Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)

1971-04-20 / nr. 7050

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA­ hranei unui ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7050 Mărfi, 20 aprilie 1971: 4 pagini, 30 bani AUTOUTILAREA, o acțiune care creația, spiritul promovează de inițiativă, în dauna rutinei și comodității La ÎNTREPRINDEREA DE PRE­FABRICATE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII, mobilul preocupă­rii susținute pentru autodotase il constituie cerințele tot mai mari de materiale de construcții și in special de prefabricate din beton armat, care au impus dezvoltarea între­prinderii. Numai în 4 ani produc­ția acesteia a crescut de citeva ori, noile capacități fiind aproape ex­clusiv rezultatul acțiunii de auto­­dotare ; s-au construit cu mijloa­cele întreprinderii atît hale indus­triale cit și utilaje tehnologice. In­ginerii Atanase BOAGIU și Ste­lian NICOLAESCU, directorul și — respectiv — inginerul șef al in­­­treprinderii, ne-au oferit, în aceas­tă privință, exemple semnificati­ve: 23.000 mp hale de fabricație , o stație de concasare cu o capacita­te anuală de 300.000 tone dribluri dublu concasate ; o stație demon­­tabilă pentru prepararea betoane­­lor cu o capacitate de 30.000 mc ; o altă centrală de betoane, ce pro­duce anual 150.000 mc,; instalații cu estacade și galerii subterane tota­­lizîn­d 3 km pentru primirea, trans­portul și depozitarea pietrei, cu o capacitate de 1.000 de tone zilnic, o baterie de silozuri, casete încălzi­toare pentru turnarea simultană, pe verticală, a panourilor pentru locu­ințe etc. în 1971, lucrări cn valoare de aproximativ 8 milioane lei se a­­flă în diverse faze de execuție, ex­perimentare sau proiectare, majo­ritatea dintre ele referindu-se matrițe pentru prefabricate din be­la­ton și elemente de transport și ma­nipulare a acestora. - ÎNTREPRINDEREA MINIERA „DOBROGEA“ — ne-a relatat in continuarea investigației noastre ing. Pavel STADLER, șeful s­ervi­­ciului „mecanic șef“ de la sus-nu­­mita întreprindere — și-a extins activitatea pe măsura explorării și punerii în valoare a subsolului Do­­brogei. Anul trecut, de pildă, ex­perimentările făcute au demonstrat importanța economică deosebită zăcămîntului de diatomită de la a Adamclisi. Ca atare, fiind în si­tuația de a pune în exploatare a­­cest zăcămint, am trecut, cu for­țe proprii, la proiectarea și reali­zarea în întregime a tuturor insta­lațiilor de extragere, transport și încărcare a diatomitei. Eficiența e­­conomică a acestei lucrări este de­monstrată de faptul că ea va fi amortizată în numai un an și ju­mătate. Astfel de exemple se mai pot da, dar mai important mi se pare să vorbim despre ceea ce am Mihai MACARIE (Continuare în pag. a II-a) Practica activității economice din­­ fiecare unitate producti­vă a demonstrat cu prisosință că autoutilarea reprezintă un mij­loc rapid și eficace de rezolvare a unor probleme tehnolo­gice, că modernizarea și completarea bazei tehnico-materiale, fără­ cheltuieli mari, prin mijloace proprii, pentru a ține pa­sul cu ritmul­­ progresului tehnic, e posibilă­ pe această cale — știut fiind că o unitate, oricare ar fi ea, poate să realizeze mai repede utilajul de care are nevoie decit industria de spe­cialitate unde se pun alte probleme de fabricație ,de serie mare, de eficiență economică etc. In ultima vreme, întreprinderile din județul nostru au acordat o mai mare atenție autoutilă­­rii, multe dintre ele obținând rezultate desebite din acest punct de vedere. In intenția de a favoriza o cunoaștere mai amă­nunțită a acestor realizări, am investigat­­ citeva unități impor­tante, solicitând,­­totodată, interlocutorilor noștri să ne­­ vorbeas­că despre locul și rolul autoutilării iar ansamblul activității pe care întreprinderile o desfășoară, despre­ proiectele legate de aceasta. . Mai sunt zone edilitare care contrastează flagrant cu ideea . Cu toate că luna aprilie a fost declarată luna înfrumusețării, nu toți edilii localităților noastre s-au sensibilizat în măsura în ca­re ne-am așteptat. De pildă, o­­rașul Năvodari, important centru urban al județului nostru, este departe de posibilitățile pe care le are în domeniul înfrumusețării și bunei gospodăriri. Fără prea mari eforturi de investigație se poate observa lipsa simțului gos­podăresc. Și acest lucru este vi­zibil cînd depășești centrul orașu­lui. Deci, în zonele mărginașe, străzi murdare, în multe curți a­­celași decor din timpul iernii, tro­tuare stricate, iar deputații nu mișcă un deget. Chiar în incinta grădinii de vară, în curtea aces­teia și a bibliotecii orășenești domnește dezordinea. Este greu să se justifice o asemenea stare de lucruri dacă avem în vedere faptul că în orașul Năvodari exis­tă peste 2.000 de elevi, mii de muncitori aparținând Uzinei de superfosfați și acid sulfuric și alte mii de cetățeni, care, cu un efort minim, ar fi putut, încă de la de­clanșarea acțiunii, să facă orașul oglindă. Ce părere are primarul orașului, tovarășul G. Orcula ? La Mangalia, Întreprinderea de reparații și construcții (I.R.C.) n-a schițat pină acum nici un gest in legătură cu obligațiile ce le are : vopsitorii, văruirea fața­delor, repararea teraselor la blo­curi etc. Din planul de 230.000 lei la reparații pentru primele două trimestre, I.R.C. n-a cheltuit pînă la ora actuală nici un leu. Oare au uitat conducătorii acestei în­treprinderi că Mangalia este un oraș turistic, că n-a mai rămas decit puțin timp pînă la deschi­derea sezonului ? Noi ne facem datoria să le amintim și să le a­­tragem atenția în numele cetățe­nilor din orașul Mangalia, al opi­niei publice, in general, că poartă întreaga răspundere, alături de edilii orașului, pentru fața coche­tă a Mangaliei. In apropierea gării orașului Constanța, unde s-au demolat de aproape o lună de zile o serie de construcții vechi, ochiul cetățea­nului înregistrează imagini dintre cele mai inestetice­­ grămezi de moloz, o dezordine generală, care dau un aspect urît edificiilor mo­derne din preajmă. Sîntem con­vinși că acest spațiu se putea de­gaja în numai 2—3 zile, dacă cei de la Consiliul popular municipal, răspunzători pentru curățenia și înfrumusețarea orașului, manifes­tau un plus de interes. Deci, in luna înfrumusețării și curățeniei mai sunt, pe alocuri, și zone ce contrastează flagrant cu ideea de frumos, de bună gospo­dărire. Se cere o intervenție promptă, competentă, din partea celor vizați. Z, E. SPORT • SPORT • SPORT Pag. a II-a Cotele cincinalului 1968*1970 CERNAVODA Pag. a ÎII-a Plecarea delegației P.C.R. la Congresul al X-lea al P.C. Bulgar Efimi la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarășul Gheor­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P. C. R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­­țean­ Constanța al P. C. R. și Ni­­colae Blejan, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România în Repu­blica Populară Bulgaria. Ea plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București, și membri ai ambasadei. In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în în­tâmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, An­­ghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C. C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, ad­junct de șef de secție la C. C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasado­rul R.P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agen­ției economice române. Buni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, con­dusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mau­soleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) în cooperativele agricole de pro­ducție peste 3.290 hectare au fost însămînțate cu porumb in cursul zilei de duminică, cînd, în majoritatea unităților agricole, tim­­­­pul favorabil a fost folosit din plin la semănat. Acolo unde mun­ca a fost bine­ organizată și unde la indicația specialiștilor din a­ Genget KAIAEI (Continuare în pag. a III-a) La însămînțatul porumbului DUMINICĂ S-A LUCRAT DIN PLIN PE OGOARE • în 14 cooperative agricole, însămînțatul porumbului s-a încheiat • Ritmul de lucru este bun, calitatea nu trebuie neglijată • Densitatea, periclitată de... resturile vegetale!?! Condiția obținerii unei producții medii de 12100 kg porumb la ha in cultură irigată SĂ ASIGURI O DENSITATE de 60.000 plante recoltabile Castelu, zilele acestea. Sub îndru­marea comitetului de partid pe C.A.P., consiliul de conducere a organizat la începutul lunii apri­lie o adunare a tuturor membri­lor cooperatori in care s-au dez­bătut pe larg toate problemele le­gate de cultura porumbului. In­ginerul șef Nicolae Florescu a in­sistat, in cadrul adunării, asupra asigurării densității de 60.000 plante recoltabile la hectar de la semănat. Experiența cooperatorilor din Castelu este concludentă. Aici, în anul trecut, s-au obținut, in me­die, pe hectar 3.086 kg porumb­­boabe. Dacă pe întreaga supra­față cultivată cu porumb s-ar fi obținut 9.210 kg la ha cit s-a ob­ținut în ferma numărul 1 a tova­rășului Dumitru Coman, fiecare hectar ar fi adus un venit in plus cooperativei de 5.000 lei. In a­­cest fel valoarea unei norme con­venționale ar fi crescut cu 15 lei. Cu atît mai edificatoare sînt creș­terile veniturilor in condițiile ob­ținerii producției de 12.000 kg la ha. Agitatorii de partid au desfă­șurat o muncă susținută in rindul membrilor cooperatori în jurul hotărîrilor luate de adunarea ge­nerală, al prevederilor planului de măsuri al Comitetului județean de partid și al Consiliului popu­lar al județului Constanța, privind pregătirea și executarea lucrărilor in cultura porumbului. Aceleași probleme au fost obiectul discu­tării în birourile organizațiilor de partid și in adunările generale, în munca de zi cu zi desfășurată in rindul cooperatorilor și mecani­zatorilor. In C.A.P. Castelu exis­tă 6 ferme, din care 2 cu profil vegetal. Ea forma numărul 1, con­dusă de cooperatorul Dumitru Coman, sub îndrumarea biroului organizației de bază și cu spriji­nul comuniștilor Florea Stan, Ali Agi Tagedin, Gheorghe Enache, Pena Enache, Tudora Mogoșanu, Maria Teodor, al mecanizatorilor Gheorghe Pavel, Sucuran­țel-Simion GHEORGHIȚA (Continuare in pag. a III- Nu mai încape nici o îndoială în privința posibilităților de rea­lizare a unei producții de 12.000 kg porumb-boabe la ha în cultură irigată. Ne-am con­vins de acest lucru la C.A.P. Se lucrează din plin, mai întîi la ierbicidarea solului care urmează să fie însămînțat cu porumb. Aflată intr-un larg proces de modernizare, agricultura noastră socialistă capătă treptat trăsăturile producției intensive, intre care dis­tingem închegarea zonelor agricole, iar în cadrul acestora profilarea, specializarea și concentrarea pro­ducției agricole. Desigur, acest pro­ces nu este deloc simplu și nici nu se poate încheia peste noapte. Ei degajă complexe probleme de na­tură tehnică, economică, organiza­torică și socială, a căror rezolvare nu cere numai timp dar și soluții optimizate, în funcție de condițiile actuale și de tendințele de perspec­tivă. In județul nostru, la fel ca și în celelalte județe ale țării, asemenea probleme se pun cu deosebită acui­tate, iar eforturile care se fac în această direcție sunt pe deplin jus­tificate. Concept fundamental După cum se cunoaște, profila­rea, specializarea producției agricole și concentrarea constituie un proces economic destul de complex, care nu se poate înfăptui în urma unor decizii administrative. Subli­niem acest lucru, deoarece, în practică, a existat tendința de a se neglija faptul că profilarea, specia­lizarea și concentrarea producției nu pot fi decit rezultatul dezvoltă­rii și perfecționării forțelor de pro­ducție, al unui grad superior de or­ganizare și conducere a producției in ansamblu. Tocmai nivelul slab de dezvoltare a forțelor de produc­ție existent în urmă cu mulți ani în cooperativele agricole din jude­țul nostru a generat o structură pestriță a producției, practicarea, de fapt, la nivelul marii gospodării a „universalismului“ micii producții de mărfuri. Pe considerentul că multilateral înseamnă a produce din fiecare câte ceva, în cooperati­vele agricole s-au organizat culti­varea a numeroase plante agricole și creșterea tuturor speciilor de a­­nimale. Ea cooperativa agricolă Cuza Vodă cu mulți ani în urmă structura culturilor cuprindea toa­te culturile posibile pe aceste me­leaguri, pînă și coriandru pentru brînză, iar in zootehnie se creșteau pînă și iepuri de casă. O aseme­nea orientare a fărimîțat parcelele de pămînt, a dispersat și împestri­țat fondurile fixe și a îngreunat organizarea unor ramuri de produc­ție puternice. Tocmai lipsa unui concept fun­damental a promovat în activi­tatea organelor de decizie practica schimbării structurii de producție de la un an la altul, ceea ce a pre­judiciat evoluția normală a proce­sului de profilare, specializare concentrare a producției. Următo­­r­rul exemplu este edificator, la co­operativa agricolă Crișan, pe baza studiilor de profilare efectuate în 1963, s-au stabilit drept coordonate principale dezvoltarea culturilor cerealiere, creșterea porcilor, a oi­lor și păsărilor. Nu au trecut doi ani de zile și s-a trecut de la creș­terea porcilor la creșterea vacilor. Aceasta, bineînțeles, nu pentru fap­tul că profilul stabilit nu corespun­dea, ci datorită practicii „de sus“ de a schimba structura producției, prin modificarea obiectivelor de plan. Peste un an s-a redus însă numărul de vaci și s-a trecut din nou la creșterea porcilor, conside­­rindu-se, în sfîrșit, că sunt totuși condiții pentru dezvoltarea acestei specii. In 1967—1968 s-a trecut și la organizarea îngrășării puilor, iar numărul de oi a fost mărit, potrivit sarcinilor de plan, de la 3.000 la 9.000, din care 5.000 de berbecuți. Aceste schimbări de profil — pe lângă faptul că au necesitat modi­ficarea grajdurilor, deci efectuarea unor cheltuieli nejustificate care au încărcat prețul de cost — au în­greunat mult procesul de organi­zare și modernizare a producției fermelor de animale. Rezultanta a fost, bineînțeles, reducerea eficien­ței economice pe ansamblul pro­ducției obștești. Corelație între pian și profil Evoluția producției agricole pe baza unui concept fundamental de profilare, specializare și concentra­rea CHIRCULESCU (Continuare în pag. a­­ll­a III ACTUALITATE 1 1 PROFILAREA, SPECIALIZAREA și concentrarea producției agricole

Next