Drapelul Roşu, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7744-7769)

1969-12-03 / nr. 7745

) r Anul XXVI nr. 7.745 # Miercuri, 3 decembrie 1963 4 pagini, 30 bani ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PLAN ȘI A ANGAJAMENTELOR PROBLEMA CENTRALĂ IN ACTIVITATEA ECONOMICĂ ECONOMISIREA METALULUI depinde de modul avansat in care se concepe utilizarea lui Pe marginea unui schimb de experiență între întreprinderile timișorene consumatoare de metal, organizat de Consiliul municipal sindical Timișoara Unitățile industriale „Electromo­tor“, Uzina mecanică Timișoara, U­­zina de reparații, „Electrobanat“, „Tehnometal“, „Electrometal“, Martie etc., din Timișoara sunt mari 6 consumatoare de metal. In acțiunea de diminuare a cheltuielilor materiale de producție, însușinduși sarcinile cuprinse în documentele partidului nostru, comitetele de direcție ale aces­tor întreprinderi au în vedere redu­cerea consumului de metal, paralel cu înfăptuirea măsurilor privind îmbu­nătățirea permanentă a caracteristici­lor tehnico-funcționale la produsele fabricate. Măsurile întreprinse în a­­cest­ scop s-au soldat — în cele 11 luni încheiate ale anului — cu importante economii de metal, peste­ 1.000 de tone, la nivelul întreprinderilor din municipiul Timișoara, ceea ce mar­chează depășirea angajamentelor lua­te la capitolul respectiv. La obținerea acestor realizări, fie­care colectiv și-a adus o contribuție pe măsura experienței cîștigate pînă în prezent în această importantă ac­țiune. Fiecare colectiv a manifestat in­teres, in acest an, pentru transpunerea în practică a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului și subliniate în Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R. de tova­rășul Nicolae Ceaușescu privind uti­lizarea oțelurilor și laminatelor, a me­talului în general. De aceea, Consi­liul municipal sindical Timișoara a or­ganizat un schimb de experiență pe tema VALORIFICĂRII SUPERIOA­RE A METALULUI, unde, atît infor­mările prezentate, cît și discuțiile pur­tate au scos în evidență rezultatele bune obținute și faptul că nu au fost epuizate încă toate posibilitățile exis­tente. (In pagina a doua redăm pe larg relatarea dezbaterilor și a concluzi­ilor reieșite). V.J 0 DUPĂ-AMIAZA IN SALA NR. 13 Vineri după-amiaza. O zi obiș­nuită la Consiliul popular munici­pal. In sala nr. 13, comisia de ju­decată nr. 1 dezbate cazurile ce i-au fost încredințate spre soluțio­nare. Kind pe rînd, „reclamanții“, „pîriții", „martorii“ sînt ascultați, li se iau declarații scrise, se cer probe și martori noi, stabilindu-se alte termene de judecare, se dau sentințe sau se înaintează „cauze“ judecătoriei. Fiecărui nou audiat, tovarășa Maria Bucur, președinta comisiei, îi atrage atenția asupra consecințelor ce le poate aduce Un alt caz ce s-a judecat in acea­­ după-amiază : imara Maria Vereș­a a insultat-o in repetate rinduri pe­­ vecina sa, femeie care poate să-i­­ fie mamă. Vecina a acționat-o în , judecată; din greșeală, s-a adresat­­ însă judecătoriei municipiului și,, întrucît astfel de cauze cad in­com­­­­petența comisiilor de judecată, da­­r satul a ajuns aici. Acest lucru nu-l­­ poate înțelege „pirita" și, pe un­ ton ridicat, caută să-i convingă pe­­ membrii comisiei că n-au dreptul­­ să o judece, că a fost „achitată" de tribunal. Neagă cu înverșunare • Omul, familia, societate și n­erespectarea adevărului in relata­rea ce o va face. Dar dacă stai să urmărești cau­zele pentru care cei patru membri ai comisiei își sacrifică o întreagă după-amiază, pentru care zeci de oameni — martori— sînt purtați pe drumuri, te întrebi pe drept cu­­vînt dacă oamenii n-au altceva mai bun de făcut decit să se che­­­­me în judecată. Căci majoritatea proceselor ce se judecă aici sînt cauzate de neînțelegeri, jigniri, in­sulte. Dacă vrei, cu tot dinadinsul, să cauți „nod în papură“ vecinului, motiv de ceartă, desigur se gă­sește. Dar acest lucru nu-l înțeleg, de pildă, nici locatarii din imobi­lul situat pe strada Ștefan cel Ma­re nr 39 care, de un timp, „nu mai au loc unii de alții“, fiindcă, într-una din zile, la fîntîna din curte s-a iscat o ceartă între Eca­­terina Hagoș — femeie în toată firea — și pensionara Ileana Marx. Unii, cînd au auzit că cele două vecine „ridică tonul", s-au retras discret în locuințe, alții, abia a­­tunci au ieșit să vadă ce se întîm­­plă. Și iată-i acum în fața comisiei de judecată, împărțiți in două ta­bere : martorii Ilenei Marx și mar­torii Ecaterinei Hagoș. Fiecare in­­cercînd să dea toată vina pe cea­laltă. Nu era oare încă atunci, pe loc, mai bine ca, să fi căutat vecinii să domolească lucrurile, pentru a nu lua asemenea propor­ții ? Procesul se încheie acum, la a doua ședință, și Ecaterinei Ha­goș i se aplică o amendă, dar cu aceasta, între cele 13 familii, care locuiesc la numărul 39, nu se va restabili armonia, dacă nu va lăsa fiecare ceva din orgoliul personal și va căuta în continuare să „cîn­­tărească“ și să „interpreteze“ în fel și chip fiecare cuvînt al celuilalt, că și-a jignit vreodată vecina, dar >> nu-și dă seama, sau nu vrea să-și <­e­dea, că, prin întreaga sa compor­­ti­tare, dovedește tocmai contrariul .Î Cină i se comunică sentința — o­­ amendă bănească — intervine și­­­ soțul său amenințind cu un ton << ridicat pe membrii comisiei, ne­­gindu-le competența și afirmînd că « au dat „cîștig de cauză“ reclamați >a tei fiindcă e cunoscută de-a lor! ți Te întrebi : oare astfel de atitu­­ S>­dini n-ar trebui ele însele sancțio­­­­­nate ? . Dar ce să ne mai mirăm de ne- n­ înțelegem­ intre vecini, cind în fața ?­ comisiei se prezintă membri ai a­­celeiași familii ? Iată un caz : Vio­­r 7­nea Țuca o cheamă în judecată pe %> sora sa, Maria Pătruț, care zice-se, că i-ar fi furat o lădiță de scînduri pentru pui, fiindcă n-ar avea un­ a< de-și ține puii. Pirita susține visa >5 că n-a luat nimic din bunurile su­­su­rorii sale, ci, dimpotrivă, i-a dat cu­ a putut, o viață întreagă, iar de acum, la bătrînețe, cînd sora ei și « cu fiica acesteia au înșelat-o și­ >> i-au luat totul, vor­ să-și bată joc­ul de ea, o poartă mereu prin jude­­ț, câți, doar, doar va pleca din casa e< pe care ea a cumpărat-o. „Pace și la înțelegere“, intre cele două surori, e< nu se poate face, cu toate insisten­­ț­ fele comisiei. Viorica Țuca nu vrea si să asculte nimic. Cere să se dea ți curs procesului, la Judecătoria mu­­n­­nicipiului. Și — cu părere de rău << — membrii comisiei sînt­ nevoiți­­­ sa le lase pe cele două surori să se « judece in continuare. Te întrebi >> , până cind oare ? căci de cîțiva ani ți în această familie procesele se țin >5 lanț, Cînd unii, cînd alții „pozînd“ ,s­în „victime“ și cerînd să li se facă >5 E. HAȚEGAN f Continuare în pag. a IIl-a) RESPECT TÎMPLELOR ALBE Ieri după-amiaza, grupa sindi­cală a profesorilor de la cursu­rile de zi ale Liceului nr. 10 din Timișoara a ținut ședință. Pe lângă ordinea de zi, dictată de cerințele sprijinirii procesului instructiv-educativ, profesorii a­­cestei unități școlare timișorene au ținut să sărbătorească cum se cuvine pe doi colegi ai lor care, de curînd, după un lung stagiu in invățămînt, au fost pensionați. Conform tradiției șco­lii, de cinstire a slujitorilor ei, și numele celor­ doi profesori săr­bătoriți, Valeria Ferencz și Lu­dovic Müller, au fost trecute în cartea de onoare a liceului. Di­rectorul acestuia, profesorul eme­rit Dt­șan Lablici, și președinte­le grupei sindicale, prof. Ema­­noil Golub, i-au felicitat căldu­ros și le-au înmînat cadouri, mul­­țumindu-le pentru aportul lor prețios la educarea atîtor gene­rații de școlari. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul 1010 CEAUȘESCU, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capi­tala, plecînd spre Moscova, dele­gația de partid și de stat a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R. P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al MOSCOVA 2._ — Corespondentul Agerpres, I. Duță, transmite : De­legația de partid și de stat a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la tntîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R. P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, de­Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul a­­­­acerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Radul­escu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu legația a fost întîmpinată de to­varășii L. I. Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­ședintele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., A. N. Kosî­­ghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.U.S., R.F. Manea Mănescu, Leonte Răuta, Gheorghe Stoica, Vasile Vital, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mi­­hai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R. ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tîkunov, în­sărcinatul cu afaceri, ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Katușev, secretar ai CG. al P.C.U.S. A. A. Gromîko, membru­ al C.C. al P.C.U.S., ministrul sin­cerilor externe al U.R.S.S., K. Ru­­sakov, șef de secție­ist C.C. și P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri si ambasadei. In pag. II—III 150 de ani de la nașterea lui D. Bolintineanu SPORT Amplificarea de înaltă In ultimul deceniu, dezvolta­rea electrificării în țara noastră se realizează, în ritm mediu a­­nual, de aproape două ori mai mare decât ritmul mediu mon­dial. Ca urmare a electrificării pro­ducția anuală de energie elec­trică, pe cap de locuitor, urmează să ajungă în 1970 la 1.700 kWh față de 900 kWh in 1965. Concomitent, sistemul elec­tro-energetic național, la care este racordat și orașul Timișoa­ra, a fost dotat cu instalații mo­derne de comandă, telemăsuri și reglaj automat frecvență­­putere, la nivelul tehnic cel mai înalt. In stațiile de transformare de 110/10 kW și 220/110 KV s-a instalat o putere nouă de 12.000 MV­A. Recent, această zestre tehnică mereu în creștere, s-a îmbogățit cu încă 200 MVA, un transformator de putere, în și a­ unor stații tensiune uia de 220 kV Timișoara. Rea­lizarea vine după premiera e­­nergetică din 28 noiembrie, cînd au intrat în funcțiune, cu zile înainte de termen >10 MVA 2 la stația de 110/kV din calea Lipovei. Stațiile respective sînt înzes­trate cu utilajul termomecanic și cu majoritatea apa­rata­jului elec­trotehnic, fabricat de industria noastră constructoare de mașini și electrotehnică. Intrarea în funcțiune a noilor capacități va asigura cererile mereu sporite ale industriei, ale populației, atît din județul nos­tru cît și din județele învecinate. In același timp, se va mări si­guranța în alimentarea continuă a consumatorilor, paralel cu îmbunătățirea tensiunii cerea căderii de tensiune)­­redu­ce liniile de înaltă și medie ten­siune. ________ Tinerii se califică. Adunarea juriștilor Organizația județeană Timiș a Asociației juriștilor din Repu­blica Socialistă România aduce la cunoștința membrilor săi că in ziua de 6 decembrie a.c. va avea loc adunarea generală pen­tru dare de seamă, alegerea co­mitetului de conducere și a co­misiei de cenzori. Adunarea își începe lucrările la ora 9 în sala de ședințe a Consiliului județean al sindicatelor Timiș. Construirea unei economii mo­rfo-r­o mu­ltînif oral­eloTrin Ha fo­rt a nivelului de trai al poporului și­plică largi eforturi materiale, angrenarea tuturor energiilor, o politică rațională și fermă în do­meniul acumulărilor. Pornind de la aceste considerente, Congresul al X-lea al P.C.R. a acordat o im­portanță deosebită raportului care trebuie să existe între acumulare și consum în economia noastră so­cialistă. O categorie economică în­semnată cu care operează economia politică este venitul național. Ea reprezintă valoarea nou creată de societate într-o perioadă de timp, de obicei un an, valoare ce se creează in sfera producției mate­riale. în socialism venitul național servește pentru dezvoltarea conti­nuă a producției sociale, pentru asigurarea unui ritm susținut al reproducției socialiste lărgite și ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Potrivit acestor desti­nații venitul național , se împarte in două mari fonduri: fondul de a­­cumulare și fondul de consum. în cele ce urmează ne vom opri asu­pra importanței cunoașterii modu­lui de repartizare a venitului na­țional în aceste două fonduri și a consecințelor acestei repartizări asupra dezvoltării armonioase și echilibrate a economiei naționale, a ridicării nivelului de trai mate­rial și spiritual al celor ce­­ mun­cesc. Corelația dintre acumulare ,consum vizează mecanismul eco­ni­nomic în ansamblul său. Ea se stabilește la nivelul macroecono­mic, constituind una din propor­țiile fundamentale ale economiei naționale. De modul cum este re­partizat venitul național in aceste două fonduri depinde dezvoltarea economică prezentă și viitoare a economiei țării. A aloca un pro­cent prea mare pentru acumulare ar Însemna încetinirea creșterii mentale a societății socialiste. A diminua fondul de acumulare — baza reproducției lărgite — în­seamnă reducerea ritmului dezvol­tării noastre economice, prelungi­­rea și perpetuarea rămînerii în urmă a economiei față de țările iw/inl/iottuh lortîi /MSAnomino findo program de investiții. Astăzi, chiar fîiri 1 fifirinomio /•lo'Minilftn­o «11 lansate și atingerea nivelului de inn­/innlfano /Tin favini />« t­indaom­­o­tru este mai mare. Industria din­­­rsinX M­­­­U­J.”­n 7­­ J.Ä! RAPORTUL DINTRE ACUMULARE ȘI CONSUM IN ECONOMIA SOCIALISTĂ­ ­ v In sprijinul propagandiștilor și cursanților de la învățămîntul de partid avansate. Stabilirea acestei propor­ții este deci o acțiune prin esență politică, este poate domeniul în care se îmbină în cel mai înalt grad economicul cu politicul. Cunoaștem că în zilele noastre se desfășoară în lume o profundă și vastă revoluție științifică și teh­nică, care își pune în mod serios amprenta asupra tuturor sferelor activității umane. In condițiile u­­nui asemenea progres tehnico­­științific creșterea economică poa­te fi realizată intr-un ritm ridicat numai printr-o rată înaltă a acu­mulării, prin înfăptuirea unui vast reduc rata acumulării, ci, dimpo­trivă, alocă fonduri tot mai mari in acest scop. în Japonia, de exem­plu, acumularea brută din produ­sul național brut a oscilat intre 26—34 la sută, în Austria și R.F­ a Germaniei, acumularea brută a oscilat între 22—23 la sută, iar în țări socialiste ca U.R.S.S., R. P. Bulgaria și R. P. Ungară, pon­derea fondului de acumulare în­­ veni­tul național se situează între 25 și 33 la sută, în soluționarea problemelor le­gate de acumulare și consum, partidul nostru a pornit de la a­­precierea realistă a stadiului in care se găsește economia țării și a perspectivelor ei, de la consta­­tarea reală a faptului că mai a­­vem de făcut eforturi serioase pentru făurirea unei economii­­­și agricultură avansate. Experiența dezvoltării României în cei­­ 25 de ani de la eliberare, practica care a fost și va rămîne judecăto­­­rul suprem al adevărului, demonstrat cu prisosință că — a nu­mai un popor care dorește cu ade­vărat să facă eforturi, și le­ face, poate să-și dezvolte economia, reu­șește să progreseze. Eforturile ță­rii noastre sunt edificatoare. Pro­ducția industrială va fi la sfîrșitul acestui an de circa 15 ori mai mare decit în anul 1938 și va crește în noul cincinal cu încă 59—57 la sută. Județul Timiș și-a adus o contribuție de seamă la acest dinamism al economiei ro­mânești, dînd aproximativ 3,7 la sută din producția globală indus­trială a țării, ocupind locul 7 în rîndul celorlalte județe. In unele ramuri, contribuția județului noi­producția țării iar industria pielărie și încălțăminte circa de 10 la sută. Așa cum s-a stabilit la Congre­sul al X-lea al partidului nostru, planul cincinal pe anii 1971—1975 prevede că în condițiile creșterii venitului național cu 45—50 sută, fondul de acumulare să­re­ia prezinte circa 28—30 la sută din venitul național iar fondul de consum circa 70—72 la sută. Inves­tițiile — calea principală de rea­lizare a unui ritm inait al repro­ducției lărgite, se ridică în­ cinci­nalul următor la aproximativ 420—435 miliarde lei. O importan­ță de prim ordin o are modul de repartizare a acestor investiții pe ramuri și subramuri de activitate, orientarea lor cu precădere spre ramurile cele mai moderne și care asigură un înalt grad de prelu­crare industrială, care aduc în ul­timă instanță și acumulările vi­itoare cele mai înalte, repartizarea investițiilor Modul de pe ra­muri și subramuri va asigura o structură modernă industriei, attt pe ramuri cît și pe produse. în concepția partidului nostru înfăp­tuirea acestui obiectiv presupune stabilirea unui profil de perspec­tivă al industriei, diversificat și flexibil, în funcție de posibilități, de tendințele care se prefigurează­­ pe plan mondial, de necesitatea încadrării cît mai avantajoase a țării In diviziunea internațională a muncii. ION ROTARU asistent universitar Institutul politehnic Timișoara 1 Continuare in pag. a Hl-a) i

Next