Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)

1969-10-10 / nr. 7699

PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7.699 * Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani Respectarea obligațiilor față de stat. SARCINĂ DE ONOARE Bucurîndu-se de sprijinul nemijlocit al statului, agricultura județului nostru Iși dezvoltă, an de an, baza tehnico-materială — factor de seamă în creș­terea producției pe unitatea de suprafață, în întă­rirea puterii economice a unităților și în ridicarea bunăstării țărănimii. Sprijinul multilateral acor­dat de stat, de clasa muncitoare, măsurile luate pri­vind dezvoltarea bazei tehnico-materiale și aplica­rea în producție a cuceririlor științei se fac tot mai din plin simțite. Pași însemnați au fost făcuți în acțiunile de desecări, irigații, de prevenire și com­batere a eroziunii solului, în mecanizarea unor procese grele de producție. Acestui sprijin, țără­nimea cooperatistă îi răspunde prin înzecirea efor­turilor în sporirea rodniciei holdelor, prin mărirea e a populației contribuției la mai buna aproviziona ONORĂM INTEGRAL ȘI LA TIMP CONTRACTELE Cooperativa noastră, din Beeiche­­recu Mic, obține, an de an, pro­ducții tot mai mari de cereale, plante tehnice și legumicole, carne și lapte. Aceasta datorită, în pri­mul rînd, hărniciei de care dau do­vadă țăranii cooperatori — hărni­cie împletită cu sprijinul multila­teral și nemijlocit al statului. Pe ogoarele cooperativei lucrează a­­cum 19 tractoare, folosim cantități sporite de îngrășăminte chimice și semințe din soiuri valoroase, avem specialiști care ne îndrumă cum să aplicăm regulile agrozootehnice. Pentru unitățile din șesul Banatu­lui, printre care se află și coopera­tiva noastră, ajutorul statului se face din plin simțit și prin vastele lucrări de desecări și irigații. Este deci, in propriul nostru interes să răspundem cu cinste acestui ajutor, să ne înzecim eforturile în­ sporirea rodniciei ogoarelor, în producției animale ,și, pe creșterea această cale, în mărirea contribuției coope­rativei la buna aprovizionare a populației. Conștienți fiind de faptul că pros­peritatea cooperativei trece prin filiera contractelor, noi vindem statului: an de an, cantități mari de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, legume, lapte, carne și alte produ­se. Livrarea în termen și de cali­tate superioară a produselor con­tractate constituie pentru toți mem­brii consiliului de conducere o o­­bligație de prim ordin. Această problemă face obiectul unor anali­ze periodice, atît în cadrul ședin­țelor de consiliu cit și în adunarea generală a cooperatorilor. Și în acest an, pămînturile noas­tre, lucrate la timp și bine, au fost darnice. Ne-am străduit și ne stră­duim și în continuare să stringem­ de pe cîmp toată recolta, astfel ca nimic să nu se piardă. Ca și pînă acum, prima noastră grijă a fost să ne onorăm integral contractele. Astfel, am vîndut statului 578 tone grîu, cu 103 tone peste prevederile ȘTEFAN NEAtIOE președintele C.A.P., Becicherecu Mic f Continuare în pag. a II-a) cu produse agroalimentare și a industriei cu mate­rii prime agricole, prin respectarea întocmai a obligațiilor contractuale. Livrarea integrală și la termen a produselor contractate, a cantităților stabilite prin bună înțe­legere între părți, trebuie să constituie o preocu­pare din cele mai importante pentru toate organi­zațiile de partid, consiliile de conducere, specialiș­tii din unități și organele agricole județene. Este necesar ca, în jurul acestei probleme, a obligativi­tății respectării angajamentelor contractuale, să se creeze o opinie publică, astfel ca aportul țărănimii la întărirea economiei naționale să fie pe măsura marilor posibilități de care dispune agricultura noastră cooperatistă în plină dezvoltare. Ședința biroului Comitetului jude­țean pentru cultură și artă Miercuri, a avut loc ședința biroului Comitetului județean pentu cultură și artă, la care au luat parte ca invitați și direc­torii, directorii adjuncți și șefii contabili ai instituțiilor de artă din Timișoara, reprezentanți ai presei. Cu acest prilej, directo­rul Teatrului „Matei Millo“, Gheorghe Leahu, a prezentat un referat în care a arătat cau­zele neindeplinirii planului de spectatori pe trimestrul II. Pe marginea referatului s-au purtat discuții fructuoase ; s-a vorbit despre intensificarea afișajului, s-a discutat despre deplasările în județ și despre atitudinea u­­nor conducători de instituții cul­turale din satele și comunele ju­dețului față de colectivele veni­te în turneu. De asemenea, conducătorii instituțiilor au arătat faptul că, în ultima vre­me, în Timișoara, sosesc o se­rie de formații artistice cum ar fi circul, parcul de distracție și alte așa-zise colective artistice care se prezintă sub nivelul exi­gențelor actuale ale publicului spectator. Totodată, vorbitorii s-au oprit și asupra repertoriu­lui instituțiilor de artă din Ti­mișoara subliniind necesitatea abordării unor lucrări care să răspundă pretențiilor și aștep­tării publicului. In încheiere, participanții la ședință au în­tocmit, pe marginea probleme­lor discutate, un plan de măsuri cu privire la activitatea institu­țiilor de artă , in stagiunea 1989/70. \ Primii pași... Foto : E. ROBICSEK IȘI ÎNDEPLINESC EXEMPLAR OBLIGAȚIILE Țăranii cooperatori de pe raza co­munei Lovrin, ca și ceilalți de pe în­treg cuprinsul patriei, au simțit din plin sprijinul multilateral acordat de stat, de clasa muncitoare, măsurile luate pentru dezvoltarea bazei tehni­co-materiale a agriculturii în urma programului adoptat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Prin eforturile per­severente ale partidului și statului, s-au realizat progrese frumoase în do­meniul mecanizării, chimizării și elec­trificării agriculturii, prin care s-au schimbat radical condițiile de muncă ale țărănimii și s-au pus baze solide în vederea sporirii producției agri­cole. Pe măsura dezvoltării industriei și diversificării producției, la dispoziția cooperativelor agricole au fost puse mașini și utilaje tot mai numeroase și tot mai perfecționate cu indici ri­dicați de productivitate. In prezent, din întreprinderea pentru mecaniza­rea agriculturii din Gottlob lucrează pe­ ogoarele cooperativelor din comu­na noastră 54 de tractoare de diferi­te tipuri și 91 de alte mașini , com­bine, semănători, prese de balotaj etc. Procesul de chimizare a agricultu­rii, în vederea sporirii rodniciei pă­­mîntului, se dezvoltă an de an. Can­titățile de îngrășăminte chimice apli­cate pe tarlalele C.A.P. din Lovrin, Gottlob și Tomnatic au sporit în a­­cest an față de ultimii 3—4 ani cu 687 tone, ceea ce reprezintă o creș­tere cu aproape 60 la sută. Sprijinul statului cunoaște și alte forme: cre­dite în condiții foarte avantajoase, a­­sigurarea de semințe valoroase și a­­nimale de rasă, asistență tehnică etc. Numai la cele 3 cooperative agricole de pe raza comunei lucrează 9 spe­cialiști cu studii superioare. Ca urmare a muncii depuse de că­tre țăranii cooperatori și a sprijinu­lui acordat de statul nostru socia­list, în acești ani s-au realizat cele mai mari producții medii de grîu și porumb și de alte plante tehnice, de­pășind prevederile stabilite în direc­tivele Congresului al IX-lea al parti- TEODOR TOLCEA, secretar al Comitetului comunal de­ partid Lovrin (Continuare în pag. a II-a) La I.A.S. Jimbolia recoltatul porumbului se apropie de sfîrșit. Ferma I, a obținut o producție medie de peste 6.000 kg boabe la hectar in cultură neirigată, față de 5.800 kg planificat. IN FOTOGRAFIE : aspect din timpul recoltării Foto : E. ROBICSEK in ziarul de azi: • In drum spre Poznan — leagănul Wielkopolskiei • Accelerați ritmul lucrări­lor de recoltat și semănat • SPORT: Comentarii de la etapa a Vl-a a campionatului județean de fotbal „In timpul iernii, în fiecare zi am lucrat la oile tovarășului Boghiu, mun­că pentru care nu mi-a plătit nimic. De mai multe ori m­-a trimis să-i fac lucrări (îngrijirea păsărilor, furajarea porcilor) , am mai făcut întreținerea padocurilor și curățarea bazinelor. Am executat și alte lucrări ca : semănat sfeclă, semănat porumb în grădină, praștia la porumb și sfeclă, plantat și îngrijit cartofi, cules de porumb. Am fost folosit ca un fel de om de ser­viciu al lui, am tăiat lemne, am adus apă în casă și altele“... Iată ce declară vizitiul Constantin Ciocălău, de la secția hidrologică Rudna, din sistemul Timiș-Bega al D.I.F.O.T. Secția Rudna e un paradis , un pa­radis pentru visul cuibărit într-o ca­să răcoroasă, cu prispa ascunsă după o perdea deasă de viță de vie. Casa patronează o curte plină de orătănii și o grădină unde porumbul a cres­cut peste un stat de om. Totul pare senin și liniștitor aici. Dacă secția hidrologică Rudna este o secție difi­cilă, și este — dacă are foarte multe canale colectoare, de desecare sau sta­ții de pompare, și are — aceasta nu se poate nicidecum constata după as­pectul de gospodărie personală pe care Valerian Boghiu l-a hărăzit uni­tății ce o conduce. în paradisul pe care și l-a făurit și în care viețuiește nestingherit de ani de zile, Boghiu concepe că un bun salariat al sec­ției trebuie să fie concomitent un ex­perimentat crescător de tăurași, un harnic îngrijitor de porci, un iscusit legumicultor, deci o slugă supusă a șefului. Spiritul de dreptate, cinstea și corectitudinea, relațiile tovărășești de serviciu, însăși demnitatea de om, au rămas la poartă. Stăm de vorbă cu Boghiu pe prispa năpădită idilic de viță de vie și caut să deslușesc cum de s-a putut vîrî atît de adînc în omul acesta cu în­fățișare modestă, spiritul de căpătuia­lă. Are un salariu de 1.800 lei pe lu­nă , dar și numai salariul i-ar fi de­­ajuns pentru a asigura familiei (are doi copii) un trai îndestulat, știut fi­ind că reglementările în vigoare la ad­ministrația apelor îngăduie angajați­lor de la secțiile hidrologice să-și înjghebeze la locul de muncă și cite o gospodărie, atît cît este posibil pentru a nu determina o angrenare prea mare a salariatului în muncile casnice, în dauna producției. Dar Boghiu, în loc de 15 oi — cifră ad­misă — a ținut peste 40, iar în pre­zent, cînd vinovăția sa a ajuns ge­neral cunoscută, tot mai păstrează 21 El nu s-a sfiit apoi să-și împovăreze cantonierii predîndu-le pentru creș­tere tăurașii săi. Aurel Gomboș, can­tonier, cu un cîștig de 800 lei pe lu­nă, tată a 14 copii, declară că a pres­tat pentru „șeful“ diverse munci, iar cînd au ajuns la dizidențe, acesta l-a amenințat că-i taie din salariu și din alocația pentru copii. Acum, după ce lucrurile au fost date în vileag, Bo­ghiu, în calitate de șef al secției, îl acuză pe Gomboș că... „nu-și satisfă­cea conștiincios serviciul", „că înstrăi­na materiale de apărare”, ba, mai mult, „că s-ar fi învoit și el, pe cont propriu, cu un cetățean din sat, în vederea creșterii unui tăuraș“. Oricum ar sta lucrurile, ne între­băm , și-ar fi permis Gomboș sau ori­care altul să facă abuzuri, dacă n-ar fi avut în față modelul șefului ? Ori , și-ar fi putut permite șeful să-l ad­monesteze atît timp cît îi lipsea auto­ritatea morală ! Și dacă Boghiu, cînd se vede demascat, acuză, uitînd că tot el e cel ce trebuie să ia măsuri, nu face decit să ne convingă odată mai mult ce înseamnă concesiile reciproce in relațiile de serviciu, ce implicații grave au ele în însăși mersul pro­ducției. Cu cîtva timp în urmă, Valerian Boghiu și-a întocmit cererea de intra­re în partid și a ajuns în scurtă vre­me să fie ales chiar membru în co­mitetul comunal. Ne formulăm bănu­iala, astăzi, cînd știm că în toți acești ani el n-a urmărit decit un țel, căpă­tuială, dacă nu cumva și intrarea sa în partid n-a fost expresia carieris­mului. Nu se poate presupune că n-ar fi auzit de etica comunistului și cu atît mai puțin că în acest caz nu și-ar fi dat seama că apucăturile sale aduc mai degrabă a­rechii de moșie, incărcîndu-și salariații cu obligații umilitoare, i-a ținut pe aceștia, oa­meni simpli, neumblați prin lume, în convingerea că lucrurile așa ar fi orînduite și că în țara noastră cei 25 de ani de viață nouă n-or fi schimbat vechea rînduială. Este desigur cel mai odios aspect al comportării sale. Să ne explicăm : Cînd Boghiu jonglează după bunul plac cu recuperările pe spesele unității pentru orele de „cla­că" în folosul său, cînd pune mește­rii unității să-i înalțe în incinta sec­ției (unde și locuiește), cu resursele unității, în orele lor de serviciu, un șopron pentru ... mioarele domniei sale, fapta se poate la o adică mate­rialmente repara. Vinovatului i se va imputa contravaloarea cherestelei, a cuielor etc., și i se vor pune în sarcină orele de muncă prestate de subalterni. Dar poți plăti cu bani umilința adu­să ? Nu ! Prin natura lor, abuzurile șefului secției hidrologie de la Rudna se înscriu ca fapte antisociale. Stăm de vorbă cu Boghiu și omul se apără cu smerenie, gata pregătit pentru autocritica și angajamentul de rigoare. El să fie oare bătăiosul și ironicul din prima parte a cercetărilor, autorul unor declarații scrise în felul acesta : „e adevărat că am ținut tău­rași, dar i-am contractat cu statul și deci n-am beneficiat numai eu ; con­sider că dacă am avut dreptul la un număr de oi, a trebuit să-mi fac și un șopron; cu subalternii am convenit de comun acord, reclamația către or­ganele județene de partid este un șan­taj la adresa mea" ... în urma unei sesizări către Comite­tul județean de partid, Direcția­­ de MAGDA SIRCA (Continuare în pag. a IlI-a) INSTITUȚIE DE STAT SAU FEUDĂ? J La secția hidrologică Rudna un vis crede că poate să facă ce vrea. Asta pentru că i s-a permis prea mult timp! De la o zi la alta Invitație pentru cititori De citeva zile, biblio­teca clubului C.F.R. din Timișoara se află in curs de reamenajare : s-au făcut mici reparații, s-a zugrăvit, iar acum­ se in­stalează rafturile ; astfel, cele 52.000 de volume vor fi expuse vizibil, asigu­­rindu-se accesul liber la raft al cititorilor. De­servirea va fi îmbunătăți­tă și prin organizarea u­­nor vitrine tematice cu lucrări nou apărute. Nu­mărul acestora din urmă se ridică, în prezent, la peste 2.000 de volume, cărți social-politice, știin­țifice, de literatură și is­­torie-geografie. Urările celor 13 copii Un sentiment îmbucurător te cuprinde cînd poți să scrii despre devotament și dragoste filială. La redacție a sosit o epistolă semnată de Irina Borteș, elevă la Liceul pedagogic din Arad. „Aș fi tare fericită dacă mi-ați îndeplini dorința de a transmite prin coloanele ziarului urările adresate mamei mele, Borteș Ida, din Lugoj. In ziua de 10 octombrie a.c., ea împlinește vîrsta de 59 de ani. Cu această ocazie îi urez multă sănătate, fericire și ii adresez un călduros „LA MULȚI ANI!“. La urările mele, se adaugă și cele ale celor 12 frați ai mei, cărora ea le-a dat viață și pe care i-a ajutat să-și făurească un viitor". Unei mame care a crescut și educat asemenea copii, nu putem decis să-i adăugăm și noi urările redacției. A­n locuințe noi Cursuri de dansuri moderne Conducerea Clubului C.Frt. din Timișoara, in colaborare cu metodiștii de specialitate ai Consi­liului județean al sindicatelor, organizează cursuri de inițiere in dansul clasic și modern, la care se vor preda studii de balet și dans modern, ca­t vals, tangou, samba, cha-cha, bossanova, twist, rock, madyson, hully-gully, shake. Cei interesați se pot adresa, pentru informații suplimentare, la secreta­riatul clubului, zilnic intre orele 9—11 și 17—20. Cenaclul „Ady Endre" Modernizări de drumuri S-a terminat modernizarea drumului județean Craiova — Bucovăț — Cetate, în lungime de 80 km. Prin realizarea noii artere de circulație, care tra­versează de la nord la sud Câmpia Olteniei, s-au creat legături mai lesnicioase intre localitățile din județele Dolj și Mehedinți,­­ O dată cu darea în exploatare a drumului, Di­recția generală a transporturilor auto a înființat noi curse rapide de călători pe acest itinerariu. Zilele trecute, alte 160 de familii din Timișoara și Lugoj s-au mutat în noile locuințe terminate de constructori. Peste scurtă perioadă, vor trăi o evenimentul inaugurării noilor locuințe, alte 150 de familii din județul Ti­miș care vor deschide u­­șile apartamentelor aflate acum in stadiul de fini­sare. Constructorii se străduiesc să termine cu­ mai curind toate cele 1.850 de apartamente pla­nificate pentru anul in curs. Azi, la ora 18, la sediul Filialei timișorene a U­­niunii Scriitorilor va avea loc deschiderea fes­tivă a activității cena­clului literar „Ady En­dre". Cu acest prilej vor fi inmînate premiile con­cursului instituit în cin­stea sărbătoririi celor 25 de ani de la eliberarea patriei. Vor rosti cuvinte de deschidere scriitorii Zoltán Franyry și Anghel Dumbrăveanu. Bobda e un sat obișnuit din câmpia timișeană. Mi-l aduc amin­te cu casele mici, acoperite cu tres­tie, cu un pod de lemn peste Be­­ghei, cu noroaie mari pe drumul spre Beregsău, unde e gata. Saltul imens dintre atunci și acum, mai presus de inevitabila nostalgie a copilăriei, mi se înfățișează con­cret și pregnant, de cîte ori tra­versez azi spre origini drumul ge­nerației mele ... Despre această generație tînără, cei care, de o vîrstă cu mine, părăsiseră satul pentru a urma școli și institute de învățămînt superior mi-am pro­pus să scriu aceste rînduri ... Numai în acest an sunt 15 stu­denți de la Bobda. Eugen Magiár a terminat Institutul de medicină din Timișoara, Adriana, soția sa, absolventă a Facultății de muzi­că, frații Adrian și Văleanu Vîtca sunt studenți la Institutul politeh­nic, Tiberiu Ciurciu a absolvit Fa­cultatea de educație fizică, fratele său, Ionel, urmează Electrotehni­ca, Ion Ardelean e student la filo­logie, Ica­­rion la matematică, Traian Baia a absolvit Facultatea de arte plastice, Viorel Berar vrea să revină inginer agronom în sat... iată cîțiva din studenții de la Bobda, din multele exemple care, pentru satul de 300 de case con­stituie prilej de mîndrie. Desigur, nu-i mai pun la socoteală pe ele­vii școlii generale — 140 în acest an — sau pe cei — și ei foarte mulți (circa 70 la sută din elevii care termină școala generală) — răspîndiți la diverse licee teoretice sau speciale și școli profesionale. Ni se completează astfel un ta­blou spiritual dinamic și amplu. Există îndelungată tradiție în acest sens ? Nu. In 1944 era la Bobda un singur student, iar înain­te de război nici unul. Printre pri­mii studenți au fost frații Stelian și Dorian Țăranu (astăzi ingineri) cu care tatăl lor se mundrea ară­­tînd consătenilor ce a putut da „un sărac“. A dat însă mulți stu­denți mai ales generația ’44—46, cei născuți în anii de fierbinte do­rință de mai bine... Tiberiu Ciurciu a terminat în acest an Facultatea de educație fizică. Toată vara asta a muncit pe lupte repetînd în cadrul forma­ției de teatru a Universității. Miș­carea teatrală studențească de la Universitate și-a cîștigat o statur­­ă nică prețuire nu doar la Timișoara,­­ ci și în întreaga țară. Motiv pen­tru care formația a participat, in septembrie, la Festivalul interna­țional al teatrelor studențești de dramă de la Zagreb, bucurîndu-se de bună apreciere... Și Ciuroiu e un mare amator de teatru, încă de mic era foarte activ pe scena căminului cultural din sat, vitalizînd formații, inter­­pretind roluri după roluri. Traian Baia e pictor. Așa cel puțin îi spune lumea. Dar el se Însemnări socoate sculptor. Ii place mai ales sculptura în lemn. Cioplește. Are un mic atelier — tablouri pe pe­reți, colecții... — Am participat la diferite ex­poziții, la un festival la Bucu­rești, am organizat două expoziții personale la Timișoara. Chiar și în sat am expus, mai de mult, cîte ceva din activitatea mea. Nu vreau să mă laud dar unele ziare și re­viste au scris destul de frumos despre lucrările mele. Și totuși, ce au făcut acești ti­neri pentru sat? Cîte ceva am mai arătat și înain­te... Ar fi făcut ei, fără îndoială, și mai multe de s-ar fi putut în­toarce în sat : numai anul acesta venea „d­o­c­t­o­r­u­l", profesor de muzică, unul de educație fizi­că, altul de desen. Unii, de fapt, s-au întors, au revenit să lărgească matca din care au pornit... Ast­fel, nimeni nu se poate plînge că n-au fost întotdeauna de prețios­­ajutor muncii cultural-științifice, nu o dată singuri promovînd-o. In GIL JURMA STUDENȚII DE LA BORDA J „ ic „ii,m. (Continuare în pag. a ll-a) jj

Next