Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-11 / nr. 7674

Să pregătim temeinic pîinea anului viitor! La Fabrica de pîine se produc în două schimburi 4 tone de grisine. In foto , comunista Varvara Vasile urmărind procesul de producție la linia de grisine. „OBIECT STRĂLUCITOR“ DEASUPRA TIMIȘOAREI Mării, în jurul orei 16, la re­dacție, am primit un telefon de la Rodica Doe, elevă în clasa a Xll-a, domiciliată pe str. Men­deleev 21, care ne-a comunicat că în atmosferă, la o altitudine a­­preciabilă, se zărește un obiect strălucitor. Venit la fața locului, am discutat cu mai mulți cetă­țeni, care m­i-au împărtășit im­presiile lor. Cîțiva dintre ei, ob­­servînd mai multă theme obiec­tul, mi-au declarat că [UNK] acesta s-a deplasat foarte încet spre est, pre­­zentînd diferite culori — alb strălucitor, ,galben, roșu, albastru și verde. Consultîndu-l pe lecto­rul universitar Dumitru Mihăiles­­cu de la Observatorul astrono­mic din Timișoara, presupunerea că ar putea fi vorba despre fe­nomenul cunoscut sub abrevierea O.Z.N. a fost infirmată, iată ce ne-a declarat acesta : „Am urmărit acest obiect cu a­­jutorul unei lunete cu o putere de mărire de zec de ori și am constatat că este vorba de un ba­lon confecționat din material plastic, umflat cu un gaz ușor. Balonul are forma unei perne, a­­lungită la unul din capete și bom­bată la celălalt. Impresiile mar­torilor oculari, se explică prin faptul că acest obiect reflectă ra­zele solare sub diferite unghiuri de incidență și prin producerea fenomenului de dispersie (des­compunerea luminii în culorile cromatice ale spectrului solar — n. n.)“. Convinși că cititorii noș­tri au așteptat amănunte despre acest obiect, publicăm precizările de față. MIREL BRATEȘ Intilnire dedicată cărții militare ieri după-amiază, la Casa ar­matei din Timișoara a avut loc o intilnire dedicată populariză­rii cărții militare. Cu acest pri­lej, reprezentanți ai Editurii mi­litare s-au întîlnit cu scriitori și alți oameni de cultură timi­șoreni. În cadrul discuției nu­meroși participanți au luat cu­­vîntul, sugerînd editurii teme, precum și noi modalități de popularizare a cărții cu specific militar- PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! amiiIrosu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7.674 * Joi, 11 septembrie 1960 4 pagini, 30 bani LA „ELECTROMETAL" TIMIȘOARA Colaborare fructuoasă între știință și producție Mergînd pe linia sarcinilor în­tăririi colaborării dintre unitățile industriale și institutele­ de cerce­tare și învățămînt superior, stabi­lite de Congresul al IX-lea și Con­ferința Națională a partidului, în­treprinderea noastră a urmărit, în ultimii ani intensificarea și ridica­rea eficienței activității econo­mice, cerînd sprijinul institutelor de cercetare și celor de învăță­­mînt din Timișoara și din țară. Această preocupare a fost stimu­­­lată de Congresul al X-lea, în ale cărui documente se subli­niază creșterea rolului ce trebuie să-l joace colaborarea dintre ști­ință și producție în viitorul pa­triei noastre, întreprinderea „Electrometal“ a solicitat, cînd a fost cazul, cursul institutelor superioare con­, de învățământ și de cercetări știin­țifice. Răspunsul acestora, și în­deosebi al cadrelor de la Institu­tul politehnic Timișoara, a fost întotdeauna prompt, cu rezolvări pozitive. Rezultatele acestei rod­nice colaborări se concretizează în ridicarea calității și performan­țelor produselor noastre. S-a scurtat, de asemenea, ciclul de cercetare și proiectare, de­venind posibilă aplicarea rapidă în producție a rezultatelor obți­nute. Colaborarea s-a axat­ pe studii de cercetare și încercări atît pentru îmbunătățirea caracte­risticilor tehnico-funcționale, cît­ și pe asimilarea de produse noi. S-a avut în vedere și rezolvarea unor probleme de protecția muncii, îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și introducerea unor pro­cedee tehnologice noi în procesul de producție la fabricarea „autosifonului", care este un produs de bază al în­treprinderii, s-a colaborat pentru realizarea unor economii de me­tal, prin înlocuirea capului de si­­luminiu și a dopului ornament cu repere similare confecționate din materiale plastice. înlocuirea me­talului cu material plastic a pus o serie de probleme și a necesitat în­cercări complexe de rezistență. A­­cestea au fost rezolvate cu spri­jinul Facultății de mecanică, prin catedra d­e rezistență a materialelor condusă de conf. dr. ing. Lazăr Ba­­leanțu.­ S-a ajuns astfel la înlocu­irea totală a siluminiului cu reten, realizîndu-se o economie însemna­tă de metal. De asemenea, pen­tru obținerea unei soluții optime la garniturile sistemului de închidere a capsulelor pentru autosifon s-a solicitat concursul Facultății de chimie, care a studiat și cercetat înlocuirea garniturii din perbm­an cu alta din cauciuc sintetic cu pro­prietăți fizice și chimice superioa­re. In fabricarea autosifonului am avut greutăți nu numai în ce pri­vește rezistența materialelor, ci și referitoare la scurgerea fluidelor cu schimbări de stare. Și acestea au fost însă soluționate, prin cate­dra de termotehnică condusă de tov. prof. dr. docent Ioan Vlădea. Cu concursul specialiștilor de­ la aceeași catedră s-au încercat și s-au stabilit performanțele tehnice ale unui alt produs executat de noi pentru export în Cipru — Ar­zător trepied pentru gaz petrolier lichefiat. Pe agenda colaborării întreprin­derii noastre cu Institutul politeh­nic se înscriu și alte importante. E vorba­ de preocupări sprijinul pe care ni-l acordă Facultatea de electrotehnică, prin catedra de u­­tilizări de energie electrică, condu­să de prof. dr. ing. Mihai Brașo­­van­, în ce privește realizarea în producție de serie a ciocanului e­­lectric de 100 W. Acest produs a fost supus unor îmbunătățiri con­structive, prin care se urmărește reducerea greutății proprii și consumului de metal, în special a a consumului de bare de cupru care este deficitar în economia naționa­lă. Cu sprijinul aceluiași colectiv s-au făcut studii și încercări pen­tru mărirea factorului de putere (Cosa) la o altă categorie de pro­duse destinate exportului, și anu­me „corpuri de iluminat fluores­cent“. Ca rezultat al calculelor și încercărilor s-au stabilit, caracte­risticile optime ale condensatorilor utilizați pentru obținerea celei mai ridicate valori a factorilor de pu­tere. Recent, întreprinderea noastră a livrat comerțului două noi produse de uz casnic — „Boiler electric de 80 litri“, destinat încălzirii apei în băi, și „Boiler electric de 5 litri“, atașabil la chiuvete în bucătărie. Înainte de a fi puse în fabricație, ambele produse au fost studiate și încercate de colectivul catedrei a­­mintite, astfel ca, de la bun înce­put, să­­ aibă performanțele aparate­lor similare străine. In vederea îmbunătățirii în continuare a aces­tor produse se fac noi încercări și studii. Pentru ca antena de televizor fabricată de noi să întrunească cei mai înalți parametri de recepție am întreprins un studiu pe care l-am rezolvat cu rezultate bune împreună cu Institutul de proiec­tări și cercetări electrice din Bucu­rești. De asemenea, pentru a asimi­la aspersorul pentru grădini, soli­­­citat în special de beneficiari ex­terni (Cipru și Grecia), am apelat la colaborarea Facultății de con­strucții care prin aportul catedrei de hidrotehnică, condusă de prof. ing. Victor Gheorghiu, am stabilit importante caracteristici tehnice : debitul, diametrul de acțiune, pre­cipitații în min oră pentru supra­fața acoperită și dispoziția maximă de așezare în triunghi. In contul colaborării înrădăcina­te între colectivul nostru și cele de la institutele de cercetări am rea­lizat prototipul unui aparat de e­­xaminare după program (FELIX-1) și a unui aparat de instruire după programe ramificate (FELIX-10), conceput și proiectat de tov. ing. Ion Munteanu de la Facultatea de ing. IEILI GHEORGHE ing. șef la „Electrometal" / Timișoara ----------------------------------------------­ (Contin­uare în pag­­ii lll-a) A INTRAT IN EXPLOATARE MINERALIERUL ANINA“ un­iiina­ re Miercuri a intrat în exploata­mineralierul „Anina“ «de 12.500 Tdw, al doilea de acest tip cu care a fost dotată flota noastră maritimă comercială din seria celor care se construiesc la Galați. Nava se află acum în portul Galați, de unde încarcă 5.000 tone tablă, după care își va completa încărcătura la Con­stanța și va pleca spre porturi­le Londra, Anvers și Rotter­dam. O dată cu intrarea în exploatare a mineralierului „A­­nina", numărul navelor din flota maritimă comercială româ­nească a ajuns la 53, iar capa­citatea totală de transport la circa 500.000 Tdw. In sprijinul lucrărilor agricole Inițiativa participării tinere­tului școlar la lucrările agrico­le de toamnă este continuată și anul acesta de aproape »0.000 de elevi din clasele a X-a și a Xl-a din liceele de cultură ge­nerală și din anul II din șco­lile profesionale de mecanici a­­gricoli. Mobilizați de organiza­țiile Uniunii Tineretului Co­munist, ei își aduc aportul, în aceste zile, în peste 1.300 de fer­me agricole la efectuarea dife­ritelor munci de sezon. Spriji­niți de agronomi și tehnicieni, elevii participă la recoltarea po­rumbului și culesul fructelor și legumelor de toamnă. * V. Soli ai artei dramatice sovietice la Timișoara Aseară, a sosit la Timișoara co­lectivul artistic al Teatrului Mic din Moscova, decorat cu Ordinul Lenin, cel mai vechi teatru din U­­niunea Sovietică, care urmează să prezinte în orașul nostru, în zilele de 12, 13, 14 septembrie spectacole cu piesele „Banii turbați“ de A. N. Ostrovski, „Bătrînul“ de Gorki și „Unchiul tău, Mișa“ de G. D Mdivani. Conducerea artistică a­­parține maestrului emerit al artei al R.S.F.S.R., N. D. Antonov și lui A. F. Zuhrilov. Regia artistică es­te semnată de artistul emerit al R.S.F.S.R., A. B. Satsin. Printre in­terpreți se enumera artista po­porului a U.R.S.S., E. M. Satrova, E. M. Solodova, E. A. Bistrițkaia, V. I. Hodreakov, N. I. Rîjov, ar­tiști ai poporului ai R.S.F.S.R. și filte nume de prestigiu ale scenei teatrale sovietice. Colectivul este condus de A. V. Solodovnikov, di­rectorul teatrului. Solii artei sovietice au fost în­­tîmpinați la gară de tovarășul Tra­­ian Sencu, vicepreședinte al Co­­­mitetului județean pentru cultură și artă, de oameni de artă și cul­tură din Timișoara. Oaspeților le-au fost oferite flori. Deși aproape toate cabinetele funcționează în permanență — di­mineața de la 7—14, după-amiaza de la 14—20, Policlinica din Lugoj continuă totuși să rămînă o unita­te aglomerată. Aglomerația se face simțită, în­deosebi, în primele zile ale fiecărei început de lună, cînd se prelungesc certificatele de concediu medical, se completează fișele de an­gajare, iar conducătorii auto se pre­zintă la obișnuitele controale perio­dice. Să adăugăm la toate acestea și numărul mare de elevi — de or­dinul sutelor — care vin la policli­nică în preajma deschiderii anului școlar, vom avea cît de cit o ima­gine asupra intensei activități depu­se aici de către personalul medical și mediu. Norma unui medic este de treizeci de consultării zilnic, dar nu există zi în care să nu fie „văzuți" șaizeci, șaptezeci și uneori, in perioadele de v­irf, de care am amintit, chiar peste o sută de oameni! Ceea ce — da­că ne gîndim bine — nu e de natură să-i folosească nici medicului, dar nici pacientului — care ar trebui să beneficieze, în medie — sigur de la caz la caz — de sfertul de «rit necesar unei consultații de căli­­i ! Atunci au loc scene ca­­ aceasta rela­tată de Constantin D. : „Am venit ieri în oftalmologie și erau pe pu­țin vreo 200 de oameni. Aveam bo­nul 77. Am stat eu ce-am­­ stat, dar cîțiva, care au venit după mine, zi­cînd că ei sînt planificați, au intrat înăuntru fără să respecte rîndu­l. U­nul spunea că are chemare. Eu, de fapt, așteptam numai pentru o fișa de angajare. Dar mai trebuia să fac o mulțime de treburi și nu puteam sta chiar toată ziua la ușa cabine­tului. Așa că am lăsat la o parte­­și bon și obraz și m-am înfipt la ușă, rezolvînd totul în cîteva mi­nute". La chirurgie. L am întîlnit pe Di­­mitrie P. din Chizătău. „Am venit la pansat la ora 8 și iată e 12 și încă n-am intrat; luni am stat la ușă de la 8 la 14 ; ce-i drept, eu acum îs destul de bine, poate de as­ta nici nu mă cheamă sora, că-i ia întotdeauna înainte pe cei mai gravi. Dar nici așa să stau toată diminea­ța pe culoarul policlinicii" ... Și eu vin aici tot a doua zi de-o lună încoace —, îmi spune­ Elisabeta D. din Lugoj,­­ și aștept de fiecare dată foarte mult. Cred că personalul existent — un medic și­ o soră — nu pot face față atîtor bolnavi !“. La ginecologie, medicul primar Traian Ciocîrdel tocmai înscria în re­gistrul de consultație numele celei de-a 47-a paciente din ziua aceea. Și mai erau încă aproape două ore pînă la încheierea programului pri­mei ture! E și acesta un cabinet mult solicitat, care reclamă neapărat o mai bună organizare. "La ora actu­ală situația se prezintă în felul ur­mător : există o singură încăpere atît pentru consultațiile de obstetri­că cît și pentru cele de ginecologie Deși se respectă cu maximă riguro­zitate măsurile de sterilizare­, cele două specialități trebuie separate pentru a se evita orice pericol de infecție. Am constatat, de asemenea, că di­recția policlinicii este preocupată de buna funcționalitate a cabinetelor. S-au­ rezolvat multe situații dificile. La radiologie, medicii Mircea Chiriac și Mircea Dobre îmi mărturisesc că acesta a fost cel mai aglomerat ser­viciu. Dar, de cîteva luni — prin înființarea­ unui al doilea serviciu do­tat cu un aparat excelent — bolna­vii sunt mulțumiți. „Se lucrează în condiții bune, cu rezerva că avem nevoie de un asistent radiolog și de o mai judicioasă repartizare a filmelor de către Centrofarm". Deoarece la Policlinica din Lugoj vin cetățeni din 7 circumscripții ur­bane și din alte 16 rurale ar fi ne­voie de o soră îndrumătoare să treacă prin fața cabinetelor care de consultație, cel puțin în zilele și o­­rele de vîrf — pentru a-i îndruma pe bolnavi și a ține o oarecare evi­dență. Sigur, în nomenclator nu fi­gurează un asemenea post, discu­­tînd cu medicii, cu directorul Poli­clinicii, am ajuns la concluzia că cel puțin în unele perioade s-ar putea încerca cu titlu experimental și a­­ceastă modalitate. Să notăm aici și alte cîteva pro­puneri ale medicilor Cornel Ciurescu — chirurg, Ion Iliescu — orelist, ale medicilor mai sus-citați. Pe cea care se referă la bolnavi, mai întîi să fie înțelegători cînd e vorba de o urgență și să nu se impacienteze zi­­cînd că „se face protecție" și să res­pecte circuitul! Unii vin direct la Policlinică, fără bilet de trimitere de la mediați de circumscripție sau de la cel al întreprinderii, bineînțeles fără adeverință din cîmpul muncii. „Noi îi vedem de obicei și pe aceș­tia, dar ei ne îngreunează munca". Altă propunere privește afluența mare de vizitatori. De ce nu s-ar putea institui un sistem care să des­congestioneze unele cabinete, în spe­cial cele de oftalmologie, O.R.L., chi­rurgie ? Elevii să fie supuși tradi­ționalelor examene medicale de că­tre medicul școlar și numai în ca­zuri patologice să se îndrume specialist, de asemenea, pentru an­ta­gajări și celelalte fișe să se acorde consultații de către medicii de cir­cumscripție „nemaivorbind de faptul că și unele pansamente ar putea fi efectuate la circă pentru că toți am învățat și mica chirurgie“. Directorul Policlinicii, medicul Ion Oancea, precizează că „oftalmologia e foarte aglomerată pentru că la noi funcționează un singur specialist ambulatoriu și vin aici bolnavi și din Tager, deoarece nici acolo nu e­­xistă; nici Policlinica de copii nu are. Să ni se repartizeze cel puțin la copii un specialist oftalmolog“. Există preocupări și pentru ame­najarea cabinetului de O.R.L., a ce­lui de o­bstetrică-ginecologie. „O.R.L.­­ul funcționează într-o cameră mică și acolo se fac și intervenții; tre­buie să-l mutăm in curte, într-o în­căpere ferită de zgomote care să permită efectuarea examenelor de fi­nețe în condiții­ optime. Ne gîndim să unificăm trei din cele 7 circum­scripții urbane pentru ca adresabili­tatea populației să fie mai bună, să putem rezolva urgențele mai prompt și-n acest fel ne va rămîne și un local în plus". Neîndoielnic că medicul Ion Oan­cea, directorul Policlinicii, împreună cu medicul Viorel Drăgilă, directorul spitalului, avind concursul Direcției sanitare județene, vor putea rezolva în scurt timp problemele sesizate­­ pe parcursul prezentului articol. Dacă astăzi se poate vorbi aici despre ac­tivitate științifică, despre o anche­tă sociologică referitoare la relația medic-pacient, despre un indice de internare mic, comparativ cu cel al consultațiilor efectuate ambulatoriu, în viitor își va găsi o largă aplica­tivitate și deviza : „nici un pacient să nu plece nemulțumit de la Poli­clinică“. E un imperativ care se cere luat în seamă și la comitetul muni­cipal de partid și consiliul popular municipal, pentru a transpune în fapte, hotărîrile adoptate într-o recen­tă analiză a sectorului sanitar din oraș. VALENTINA DIMA AGLOMERAȚIA­­E O FATALITATE? NU! Asistența medicală la examen radiologic (II) ȘCOLILE TIMIȘORENE ÎN FAȚA NOULUI AN ȘCOLAR CIT DE BUN ESTE BUN-VENITUL ADRESAT ELEVILOR? Au mai rămas doar cîteva zile pînă la data cînd, gătite în haine de sărbătoare, școlile își vor pri­mi elevii. Care este stadiul pregă­tirilor în vederea deschiderii nou­lui an școlar? Au fost efectuate ultimele retușări invocate cu cî­teva săptămîni în urmă drept scuze de către directorii de școli ? Iată cîteva întrebări pe care ni­ le-am pus atunci cînd am vizitat școlile generale și liceele din Ti­mișoara. La Liceul nr. 10 atît sălile de clasă, cît și laboratoarele, cabi­netele metodice, biblioteca sînt gate să spună „bun venit“ copi­ilor. După cum măturisea profe­sorul Dușan Lablici, directorul li­ceului, combustibilul a fost adus din luna mai (18 vagoane))- ma­nualele școlare sunt sortate pe clase, așteptînd să fie împărțite elevilor. S-au­ stabilit, de aseme­nea, diriginții, iar profesorii au început să-și întocmească planu­rile calendaristice. Aceeași­tuație plăcută ne-a întîmpinat și­și la Liceul nr. 7 (directoare, Ecate­­rina Pîrvu) unde, școala este cu­rată și pusă la punct. Dacă pregătirile mari au fost efectuate de mult și la liceele „Eftimie Murgu“ și Liceul nr. 1 (lucrările de reparații sunt în majoritate terminate, la fel cele de zugrăvit, s-a făcut aprovizio­narea cu combustibil, material di­dactic, manuale etc.) nu același lucru îl putem afirma și în pri­vința aspectului general al săli­lor de clasă, aj­unde la date vizitei laboratoarelor, existau încă suficiente noastre mai lucruri de făcut. Suntem­ de acord că aici s-au ținut examene de corigență, de admitere pentru secția peda­gogică, de definitivat pentru pro­fesori și că acestea nu le-au per­mis directorilor să se gospodă­rească cum ar fi­ trebuit. Să nu uităm însă că vacanța a fost des­­tul de lungă, timp în care Inspec­toratul școlar județean ar fi pu­tut să-și programeze consfătui­rile și chiar să ceară Ministerului Invățămîntului stabilirea datei e­­xamenului de definitivat. Ridicăm această problemă fiindcă ea sa repetă în fiecare an, în dauna școlilor unde au loc astfel de acțiuni. Ceea ce nu-i absolvă pa directorii de școală de vina de a nu fi depus toate eforturile pen­tru punerea în ordine a labora­toarelor, bibliotecilor, sălilor de clasă libere. Ne referim aici a­­proape în exclusivitate la pregă­tirea interioară a școlilor. Poate că mulți dintre cititori trecînd pe lingă Liceul „Eftimie Murgu” și Lic­eul nr. 10 vor observa schele și după începerea cursurilor și se vor întreba de ce, fără să știe că tărăgănarea lucrărilor se dato­rează unui permanent transfer de meșteri efectuat de secția de resort a Consiliului popular municipal. Cît privește Liceul nr. 4, tre­buie să spunem că, deși multe din laboratoare și săli de erau la zi cu pregătirile se clasă mai lucra de zor la recondiționarea unui atelier de lăcătușerie, a ma­gaziei sportive, a vestiarului mobilierului mai vechi. Nici mi­și­nile reparații la trei săli de clasă n-au putut fi gate, în parte din­ pricina neprezentei meșterilor. E­­vident, tovarășul Dumitru Dijmă­­rescu, directorul liceului, avea dreptate cînd se plîngea că peste vară școala pe care o conduce a fost mult solicitată în vederea cazării unor sportivi. Nu înțele­­­gem însă încetineala cu care s-a lucrat aici și care a determinat ca pînă la această dată să nu fie terminate nici măcar reparațiile mari. De la liceu pe o școală gene­rală pretențiile par să fie mai­ scăzute. Și totuși, numai cine n-a avut prilejul să viziteze Școala generală nr. 5 (director, Mircea Gligor) poate să facă o asemenea afirmație. Ce-i drept, în afara co­­rigențelor aici nu s-au ținut alte activități de anvergură. Dar­­strălucirea pe care o are școala, curățenia și ordinea, merită a fi subliniate. Se cuvine să menționăm, că aproape fiecare clasă este un cabinet metodic. Fosta clasă X, de pildă, cu copii de 6 ani, din acest an clasa a 11-a cu copii de 7 ani (organizată și condusă de învăță­toarea Angela Teicu) poate riva­liza, bineînțeles la alte dimensiuni, cu laboratoarele unui institut de învățămînt superior. Ar trebui ca Inspectoratul școlar județean să organizeze din cînd în cînd vizita ale directorilor de școli și Licee, ale cadrelor didactice din județ la această școală pentru a le de­monstra că acolo unde există tra­gere de inimă și spirit gospodă­resc noul an de învățămînt poate fi început în condiții bune. Cuvinte de laudă se cuvin și direcțiunilor școlilor generale nr. 1, 2 și 3, ale căror eforturi peste vară au dus la­ terminarea la timp a pregătirilor școlare. La cele trei școli am constatat terminarea pre­gătirilor efectuate în vederea pri­mirii elevilor clasei a IX-a a școlii de 10 ani. S-a procurat în afara mobilierului școlar și a re­chizitelor necesare, o aparatură corespunzătoare capabilă să ofere noii forme de învățămînt condiții cît mai bune de desfășurare, pro­fesorii au participat la consfătui­rile inițiate de Inspectoratul șco­lar. 15 septembrie, este un moment tradițional pentru toți elevii și cadrele didactice ale județului nostru. Nu ne îndoim că timpul cît a mai rămas pînă atunci va fi folosit din plin și de cei care, la capitolul pregătirilor școlare se cheamă a fi încă restanțieri. I. MARIN - ALMAJAN Primele bucurii In preajma noului m­i cola*

Next