URGENT: — MUNCITORI NECALIFICAȚI pentru a-i califica, prin cursuri de 8 luni, in meseriile de : strungari, sudori, lăcătuși construcții nașe și vopsitori industriali. Condiții : vîrsta intre 17 ani și 6 luni și 40 de ani ; studii — cursul elementar. — STENODACTILOGRAFA (dactilografă), cunoscătoare a limbii ruse. RELAȚII la telefon 2.29.70 — compartimentul invățămint. întreprinderea mecanizare și transport CONSTANTA str. Zburătorului nr. * telefon 1.44.78 — interior 164 PRIMEȘTE ÎNSCRIERI pentru cursurile de calificare in pro­ducție, cu durata de 8—10 luni, in specialitățile: STRUNGARI LĂCĂTUȘI MECANICI, ELECTRICIENI ȘI SUDORI. CONDIȚII : absolvenți ai școlii generale și stagiul militar satisfăcut. La inscriere sunt necesare următoarele acte : certificat de naștere (original și copie) , certificat de studii (original și co­pie) , livret militar (original și copie) și certificat medical de sănătate eliberat de circumscripția medicală de domiciliu. Cursanții vor fi salarizați pe durata școlarizării de către I.M.T. Constanta, pe baza angajamentului ce se va incheia cu întreprinderea. FABRICA INTERCOOPERATISTA DE FĂINURI FURAJERE AGIGEA JUDEȚUL CONSTANȚA livrează PE BAZA dE COMANDA FERMA, cooperativelor agricole de producție : CARBONAT DE CALCIU, la prețul de 0,80 lei kg . — FAINA DE SCOICI la prețul de 1,10 lei kg. Relații suplimentare la telefon 4.15.77 Agigea. sala«»■ [UNK]aî [UNK]«aa [UNK]**■t a­genda CLANIS, SICILIENILOR „Republică“ (orele : 9 — 11,30 — ÎS­­ 1Ț30 — 20) ; ROMEO ȘI ■IULIETA — 2 serii - „Popular” (orele : 10 — 13 — 16,30 — 20) ; TRIMIS EXTRAORDINAR - „Progresul“ (orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30) ; NE­MURIRE — „23 August“ (orele 16 - 18,15 - 20,30). JANDAR­MUL SE ÎNSOARĂ - „Tinere­tului“ (orele : 14 — 16 — 18 —­­20) . TINEREȚE FARA BATRI­­NEȚE - „Bulevard“ (orele: 14,30 — 16,30 - 18,30 - 20,30). LITORAL CU MÎINILE PE ORAȘ - „Fa­rul** Mangalia : AURUL — „Lu­mina“ Techirghiol : ȘOARECELE DIN AMERICA - Eforie Sud. 18.00 . Deschiderea emisiuni Ateneu emisiune de actualita­te muzicală : 18,30: Toate prizele sus­ - emisiune pentru pionieri: 19,15 : Publicitate­­ .19,20; 100,1 de seri ; 19,30 : Telejurnalul de sea­ră ; 20,00 : 50 de ani in 50 de evo­cări; 20,20 : Intermezzo folcloric cu Marin Chisăr ; 20,30: Seară de teatru : „Febre“ de Horia Lo­­vinescu; în distribuție : Irina Pe­­trescu, Doina Tufescu, Virgil Li­gusarul, Fory Etterle, Toma Di­­mitriu, Vasile Nițulescu, Mihai Mereuță, Victoria l­iterlescu, Mir­cea Constantinescu și alții. 21,50 Muzică ușoară cu Alida Călugă­reanu și formația Horia Mocu­lescu ; 22.10 : Prim plan : Teodor Tom­­ ~ inginer proiectant-șef la Uzinele „1 Mai“ Ploiești ; 22.40 : Telejurnalul de noapte. Imnni TEATRUL DE DRAMA ȘI CO­MEDIE DIN CONSTANȚA pre­zintă : miercuri, 21 aprilie, ora 19.30 — „Napoleon era... fată“ ; vineri, 23 aprilie, ora 19.30 — „Cine ești tu ?“ , duminică, 25 aprilie, ora 19.30 — „Camera de alături“. TEATRUL URSI prezintă joi, 22 aprilie, ora 19.30 — „O noapte in Veneția“ , sîmbătă, 2­4 aprilie, ora 19.30 — ,,My­­an­ lady“ , duminică, 25 aprilie, ora 15.30 — „Luptă și victorie“, spec­tacol organizat in cinstea aniver­sării semicentenarului partidului. TEATRUL DE REVISTA „FAN­TASE­“ prezintă : sîmbătă, 24 a­prilie, ora 19,30 — „Nu aveți un­. cap in plus ?“ ; duminică, 25 a­prilie, ora 19,30 — „Săracul Gică". VREMEA Pentru următoarele trei zile, vreme ușor instabilă, cu cerui mai mult poros, favorabil aver­selor slabe de ploaie. Vintul va sufla slab pină la potrivit din est și nord-est. Temperatura, în u­­șoară creștere. Minimele vor fi cuprinse intre 3 și 6 grade, iar maximele intre 10 și 16 grade. Marea ușor agitată. ■ [UNK]* ■ ■aaa [UNK]aaaaaaaa [UNK] ■a M­ARTI ii­ ai8iiic8 si!i«9«ifa««Ri«BSf!asiiiiiitiaiac cgftgiii­a«ggasc8S!a CRONICA DIURNĂ Anonim. Fapt cotidian. Un bătrîn coboară dintr-un vagon cu televizorul în brațe. Pentru etatea lui efortul a fost prea mare. Gîfîie. Caută cu ochii, pe peron, pe cineva care ar putea să-l ajute pentru a-și transporta televizorul, mă­car pînă la un taxi dacă nu pînă la blocul turn, din Constanța unde este situat atelierul de reparații radio și televizoare. Nici prin gînd nu-i trece să apeleze la cei doi pionieri de pe pe­ron. Dar ei și-au oferit sin­guri serviciile. La despărți­re bătrînul, pe nume Petre Fîntînaru din Cobaslin, nu a avut nici măcar timpul să-î întrebe cum îi cheamă. L-au salutat respectuos cu salutul lor de pionier, și­ au plecat. O acțiune simplă dar sem­nificativă. Nu treceți peste linia ferată! Traversatul liniei ferate. Prin alte locuri decât pasa­jele de nivel, este o mare imprudență. O demonstrea­ză și cazul petrecut în ziua de 16 aprilie a.c. în dreptul semnalului de intrare stația C.F.R. Constanța. Tu­­n­dor Martac, salariat la I.C.L.P.P., a zis să scurteze drumul către serviciu și a luat-o peste linia ferată, fă­ră să se asigure dacă nu vi­ne vreun tren. Sfîrșitul acestei încercări a fost deo­sebit de tragic: Tudor Mar­tac a fost surprins pe linie de un tren care tocmai in­tra în stație, pierzîndu-și astfel viața. A vrut să se plimbe... Lui Ion Molnar, salariat in cadrul bazei de aprovizio­nare a T.C.L.C., după ce se „alimentase“ cu ceva bău­tură i-a venit chef de plim­bare cu mașina. N-avea permis de conducere auto și nici mașină la dispoziție, dar nu era el omul care să renunțe la plăcere din cau­za unor asemenea „mărun­țișuri“. Cum a văzut primul autocamion n-a mai stat pe gînduri, s-a urcat la volan pornind într-o temerară cursă, pe varianta D.N.2­A, spre cartierul Palas-Con­­stanța. Dar, la „întîlnirea“ cu un autobuz al I.T.C. (nr. 31—CT—917) șoseaua a de­venit deodată „neîncăpătoa­re“. Mașinile s-au tampo­nat. Molnár a încercat, du­pă asta, să-și continue cursa „per pedes“ pentru a scăpa de urmări, dar n-a reușit. Nici măcar cu viteza... melcului Distanța dintre Constanța și Palazu Mare este de nu­mai 6 km și totuși unei scri­sori, expediată de O.C.L.P.P. tovarășului Gheorghe Tala­­bă, i-au trebuit nu mai pu­țin de 8 zile ca să ajungă la destinație. Cu alte cuvin­te „poștașul“ s-a deplasat cu o viteză mai mică decit a... melcului. Cine se face vinovat? Indiscutabil, facto­rul poștal Asan Memet că­ruia, nefiind la prim­a sa abatere, i s-a desfăcut con­tractul de muncă. Deci, nu cu viteza... melcului. Unde îi sunt părinții? Ionela Enciu are numai doi ani. Părinții ei, Elena Panait și Ion Enciu, s-au despărțit. Familia Doroban­ții și-a manifestat dorința de a înfia copilul. în acest scop, pe data de 1 martie Elena Panait a lăsat fetița acasă la Ioana Dorobanții u­rmînd să vină a doua zi pentru întocmirea actelor de înfiere la Notariatul de stat. De atunci a trecut mai bine de o lună și Elena Panait nu a mai venit. Fa­milia Dorobanțu­ n­u renunța la înfierea copilului, dar le este necesar și consimță­mântul părinților. Unde sunt aceștia?

Next