Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)
1969-10-10 / nr. 7699
Timpul este înaintat Accelerați ritmul lucrărilor de recoltat și semănat! Cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la adunarea populară In piața Obor, din Capitală, cu prilejul „Zilei recoltei", constituie un inflăcărat îndemn la muncă spornică și pentru lucratorii ogoarelor din județul nostru. In majoritatea cooperativelor agricole, în întreprinderile de mecanizare, în fermele agricole de stat se consemnează, in zilele din urmă, o mai efervescentă participare la efectuarea lucrărilor de sezon. Pe lingă constatările făcute in teren, faptul a ilustrat și de sinteza realizărilor pe județ, cuprinsă în situația operativă centralizată, care ne arată stadiul principalelor lucrări în seara zilei de 8 octombrie. Recoltatul porumbului s-a efectuat pe mai bine de 57 la sută din suprafață. Dacă in cooperativele agricole lucrarea reprezintă o proporție de 53 la sută, în întreprinderile agricole de stat ea a ajuns la 64 la sută. Un progres simțitor se înregistrează și la semănatul griului care, de asemenea, se ridică pe județ la 57,3 la sută. Și aici, unitățile agricole de stat se situează cu un avans apreciabil (65 la sută), față de cooperativele agricole (54 la sută). Este evident saltul considerabil față de situația de la începutul săptăminii. Dar acestea sunt cifrele medii. Analizând însă componența lor, rezultă că nu peste tot s-a lucrat la capacitatea maximă a utilajelor și a forței de muncă. Dacă cooperativele agricole de pe raza comunelor Sinpetru Mare, Dudeștii Vechi, Becicherecu Mic, Teremia Mare, Tormac etc., se prezintă cu realizări, atit la recoltat cit si la semănat, care întrec media înregistrată pe județ, altele, destul de numeroase încă, sunt sub această medie. Cooperativele agricole din raza comunei Poldur, de pildă, au recoltat numai 300 din cele 1.050 hectare cu porumb, in timp ce si semănatul griului e realizat doar pe 300 hectare din cele 1.130 prevăzute. Pe comuna Recaș nu sunt culese nici 1.000 de hectare din cele 3.383, iar griul era sămănat doar pe 1.067 hectare din 2.640. Situația e similară și la unitățile din comunele Cărpiniș, Sacoșu Turcesc, Gătaia și în multe altele. La recoltatul porumbului nu s-a lucrat cu întreaga forță existentă, nici in unitățile agricole de stat, dovadă că din viteza zilnică stabilită pentru 8 octombrie — 1.210 hectare — s-au realizat numai 856. Raportat la forțele de muncă existente in unitate, volumul lucrărilor agricole din campania de toamnă, la cooperativa agricolă din Renta, este foarte încărcat , de recoltat 61 hectare cu floarea-soarelui- 630 hectare de porumb, 515 hectare sfeclă de zahăr, cînepătulpini de pe 40 de hectare, 41 hectare de grădină de legume.celași timp, se cer semănate ln a- 670 hectare de grîu, 100 cu orz și 50 cu masă verde, plus însilozarea a 1.000 tone de furaje și altele încă. A face față acestor lucrări in timpul optim stabilit și la calitatea necesara presupune însă întîi de toate o riguroasă organizare a muncii și, îndeosebi, mobilizarea forțelor de lucru, zi și noapte. Aceasta, cu atit mai mult, cu cit cooperativa are pentru cultura mare doar 115 brațe de muncă active. Or, dacă unitatea s-a situat mereu printre cele rămase in urmă cu acțiunile de sezon aceasta se datorește tocmai faptului că și,puținele, forțe existente au participat sporadic la muncă. Șefii echipelor T și a îl-a din brigada a lt-a de cîmp, ele exemplu, ne spun că au fost destule zile — în plină campanie — cînd nici un sfert din componenții echipelor lor nu veneau la lucru. Stăteau pe acasă, sub diferite motive, sau participau la lucru în altă parte. Așa se face că, deși cînepa a fost tăiată cu mai bine de o lună în urmă, pe cîteva hectare se mai află și acum tulpinile pe jos, nelegate. Din 630 hectare de porumb, sînt recoltate doar 85. Cele 17 tractoare ale secției de mecanizare deși „lucrează toate" dau, în general, un randament scăzut, nu sînt folosite la întreaga capacitate. Ne-o dovedește și media zilnică realizată pe a semănătoare, care abia se ridică la 10 hectare. In această situație e cu totul insuficient ca din 17 tractoare ale secției mai puțin de jumătate să lucreze cu program prelungit, iar in schimbul II — doar două, în timp ce frontul de lucru — teren eliberat — pentru arăturile de însămînțare se întinde, pe aproape 150 de hectare. Exemplele din ultimele zile au dovedit că buna organizare a muncii și mobilizarea în campanie a întregii forțe existente nu constituie deloc o imposibilitate și la această unitate. Miercuri, 8 octombrie, de exemplu, cu excepția cîtorva motivări întemeiate, toate brațele de muncă active se găseau la lucru în cîmp. La cele 17 tractoare ale secției li s-au alăturat și alte 2 ale cooperativei, care au lucrat din plin ziua întreagă. E drept că în scopul acestei mobilizări și a îmbunătățirii organizării muncii au acționat în comun, cu mai multă hotărîre, secretarul comitetului comunal de partid, Stelian Bodor, inginerul Iulian Vișoiu, trimis din partea Direcției agricole județene pentru control și îndrumare în activitatea de campanie, Lucian Raicu, președintele cooperativei, ca și întregul consiliu de conducere și specialistul acesteia. S-a dovedit deci, că se poate. Atunci el e ce s-a tărăgănat urnirea acestei acțiuni care, normal, trebuia pornită încă de la începutul campaniei ? Deosebit de important este însă ca măcar de acum înainte această participare la muncă să fie asigurată zilnic, în scopul terminării cit mai grabnice a tuturor lucrărilor din campania agricolă de toamnă. GAVRII. MĂLAI ONORAM CONTRACTELE (Umuri^ din pag. 1) din contract; 175 tone porumb — cantitate care, de fapt, am avut-o contractată — și avem posibilitatea ca să mai livrăm o cantitate oarecare rest» contract ; 680 tone de cânepă; 5.400 tone sfeclă de zahăr (4.700 pian) ; 45 tone tutun ; 360 tone de legume, față de 338 Contractate ; 4.620 hl lapte de vacă, din 5.500 cît, trebuie să livrăm pina la finele anului ; 480 hl lapte de nai« (480 hl contract); 3.926 kg lină față de 3.850 kg contractată ; 75 tone carne de bovine (50 tone în grafic pînă la 1 octombrie) și 1.080 porci grași, din cei 1.600 contractați. Vreau să precizez că la toate produsele contractate vom realiza, iar la unele vom și depăși simțitor, prevederile din contract. Din valorificarea produselor agricole pe bază de contracte și la prețurile bune și ferme oferite, cooperativa noastră va realiza în acest an un venit bănesc de 10.500.000 lei. față de 8.231.000 Cît am înscris în planul anual Iei la acest capitol Acum, toate brațele de lucru de care dispune cooperativa noastră se află antrenate la culesul porumbului de pe ultimele suprafețe, la strînsul cantităților de legume rămase feculese, la asigurarea furajelor și semănatul griului. Producția de porumb, urmare a aplicării unei agrotehnici înaintate, va întrece 3.000 kg boabe la hectar. Din dorința ca și la anul să producții și mai spornice, realizăm am pregătit bine terenul pentru grîu, am asigurat semințe de calitate și am întreprins astfel de măsuri organizatorice incit să terminăm insămînțatul in cadrul epocii optime. Analizând posibilitățile de consolidare, in continuare, a cooperativei noastre și de ridicare a nivelului de trai al membrilor ei, in lumina mărețelor sarcini stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, am ajuns la concluzia că se vor crea condiții pentru ca întreaga țărănime cooperatistă să-și poată aduce un aport și mai sporit la aprovizionarea populației cu bun"Hagro»Umontan" și a industriei cu materii prime agricole. In ceea ce ne privește, ne angajăm ca, sub directa îndrumare a organizației de partid, să descoperim și să punem la valoare noi rezerve, in scopul sporirii producției, astfel ca aportul nostru 1a dezvoltarea economiei naționale să fie pe măsura posibilităților create de munca în comun. Și eforturilor deosebite pe care statul le face privind dezvoltarea agriculturii ■ își îndeplinesc exemplar obligațiile (Urmare din pag. 1 dului, În același timp, au crescut veniturile realizate de cooperativele agricole, nivelul de trai al țărănimii. S-au construit zeci de case noi, complexe comerciale, săli de clasă, o baie comunală, ștrand și alte obiective care au dus la modernizarea localităților, la ridicarea standardului de viață. Prin cooperația de consum s-au desfăcut in semestrul 1 al acestui an mărfuri industriale în valoare de pete 9 milioane lei. La rândul lor, țăranii cooperatori își îndeplinesc cu cinste îndatoririle care le revin in cadrul alianței muncitorești-țărănești, aducând o contribuție tot mai mare la dezvoltarea ascendentă a economiei naționale, la progresul societății, la întreaga operă de construcție socialistă. Această contribuție își găsește expresia in munca lor șirguincioasă, pentru furnizarea, în cantități tot mai mari, a produselor agroalimentare necesare aprovizionării populației și asigurării industriei cu materii prime. Pot arăta unitățile noastre cooperatiste dau că o importanță deosebită respectării întocmai a obligațiilor ce decurg din contractele încheiate cu statul. Se vede, de asemenea, strădania lor pentru livrarea integrală și la termen a tuturor cantităților de producție agricolă contractate, pentru a-și îndeplini cu cinste obligațiile asumate și, in multe cazuri, chiar să suplimenteze livrările către stat. In toate cooperativele de pe raza comunei s-au depășit producțiile planificate la grin. Cele mai bune realizări sunt la C.A.P. Gottlob ,— 5.642 kg in medie la hectar, deci cu 755 kg peste plan. Cantități însemnate peste plan au obținut și cooperatorii din Lovrin, S22 kg la hectar, fapt ce le-a permis să livreze cu 571 tone peste prevederile unități și au contractului. Și celelalte suplimentat cantitățile contractate, astfel că pe comună s-a livrat un plus de 696 tone griu. Datorită recoltelor bune obținute in acest an, s-a depășit cu 145 tone și cantitatea de cînepă predată. De asemenea, pe baza producției existente, se vor livra în plus 900 tone sfeclă de zahăr, 43,1 tone legume, total din care ponderea cea mai mare o au roșiile. . Nu au fost neglijate nici activitățile din sectorul zootehnic. La indicația Comitetului județean de partid, noi am sprijinit mai bine munca din această ramură. In urma analizelor decadare din fiecare imitate, s-a reușit ca, paralel cu creșterea producției, să realizăm și o mai bună urmărire a graficelor stabilite, astfel că toate cooperativele sunt la zi cu predările față de contract. Pină la sfîrșitul anului, se vor preda în plus cel puțin 400 kl lapte de vacă, 36 tone carne de porc și 23 tone carne de taurine. In aceste zile, s-au intensificat lucrările agricole in timp, se urmărește ca, in paralel, să se recolteze toate culturile cât mai repede și fără pierderi. După cum se prezintă producția, pot afirma că și la porumb se vor onora cu cinste obligațiile contractuale, ca de altfel la toate produsele.Trebuie să mai remarc munca organizațiilor de partid din cooperativele agricole, care au reușit să îndrume mai bine activitatea consiliilor de conducere și a specialiștilor. In felul acesta s-au concentrat toate forțele pentru a asigura stricta respectare a disciplinei contractuale, care este o obligatie morală, de cinste și onoare, o formă principală de a răspunde așa cum se cuvine eforturilor mari făcute de stat, de clasa ■ muncitoare, pentru sprijinirea țărănimii. STUDENȚII DE LA BOBDA (Urmare din pag. 1) aceste condiții desigur, înzestrarea culturala a satului (cel puțin o bibliotecă solidă) ar trebui să sporească. Cum se explică numărul mare de studenți la Bobda ? Iată o întrebare la care diferiții mei interlocutori m-au ajutat să găsesc răspunsuri. Este cert că cei care au ajuns la facultate și-au datorat o parte din reușită și îndrumărilor prețioase date de intelectualii, puțini in acea vreme, clarvăzători și generoși cum a fost familia învățătorilor Alexandrina și Petru Grozescu. A fost apoi dorința părinților înșiși de a-și vedea copiii așa cum ei la rîndul lor și-ar fi dorit, probabil, să fie clar, în condițiile sociale vitrege din trecut n-au putut . . . Iată de ce fluxul spre facultăți vorbește despre nivelul de viață materială și spirituală ridicat, generat de anii socialismului. Ascensiunea satului este clară de altfel fără putință de tăgadă. Ca să vă convingeți de nivelul ridicat de tiată, de astăzi, al sătenilor — material și cultural — nici nu-i nevoie să vedeți casele, aproape toate noi sau renovate, confortul lor, îmbrăcămintea. Și, in contextul tumultuoaselor prefaceri ale țării, acest lucru ne pare normal. Bobda e un sat obișnuit —. capăt de linie la o cursă... Un loc, însă, din care, reîntorcîndu-mă la izvorul nostalgic al copilăriei, pot să-mi dau seamă de saltul imens dintre atunci și acum, pot observa cîmpia Banatului in toată istoria sa de transformare spre mai bine. SPECTACOLE VINERI, 10 OCTOMBRIE 1969 ) Opera de stat : TRAVIATA (19,30). CINEMATOGRAFE : W Parc: MEMENTO (10, 14, 16, ÎS, 20); K Muncitoresc Freidorf : VALEA (17, 19); W Modern : SHERLOCK HOLMIN (S, 14,30/ 16,45, 19, 21); ■ Arta : a/r! NCATI BANCA IN AER: S Studio : NOAPTEA E FĂCUTA PENTRU A VISA (11, 15, 17, 19. 21); 9 Melodia : SINGEROASA NUNTĂ MACEDONEANĂ (9, 11, 15, 17, 19, 21); 9 Victoria : PASA (10, 14, 16, 18, 20); 9 Muncitoresc Fratelia : BUNĂ ZIUA, CONTESA (15, 17, 19); 9 Steaua roșie Mediala ; VERA CRUZ (15, 17, 19), LUGOJ P 23 August ; SOARELE VAGABONZILOR; 9 Victoria : TrUVi Arita. BALADĂ PENlîlI.ASTĂ.* Dinamo: VIRSTĂ INGRASIN NICOLAUL MARE m popular : TINEREȚE FĂRĂ BĂTRlNEȚE. HMBOLIA » Flacăra : TIGRUL. ■ 30 Decembrie : FIUL LUI TARZAN. DETAR Parc: NEIMBLANZITA ANGELICĂ. FĂGETul 30 Decembrie : IN UMBRA COLTULUI. m Dragii moșului, știu că aceste rânduri sunt o neașteptată surpriză pentru voi și vă veți mira că am ales această cale pentru ca să pic, de vorbă. Sunteți prea stămi, nu mulți și mai ales prea raspindiți pe la locurile voastre de muncă și învățătură pentru ca să putem sta vreodată de vorbă cu toții, împreună, și iată de ce m-am gândit să vă scriu prin mijlocirea ziarului. Mă întrebați, poate, care este motivul acestei scrisori ? Mustrarea de conștiință, dragii moșului. Vederea tot mai scurtă, auzul tot mai slab, memoria tot mai tocită de bătrânețe, fel de fel de greșeli care supără pe unii și pe alții dintre voi, poate chiar ofensindu-i. Este, deci, firesc ca să am conștiința încărcată cu remușcări și tot atât de firesc este să-ncerc a-mi descărca această conștiință, cerindu-mi scuze — pe această cale — față de cei pe care prin comportarea mea i-am supărat. Să încep cu unul din păcatele mele mai grele. Cred că ați observat și voi, dragii moșului, că atunci and ne intUnim și ne intilnim cam des. in fiecare zil eu trec pe lingă voi „carunta“, uitind sa vă dau bună ziua, cum s-ar cuveni, din partea mea. Unii dintre voi ați ioși la mine la școală, mai ales „unele“ cărora au, păcatele mele, uit mereu sa le spun bună ziua, ca au-mi respect cele peste do de ierni care mi-au albit tmplele. Am observat că „unele1’ acestea se uită lung h mine, cînd ne înttlnim, ie parcă mi-ar spune : hei, necrestule, nu vezi,ca trecem noi, fontele tale elevei .. . tinde-i bună ziua !. . . Ai putea foarte bine si ne spui si sărut mina. Vă cer scuze, v-am spus că bătrinețele' mi-mi scurtat vederea si nu prea vă bag in seamă, dar in viitor voi fi mai atent dnrl treceți dv. Aș vrea să le cer iertare si acelor tineri care acum, nu de mult. Intr-o seară, la căminul cultural, în timp ce rula un film, conform obiceiului in asemenea împrejurări, dumnealor, deschizind un bombardament violent cu prune, boabe de struguri, ghemotoace de hîrtie , etc., au încurcat „tirul" deoarece multe prune, ghemotoace de hârtie etc., se opreau cinci in spatele, cînd in ceafa mea. De asemenea i-aș cere scuze și tovarășului director al căminului IC. Jebelean) pentru nemncadrarea mea in regulamentul interior al căminului, lăsind fin plecare în jurul meu un loc curat fără semințe de floarea-soarelui, simburi de prune, hirtii de tot felul, etc. după cum am văzut la alți, spectatori, în majoritatea lor tineri. Mai fac și marea greșeală de a nu țipa și a nu fluiera în degete in timpul proiectării filmului. Dar conștiința mii este încărcată și cu alte păcate față de voi, dragii moșului. Mie îmi place grozav de mult să văd cum zburdă tinerețea in haină sportivă și după cum poate observați nu este o mmanifestare sportivă in sat la care eu sfi nu fiu prezent in mijlocul vostru, dar și aici făcind unele greșeli. Câțiva tineri mă întrebau intr-o duminică foarte enervați, de ce mai vin eu la terenul sportiv dacă nu țin cu „ai noștri‘. Neințelegind la început întrebarea le-am cerut explicații. — Păi, nu vezi ce face boal ăla de arbitru ? — i-au fost explicațiile. Și m-am dumirit îndată, l-am supărat pe dumnealor prin lipsa mea de acțiune" la adresa arbitrului, multe cuvinte nu m-am încadrat în corul celor ce protestau atit de necivilizat : măgarule, boule, porcule, idiotule etc., etc., ca să dovedesc și eu că țin „cu ai noștri“. Vă cer scuze, dragii mei, pentru această gravă lipsă a unor astfel de maniere sportive. Se țin greșelile de mine ca scaiul de oaie. Iată că intr-o zi, venind agale pe un drum de țară, mă ajunge din urma un autocamion, încărcat viri cu Indii. Șoferul oprește camionul și cu o politețe care-l caracterizează pe el mă invită : — Hai, urcă-te ! Mă îndreptai spre cabina camionului, dar tînărul șofer ghicindu-mi intenția mi-o luă înainte : — tn cabină nu ai loc, stă ajutorul de șofer, urcă-te sus pe ludăi ! Uitîndu-mă mai bine in cabină, am observat că intr-adevăr avea un iutor de șofer, insă unul in mini-jup. Ai-a durut inima că a trebuit să-i refuz bunăvoința și să-l las să plece cu luddite fără mine. Cred că l-am supărat cu refuzul meu și fiindcă atunci, în drum, n-am avut timp să-i cer scuze, i le cer acum. Nu sunt băutor de felul meu, dar așa, din cind in cind, m-aș măi răcori și eu cu cite o bere rece, la o masă, dar păcatul mă pindește la tot pasul. — Scoală bătrinule, de-aici ! Locul ! ocupat de noi — mi se adresează un tînăr ca de vreo iș—16 ani intr-o duminică, cind mă așezai la o masă din fața bufetului. — Care voi ? că văd că ești singur — îndrăznesc să-i răspund băiețașului. ■— Nu te privește, hai, eliberează locul ca să nu trecem la actul doi . . . In fata unor astfel de argumente pașnice, m-am sculat și am cedat locul „ocupat de noi" .. . adică de trei tineri despre care am auzit, mai tîrziu, că ar fi fotbaliști. Și așa, peste tot, eu cu obiceiurile mele bătrînești incomodez și ofensez și n-aș vrea, păcatele mele, să supăr pe nimeni. Sunt ei, ce-i drept, și alti tineri in satul nostru, Ghilad, pe care eu nu i-am supărat cu nimic, ba din contră mă salută ei pe mine și pe toți cei de virața mea, sunt cuviincioși cu toată lumea, de-o comportare fiind și uteciști de frunte. exemplară. Ce păcat insă că asemenea „luceferi" ai tineretului nostru strălucesc așa de puțini pe cerul vieții sociale din Ghilad. Al nostru fost învățător în șir SFETA Note mici în catalogul comportării Scrisoare deschisă adresată tinerilor din Ghilad CRAPIlUL ROȘU - 7.699 In drum spre Poznan— leagănul Wielkopolskiei(ll) Ca din oricare altă țară, inima, centrul proprisor de energie, spiritualitate și încredere în sine al Poloniei îl constituie Varșovia, uraul din orașele cu cea mai cumplită istorie de pe Mapamond. Am auzit și întîlnit în scurte noastră călătorie prin Wielkopolska („Polonia cea mare“, cum îi spun istoricii și după ei, toți ceilalți), oameni care se recunoșteau și sufereau acel corp de foudre numai pentru că erau varșovieni. Coborîți din tren, primul lucru ce ne-a frapat în ambianța unei gări destul de modeste (cea nouă este în fază de finisare, anunțîndu-se ca una din splendorile genului), a fost șirul de oameni, aliniați unul dte unul, în așteptarea taxiului. Mai tîrziu, la Poznan, Kalisz, sau aiurea am văzut aceeași disciplină la tramvai sau în magazine și am înțeles că apanajul civilizației nu trebuie căutat numai în „zgîrie norii“, mașinile de înaltă tehnicitate, ci și în felul cum se traversează o strada, cum te adresezi vînzătoarei de la chioșcul de țigări. Primele bilețe in Varșovia le-am schimbat cu uriașe corpuri de clădiri cu 14 și mai multe etaje purtînd izbitor amprenta conteriii oraneității. De departe, am zărit schipetul turnurilor Palatului culturii, unul din motivele de față ale varșovienilor, ridicat în 1952, după modelul Universității ,Lomonosov“ din Moscova. Varșovia își are însă mindiunile ei multiseculare : Academia Copernică, Biserica Sf. Cruce, unde se află îngropată inima lui Fr. Chopin, corpul său aparținând Parisului. Academia de Belle Arte, Castelul Belvedere și multe altele Am amintit de Chopin, nu întimplator, ci fiindcă, printre marile personalități pe care polonezii le admiră și le consideră ca o mândirie a spiritualității lor . Sienkiewicz, Mickiewicz. este și celebrul pianist și compozitor care s-a născut nu departe de Varșovia, în satul Jelsiz uwa-Kola, (acum casa memorială Chopin, unde vizitatorul are prilejul să vadă pianul (a care celebrul interpret a cântat să asculte foșnetul arborilor secuși lari din grădină, acompaniind in Recviem memoria artistului). Admirabilă prin originalitatea stilului său, Palatul Ostrogskich, azi Muzeul Fr. Chopin, ne-a dezvăluit o seamă de documente în legătură cu viața și opera celui care prin mamă s-a socotit totdeauna descinzind din rapsozii populari ai Wielkopolskiei. În fiecare săptămână, aici se susțin, de către renumiți interpreți din țară și de peste hotare, concerte speciale Chopin. Intimitatea sălii de concert, busturile compozitorului, lucrate de sculptori celebri ca Xavery Dmitrowski, Nitsehowa, ultimul pian la care a cîntat compozitorul, înainte de a se pierde în neființă, totul îți creează impresia unui sanctuar în care a intri purificat, cu sensibilitatea deschisă venerării. Aceeași solemnitate tragică, îndîrjită, am citit-o pe fețele celor care ne-au condus atunci când, trecând prin orașul vechi „Stary Rynek", cume îi spun localnicii, am găsit clădirii întregi purtând urmele cataclismului, ale limbilor de jaf și fier care au șters străzi și cartiere întregi. Nu 1 potente n-a uitat războiul. Varșovia, mai trăiește coșmarul celor 800.000 de morți sacrificați pe altarul lui Wottec de către hitleriști. E acesta un memento tragic. ★ Poznanul este unul din cele mai vechi și mai importante orașe ale R.P. Polone. Numărînd peste 450.000 de locuitori și o suprafață de 220 kmp, el este astăzi și un important centru industrial ales în ramura construcțiilor (mai de mașini), comercial, dar și o citadelă a științei și culturii. Ceea ce mi se pare însă cel mai important este faptul că Poznanul este socotit, uneori poate cu o mândrie gasconardă pe care și noi bănățenii manifestăm, leagănul Poloniei. Construit în sec. al IX-lea, pe rîul Warta. Poznanul devine capitală în timpul regelui Mieszko I, fondatorul primei dinastii poloneze. Pînă în sec. a XV-lea, orașul devine unul din cele mai importante centre comerciale din Europa. In 1655 începe lunga perioadă de ocupație prin suedezi, apoi prin prusaci pînă în 1919, cînd își primește independența. Al doilea război mondial însă ... Cu 30 de ani in urmă ne aflăm în clădirea primăriei orașului, ridicată de iezuiți în anul 1700 și lărgită în veacul al XIX-lea. Aici a locuit două săptămîni, în visurile sale de glorie, Napoleon și, într-o superbă sală albă, a concertat Chopin, a început războiul, ne spune Jerzy Kusiak, primarul orașului. Toamna a fost la fel de frumoasă, dar ne-am uitat cu spaimă la ea. Nu. știți că în război și-au pierdut viața 6 milioane de polonezi. Dar cel mai mult a suferit acest pămînt. Pe pământul Wielkopalskiei. O istorie străveche, zbuciumată. O luptă titanică pentru a crea bunuri materiale ,și spirituale. Poznanul are 40 de instituții culturral-științifice, 8 instituții de învățământ superior, în care învață peste 26.000 de studenți, 10 muzee, dintre care cel mai important este Muzeul național. In afara acestora, melomanii din Poznan beneficiază de o operă și o filarmonică. Sunt cunoscute în lumea muzicală internațională concursurile de vioară „Henryk Wieniawski“ organizate din 3 în 5 ani., Aș aminti cîteva din cele 10 muzee ale Poznanului, pentru că în ele au fost adunate, de veacuri, cum mărturisea Iosef Bulasewicz de la ziarul „Gazeta Poznanska“ inestimabile comori ale istoriei și culturii poloneze : „Hotelul orașului“, construit între secolele XIII—XIV și remaniat între anii 1550—1560 de Jean Baptiste (atrage atenția vizitatorului, în special, cupola cu stilul ei clasic), „casele de piatră“, ridicate în secolul al XIII-lea, „Palatul Dziatynscy“ unul din cele mai interesante monumente de arhitectură laică locale, castelul Przemysl (sec. XIII) reședință a ducilor polonezi, Mănăstirea franciscanilor (1674—1728), într-o admirabilă arhitectură locală, printre cele mai importante monumente de epocă ale barocului, Palatul Gorki (1545), singura clădire din Poznan în stilul renaissance, Catedrala (sec. XIV) într-un gotic original, in subteranele căreia își dorm somnul de veci cei doi regi întemeietori Mieszko I și Przemyslaw I etc. Dacă Poznanul are acum peste 1.000 de ani bătuți pe muche și-și numără strălucirea în atîtea monumente, cei aproximativ 500 de mii de locuitori se străduiesc să adauge gloriei trecutului și una contemporană. Mărturie pentru această stă rîul Warta care, prin voința omului, a părăsit vechea albie și s-a așezat intereselor acestuia (am văzut vase de mic tonaj venind în ajutorul transporturilor aducînd materia necesară întreprinderilor), ca să nu mai amintesc de elocventul argument pe care-l constituie orășelul nou, cu aproximativ 20.000 de locuitori. — Locuiesc împreună cu soția și cei doi copii de numai doi ani in acest bloc, ne-a mărturisit ing. Janusz Doperaza. Avem tot confortul necesar, centrul alimentar este aproape, școala, nici ea departe. Am o motocicletă cu care fac drumul pînă în centru, unde lucrez. Ar trebui să consemnez aici multitudinea de zone verzi ce înconjoară ca într-un brîu Poznanul, splendida Pădure Mal, în care își găsesc adevărat izvor de recreație, la sfîrșitul săptămânii, Poznanului,Parcul Soacz, locuitorii stațiunea Strezinik și multele lacuri pe care se țin întreceri sportive din ele de talie internațională). Pretutindeni, unde am pășit, insă, ca și la Varșovia, ne-au ieșit in cale, ne-au apucat de mînă și ne-au spus să nu uităm clădirile înnegrite, ruinele războiului. Pe unele din ele, poznănenii le-au păstrat ca pe niște documente cutremurătoare ale tragediei prin care omenirea trecut. (Poznanul a fost distrus în timpul războiului in proporție de 55 la sută). Același terifiant sentiment al morții l-am citit în ochii înțelepți ai bătrânilor, în ochii neasemuit de frumoși ai fetelor și tinerilor din Poznan. Ei toți păreau că spun : viața merge înainte, credem și luptăm pentru fericire, dar nu vom uita niciodată că in casele noastre sunt multe goluri duramase. Memento ! I. MARINAI,MAJAS, Aula Universității din Poznan (Polonia), Vedere de ansamblu a Universității „A. Mickiewicz“ din Poznan (R.P. Polonă), unde s-au ținut concertele Filarmonicii „Banatul”.