Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)

1969-11-21 / nr. 7735

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.735 # Vineri, 21 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani intreplinirea sarcinilor și angajamentelor— problemă centrală in activitatea economică Aprovizionarea— cheia de boltă în realizarea planului Paralel cu activitatea curentă de realizare a planului, în întreprin­deri se fac ample pregătiri pentru asigurarea unei înalte ritmicități a producției încă din primele luni ale anului 1970. In ce stadiu de înfăp­tuire se găsesc sarcinile aferente a­­nului In curs ? Cum se prefigurea­ză nominalizarea producției anului viitor 1 S-au creat premisele conti­nuării intr-un ritm superior, la ni­velul cerințelor stabilite prin pla­nul de stat ? Aceste întrebări ni le-am pus re­cent la Combinatul de industrie lo­cală din Timișoara (C.I.L.T.), unde, pentru 1970 sînt prevăzute obligații mari privind lărgirea sferei de de­servire a populației, precum și asi­gurarea unor produse solicitate la export C.I.L.T. a întîmpinat anul acesta o serie de greutăți în reali­­­­zarea ritmică a­ fabricației, datorită­, unei insuficiente pregătiri a pro­ducției. Tărăgănările repetate în nominalizarea produselor, in înche­ierea contractelor, în aproviziona­rea cu materiale, neconcordanțele existente între diferite comparti­mente etc., au afectat buna desfă­șurare a activității economice. Analizarea atentă a situației pre­zente în unitățile Combinatului de industrie locală relevă însă exis­tența unor preocupări susținute și evidente pentru înlăturarea neajun­surilor care ar putea împiedica în­deplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe acest an, buna pregătire și organizare a producției anului viitor. — In ciuda greutăților intîmpi­­nate pînă acum în aprovizionarea cu unele materii prime și mate­riale — ne-a spus tov. Ioan Claici, șeful serviciului plan — bilanțul pe zece luni se prezintă bine. Sarci­nile au fost realizate și depășite la toți indicatorii, mai puțin cei pri­vind cheltuielile la 1.000 lei produc­ție marfă, unde, datorită unei ne­­juste corelări făcută de forul tute­lar, înregistrăm deocamdată nerea­­lizări. Spun deocamdată pentru că sîntem în curs de rezolvare a aces­tei probleme și, în final, vom avea o reducere de 6 lei, la 1.000 de lei producție marfă. Există deci pre­mise ca la sfîrșitul anului să pu­tem raporta îndeplinirea angaja­mentelor. — Avînd­ în vedere aceste reali­zări e firesc să acționați cu toată hotărîrea ca ele să fie consolidate și amplificate în anul care vine. —­ La o recentă ședință a comite­tului de direcție — a intrat în dis­cuție și tovarășul ing. Ioan Vlad, inginer șef adjunct cu producția — am analizat acoperirea cifrelor de plan cu sortimentele ce le vom fa­brica în 1970, în funcție de capaci­tățile de producție ale unităților noastre, definitivate la recentele contractări. Cu acest prilej, au fost scoase la iveală anumite neconcor­­danțe atît în ceea ce privește re­partizarea sarcinilor pe trimestre, cit și din punctul de vedere al cerin­țelor pieții și posibilităților noastre de realizare. In momentul de față sarcina de livrare către fondul pie­ții a produselor ce se vor realiza în anul viitor este asigurată cu con­tracte. Față de anul 1969 Combina­tul nostru s-a prezentat cu o gamă largă de produse noi, apreciate și solicitate în cantități mari. — Cînd faceți această afirmație aveți în vedere și activitatea de prestații ? Nu. In activitatea de prestații sarcinile de plan sunt corelate cu realizările din anii precedenți, creș­terile corespunzătoare fiind reali­zabile. Incertă este poziția de plan „preparații piele“, de asemenea, o situație neclară o avem în legătură cu produsele destinate consumului industrial din cauza unor benefi­ciari care nu și-au definitivat pla­nurile de producție. — Concluzionînd nepotrivirile e­­xistente­, apreciați ca favorabilă faza de pregătire în care vă găsiți ? Ce măsuri s-au luat pentru ca la începutul anului viitor să porniți încă din primele zile la realizarea sarcinilor de plan ? — Atît producția destinată fondu­lui pieții, cît și cea din afara ei are desfacerea asigurată. Trebuie să luăm însă măsuri tehnico-organiza­­torice și de aprovizionare care să asigure realizarea produselor. In sectorul alimentar, bunăoară, pe lîngă problemele de aprovizionare, se impune rezolvarea unor proble­me privind stabilirea prețului re­publican pentru toate produsele ca­re au preț aprobat pe plan local și al celor noi și terminarea depozitu­lui la complexele de produse zaha­roase. In sectorul chimic vom ur­genta omologarea și obținerea pre­țurilor la toate sortimentele con­tractate la Mangalia. Din discuțiile avute și cu­­ alți­­ factori­­­­ de conducere----de la C.I.L. Timișoara am re­ținut că, Iai atenția comitetu­lui de direcție trebuie să stea re­zolvarea și altor obiective. Pentru modernizarea unității de zaharoase, de pildă, este necesar să se execute în atelierul propriu o mașină cu valțuri de format bomboane, o ban­dă de transport, o instalație de ră­cire a tobelor de drajare și de mă­rire a capacității de fierbere a siro­pului de zahăr. Creșterea producției de saloane va fi posibilă prin me­canizarea operației de ambalare. De asemenea, avînd în vedere con­tractele încheiate cu externi pentru livrarea beneficiarii făinei de gluten, se impune terminarea insta­lației adecvate; pînă la 1 aprilie 1970 trebuie livrate primele can­tități contractate. Studierea posibi­lității de executare a unei mașini de pastilat amidon va rezolva pro­blema satisfacerii cererilor de ex­port, precum și îmbunătățirea in­stalației de măcinare a amidonului. Pentru produsele noi (budincă, gris glutenizat, făină de amidon și glu­ten etc.) unitatea trebuie dotată cu CONSTANTIN PETRE (Continuare in pas­, a­tl­aj Detaliu de pe șantierul podului în construcție Michelangelo. 3000 de elevi spectatori In cursul acestei săptămîni, la reprezentațiile de dimineață ale Teatrului „Matei Millo“ au parti­cipat aproape 3.000 de elevi școlilor generale din orașul nos­as­tru. Spectacolul susținut, „Pui de teatru românesc“, realizat de Elena Simionescu și Doina Popa, cuprin­de fragmente din diverse piese ale dramaturgiei românești. Persona­jele lui Caragiale și Alecsandri și ale altor înaintași ai teatrului ro­mânesc transpuse cu multă dărui­re de actorii Elena Simionescu, Coca Ionescu, Geta Iancu, Traian Buzoianu, Daniel Petrescu, Euge­nia Crețoiu, Ion Olaru și Miron Netea, au trezit un deosebit inte­res în rîndurile spectatorilor. Dar, dincolo de farmecul spec­tacolului, acțiunea teatrului ră­­mîne meritorie și pentru faptul că ea se înscrie printre cele mai aș­teptate manifestări instructive, ea completează fericit cunoștințele dobîndite de elevi la orele de cla­să. După alte cîteva reprezentații pe scena de la sediu, spectacolul va fi susținut în fața liceelor și școlilor mai mari din județul nos­tru și din județele apropiate, Arad și Caraș-Severin. In pac. II­ VAD ȘI SPUN PRODUCȚIILE MARI PRETIND TEHNOLOGII MODERNE SPORT INVENȚII ROMÂNEȘTI MEDALIATE CU AUR In cadrul Expoziției internaționale de invenții deschisă între 7 și 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecționate de experți ai Oficiului de stat pentru invenții. Invențiile românești au întrunit aprecierile unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. Este vorba de „Metodă și schemă pentru măsurarea puterilor intr-un regim deformat energetic" de prof. dr. docent Ion An­­toniu, membru corespondent al Academiei. „Structura prefabri­cată din beton precomprimat pentru hale industriale blindate, fără pod tehnic" aparținind inginerilor Dan Mărăcine și Amza Octavian, de la Institutul de proiectări pentru industria ușoară și „Procedeu și instalație de transmisie a semnalelor de bandă largă" de prof. ing. George Popescu de la Institutul politehnic din București și ing. Dorin Alexe Gheorghe Popea, de la Stu­dioul de televiziune „București". „MUNCĂ, ORDINE, DISCIPLINĂ, II RĂSPUNDERE Responsabilitatea și competența — atribute ale comuniștilor din facultate Hotăr­îrile celui de-al X-lea Con­gres al P.C.R. deschid organizațiilor de partid, tuturor comuniștilor, in­,------1­.i —---------- in vn — — -----—-o — activitate, cu perspective luminoa­se, antrenante, dătătoare de avint și siguranță in deplina lor înfăp­tuire. Edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, cu parame­trii săi înalți, este prin însăși mă­reția­ sa de natură să genereze en­tuziasm. In realizarea oricărei ope­re grandioase, entuziasmul este ab­solut necesar, dar nu este suficient. De aceea, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia în Raportul pre­zentat la Congres că „edificarea socialismului cere muncă, ordine, disciplină, răspundere". Pe linia a­­cestor cerințe majore se înscrie și dreptul acordat prin Statut organi­zațiilor de partid din instituțiile de învățămint de a controla orga­nizarea și bunul mers al activității punerea unor soluții depășite pen­tru a rezolva, intr-un fel, proble­mele noi, generate de fenomenele ^Am­niftVfl iBija 11T1Pt «rVf­ ipt.Aflî rori­ Spre a-și dovedi competența, la nivelul cerințelor conducerii de partid și de stat, comuniștii învățămîntul superior trebuie din să muncească cu perseverență in di­recția perfecționării calificării pro­fesionale, în adîncirea pregătirii ideologice și a înțelegerii depline a politicii vii a partidului. Conside­răm că aceste cerințe se pun cu maximum de acuitate pentru mem­brii de partid care activează tn or­ganizațiile din facultăți. Cine cu­noaște specificul unei astfel de uni­tăți trebuie să recunoască că facultatea de filologie este faptul un teren de înfruntare a celor mai di­verse opinii științifice, ideologice, pedagogice, politice, toate purtînd și amprenta unei sensibilități su- Timișoara universitară în toate domeniile. Acest drept trebuie înțeles ca una dintre sarci­nile de cea mai mare importanță și de răspundere deosebită. Pentru îndeplinirea unei îndatoriri statu­tare de o asemenea pondere, mun­ca, ordinea, disciplina sunt coordo­nate obligatorii, inseparabile. Responsabilitatea presupune, in primul rînd, competență și iniția­tivă. Competența se obține prin muncă asiduă, prin pregătirea pro­fesională și politică permanentă, In sensul de a ține pasul cu pro­gresul nestăvilit în domeniul acti­vității personale, fără a neglija pri­virea de ansamblu care creează po­sibilitatea observării conexiunilor dintre fenomene, de a cunoaște și înțelege dinamica politicii partidu­lui nostru. A fi competent în mun­ca de îndrumare și control înseam­nă a respinge rutina, șablonul, for­mulele închistate. Viața complexă a societății noastre noi cere sluji­torilor învățămîntului de toate gradele să rezolve probleme știin­țifice, educative, etice, necuprinse în definiții, descrieri și formule, pînă acum. A încerca soluționarea unor probleme noi prin procedee depășite, înseamnă a încorseta în­săși viața. Incompetența iese clar in evidență cînd se încearcă su­biective, mai accentuate decît în alte sectoare de activitate. De aceea organizația de partid, biroul ei, au în această instituție de făcut față unor sarcini multiple. O primă grijă a biroului organi­zației de bază a fost să-și îndrepte atenția spre atragerea in rîndurile organizației a cadrelor valoroase, care au dovedit didactice atașa­ment și angajare in activități so­­cial-obștești, precum și a celor mai buni studenți la învățătură, care respectă disciplina universitară și s-au dovedit capabili In Îndeplini­rea unor sarcini in cadrul organi­zației de tineret In anul universi­tar 1968-69, organizația de bază primit 47 de noi membri. Adunarea a generală a dovedit, la fiecare pri­mire în parte, exigență, spirit de discernămînt, înalt simț de răspun­dere. In continuare, biroului i-a re­venit obligația să organizeze munca de creștere a noilor membri de partid. Pe lingă încadrarea lor in lector univ. dr.V. ȘERBAN secretarul organizației de bază, Facultatea de filologie (Continuare in pag. a 111-a) E inadmisibil ca tractoarele să stea din lipsă de teren eliberat E binecunoscut că nivelul pro­ducțiilor la culturile de primăvară depind, în mare măsură, de exe­cutarea, pe toate suprafețele pre­văzute, și la calitatea cerută de agrotehnică, a arăturilor agricole de toamnă. Iată de ce importanta acțiune trebuie să cunoască, în a­­ceste zile, o maximă intensificare. Cu atît mai mult, cu cit posibilități tehnice există. In plus, ploile căzu­te în ultima vreme favorizează spo­rirea randamentului de lucru pe tractor și calitatea arăturilor. De altfel, in ultimele zile, mecanizato­rii au dovedit că pot depăși simți­tor viteza de lucru stabilită. Ieri, bunăoară, cele 17 I.M.A. din județ au arat 4.019 hectare, față de 3.460 prevăzute ca viteză zilnică. Acest rezultat se explică prin faptul că 115 tractoare au lucrat in plin și in schimbul II, iar 2.194 — cu program prelungit. Din situația centralizată ieri, 20 noiembrie, la sectorul de mecaniza­re de la Direcția agricolă județea­nă, rezultă că din suprafața de 83.560 de hectare rămasă de execu­tat de la 1 noiembrie încoace, sunt arate 58.081 hectare, adică 65,5 sută. (Situația pe unități o prezen­ta­tăm tn harta alăturată). I.M.A. Bet­­hausen a și încheiat lucrarea pe în­treaga rază de activitate, iar cea din Fibiș a ajuns la 81 la sută. Dar, din păcate, tocmai acum, cind există foarte bune condiții de lucru, mecanizatorii avind posibilitatea să intensifice acțiunea zi și noapte, spre a o încheia cât mai repede, sunt nevoiți să încetinească ritmul. Motivul 7 Lipsă de teren eliberat. Din această cauză, I.M.A. Fibiș și Freidorf au realizat ieri numai 45, respectiv 46 la sută din viteza zil­nică. Mari greutăți, din lipsa de te­ren eliberat de coceni, întîmpină mecanizatorii la C.A.P. Fibiș, Alioș, Giroc, Urseni etc. Situația e și mai stinjenitoare pe raza I.M.A. Biled, unde mai sunt de arat peste 2.700 de hectare, din care mai puțin de 700 sunt însă eliberate. La cele circa 150 de tractoare ale întreprinderii, care ar putea ara ziua și noaptea, s-au mai alăturat Încă 51 de la I.M.A. Bethausen. Dar din lipsă de front de lucru ele sunt parțial utili­zate. La C.A.P. Iecea Mică, din 253 de hectare care așteaptă plugul, sunt scoși cocenii doar pe... 10 hec­tare. La Uihei, deși mai sunt de a­­rat Încă 160 de hectare, nu e „liber“ nici unul. La Hodoni, Pișchia, Se­­ceani, unde lucrează mecanizatorii de la I.M.A. Orțișoara sunt, de ase­menea, foarte mici suprafețe „des­chise" in fața tractoarelor. Situații asemănătoare se găsesc cu duiu­mul, și în raza de activitate I.M.A. Varias, Gătaia, Lugoj, Bu­ a­ziaș, Deta. La C.A.P. Pesac sunt În­că de arat peste 450 de hectare, dar nu a eliberat nici unul, trac­toriștii fiind nevoiți să lucreze la Sânpetru Mare. E inadmisibil ca eliberatul terenului ssi constituie un im­pediment atît de serios in desfășu­rarea muncii me­canizatorilor la a­­rat. Acum, când activitățile din timp s-au împuținat, consiliile de condu­cere ale coopera­tivelor agricole, co­mitetele comunale de partid, activiștii organelor agricole județene trebuie să-și capare faci o preo­de prim­­ordin din a mobi­liza toate forțele la eliberatul terenu­lui, spre a da câmp liber tractoarelor. UN IMPERATIV: O REVISTĂ A VALORILOR LITERARE CERTE „ORIZONT“—de la perspectiva anului XX Sunt 20 de ani, de cînd, la Timișoa­ra, apărea primul număr al unui al­manah care prefigura revista literară de astăzi, ORIZONT. Moment festiv, dar și moment de lucru. De aceea, convocînd la redacție membri ai con­ducerii revistei, cadre universitare și critici literari, am făcut-o cu dorința sinceră de a opera împreună un tur de . . . orizont, de la nivelul anului XX al revistei. Efortul de promovare a unei producții literare demnă de e­­poca noastră socialistă, îl prețuim cu căldura și solicitudinea ce sunt, în ul­timă instanță, cele ale întregului pu­blic cititor de pe aceste meleaguri creatoare de cultură. Invitații noștri au fost conf. univ. dr. ȘTEFAN MUNTEANU, prorector al Universității, poetul ANGHEL DUMBRĂVEANU, secretarul Asocia­ției Scriitorilor din Timișoara, poetul AL. JEBELEANU, redactorul șef al re­vistei, prozatorul MIRCEA ȘERBĂ­­NESCU, criticii literari NICOLAE ȚI­­RICI și CORNEL UNGUREANU; din partea redacției au participat prozato­rul ION ARIEȘANU, criticul literar SIMION DIMA și tînărul prozator ION MARIN ALMAȘAN. La începutul discuției noastre, re­dactorul șef al revistei a evocat acel an 1949 cînd, la îndemnul partidului, scriitorii timișoreni au pus bazele u­nui Început de drum, cu entuziasmul demn de cauza căreia i se dedicau, aceea de a făuri o literatură nouă, in­spirată de realitățile sociale ce se configurau­ încă de la primele numere, a continuat Al. Jebeleanu, revista a reușit să reunească scriitori din dife­rite generații, deschizîndu-și paginile creatorilor din alte centre culturale ale țării. La Scrisul bănățean și apoi la Orizont, s-au afirmat, pe lîngă scriitorii mai vîrstnici, o seamă de noi talente. Revista a impus atenției scriitori ca Anghel Dumbrăveanu, Ion Arieșariu, Sorin Titel, Damian Ureche, Mircea Șerbănescu, Laurențiu Cerneț, George Sam, Lucian Bureriu, Crițu Dascălu, Al. Deal, Ion D. Teodorescu, critici ca Nicolae Ciobanu, Andrei A. Lillin, Șerban Foarță, Nicolae Țirici, Cornel Ungureanu. Din generația mai vîretnică au colaborat permanent la revistă regretații Virgil Birou și Gri­­gore Bugarin, apoi Grigore Popiți, C. Miu-Lerca, Franyo Zoltán, Franz Liebhard, Ion Stoia-Udrea, Vichentie Ardeleanu, Aurel Buteanu, Endre Ká­roly, Ion Clopoțel, Petre Sfetca, Ku­ban Endre, Vladimir Ciocov, reușind deci să-și apropie creatori de diferite limbi, deopotrivă de animați de do­rința de a contribui la continuarea bunelor tradiții existente, dintr-o pers­pectivă ideologică și estetică marxist­­leninistă, de a crea în spiritul înfră­țirii între poporul român și naționali­tățile conlocuitoare. Prozatorul Mircea Șerbănescu a subliniat tradițiile literare ale orașu­­­lui, arătînd că la Timișoara, preceden­tele publicistice sînt mai vechi, ca și năzuința intelectualității bănățene de a avea o revistă reprezentativă. Publi­cația aflată acum la vîrsta majoratu­lui este deci rezultatul unei îndelungi evoluții­ culturale. Se împlinea, astfel, o dată cu înființarea Filialei Uniunii scriitorilor și apoi a revistei, un dezi­derat scump unei întregi generații de intelectuali și creatori, din care făceau parte I.D. Suciu, Al. Jebeleanu, Nico­lae Pârvu, Pavel Belu și alții. Vorbitorul a evocat în continuare (Continuare tn pag. t Il-a) Masă rotundă realizată de SIMION DIMA și I .M. ALMAJAN FESTIVAL LITERAR — ARTISTIC JUBILIAR Cu prilejul Împlinirii a 20 de ani de apariție a revistei literare timișorene “Orizont“, redacția revistei organizează, sub egida Asociației scriitorilor din Timi­șoara, un festival literar-artistic. La festival, programat azi la ora 18, în aula Universității, va lua cuvîntul academicianul ZAHA­­RIA STANCU, președintele Uniunii Scriitorilor din Republi­ca Socialistă România. Vor citi in continuare scriitorii: Traian Iancu, Franyó Zoltán, Petre Stoica, Horia Zilieru, Radu Câr­­neci, Aurel Rău, Alex. Jebeleanu, Anghel Dumbrăveanu, Anișoara Odeanu, C. Miu-Lerca, Endre Károly, Franz Liebhard, Vladi­mir Ciocov, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Dim. Rachici, Damian Ureche, Ion Cocora, Gr. Popiți, George Drumur, Ion Maxim, Haralambie Țugui, George Suru, Lucian Bureriu, Crișu Dascălu, Marcel Turcu­ își vor mai da con­cursul : actori de la Teatrul „Matei Millo“ și soliști de la Opera de stat din Timișoara.

Next