Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-31 / nr. 7894
± *, » 2 * Ofrandele de solidaritate ale tineretului studios Răspunsul nostru: „prezent“ La ceasul de grea Încercare, cind asupra multor regiuni din țara noastră s-a abătut un dezastru cum istoria mai veche sau mai nouă a României nu mai consemnase, inimile studenților bat in ritmul întregii țări. Solidaritatea lor se manifestă cu toată energia. In adunările de partid și de asociație, se propune același lucru : „Să venim cu toată energia, cu tot elanul nostru tineresc, cu toată vigoarea, la sprijinul celor sinistrați“. Erau clipe emoționante care demonstrau tăria de spirit și de caracter a omului de tip nou, a tineretului studios, alături de întregul nostru popor. Aflați în preajma examenelor, studenții Facultății de fizică, prin secretarul organizației lor de partid Octavian Birău, lansează o chemare studențimii Întregului nostru centru universitar : „de a fi cu toți integraliști și de a ajuta cu toate forțele și mijloacele la înlăturarea urmelor calamităților naturale“. Numeroase cadre didactice universitare au donat în fondul sinistraților salariul lor pe o lună și alte ajutoare materiale. Studenții bursieri au donat și ei bursa în numerar, iar asociațiile au deschis liste de subscripție. La cererea studenților, se constituie brigăzi de studenți care, pe perioada vacanței de vară, să participe nemijlocit la opera de refacere. Tot la biroul A.S. pe Centrul universitar aflăm că studenții care au beneficiat de recompense prin bilete pentru tabere de odihnă au hotărît să contribuie și ei cu cîteva procente din costul biletului. Am aflat că, deși prinse de febra sesiunii, formații de valoare ale centrului universitar (atît de muzică ușoară și populară cit și ansamblul folcloric) vor susține manifestări în scopul ajutorării celor aflați la nevoie. Ieri, formația de handbal Universitatea, împreună cu celelalte divizionare, și Constructorul au făcut o demonstrație de handbal, banii încasați avînd același scop. Catedrele de chimie au hotărît, la inițiativa catedrei de chimie organică a Universității, să alcătuiască detașamente de cadre didactice și studenți care, cu ajutorul materialului construit de ei, să ia parte efectivă la dezinfectarea apelor localităților inundate. Lăudabil este, de asemenea, gentiui studenților din căminul nr. 15, care au creat spațiu afectat copiilor din județele Satu Mare și Maramureș. ne, în sălile de lectură sau în cămistudenții folosesc acum orice clipă pentru a se pregăti cu mai bine spre a-și realiza angajamentele, spre a răspunde condițiilor de viață și școlarizare ce le au fost create. CANTEMIR TULEA student a respectivă (550.000 lei) la care se adaugi banii alocați pentru prattică, se folosește la întreținerea celor peste 1.000 de studenți care vor participa, timp de 30 de zile, la muncă patriotică in zonele captamitate. Țin să precizez că, in acest sens, studenții Institutului agronomic din Timișoara au adresat o chemare către toți studenții institutelor agronomice din țară“. In cadrul Institutului agronomic se înscriu și alte fapte de muncă și solidaritate tovărășească, întreg personalul didactic și șefii serviciilor administrative au donat salariul pe o lună, iar restul salariaților, cîte o zi pe lună, pină la sfîrșitul anului. Această contribuție se ridică la 550.000 lei, iar la ea se adaugă încă 200.000 lei contravaloarea drepturilor de gratificații anuale. De la tovarășul prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul institutului, mai aflăm că s-au pus la dispoziția județelor Arad și Caraș-Severin, pe timp nelimitat, 16 cadre didactice. A fost format un colectiv compus din rectorul institutului, prorectori, decanii facultăților, cite trei profesori șefi de catedre de la fiecare facultate, care au început documentarea la fața locului, in zona de vest a țării, pentru a cunoaște situația și a face propuneri de punere în valoare a terenului, dezvoltarea zootehniei și îmbunătățirea asistenței de specialitate, împreună cu factorii de răspundere de la județele din zona de vest a țării se va întocmi o lucrare, în care să fie oglindite toate datele referitoare la apele de inundații, solul transportat și depozitat, gradul lui de fertilitate sau de toxicitate, precum și probleme legate de dezvoltarea zootehniei și de asistența sanitar-veterinară. Așa înțeleg studenții și personalul didactic de la Institutul agronomic să sprijine zonele calamitate, muncind cu abnegație, acolo unde țara are nevoie, răspunzând cu entuziasm la apelul lansat de partid. Ing. A. RACHITOVAN „Acolo unde țara are nevoie“ Vineri, în Aula Facultății de agronomie, s-au întrunit studenții institutului agronomic, pentru a-și manifesta hotărîrea lor de a contribui la vindecarea grabnică a rănilor provocate de stihiile naturii. Din cuvîntul participanților, s-a desprins limpede spiritul de patriotism și solidaritate umană. Gheorghe Chereji, student în anul IV la Facultatea de agronomie și președinte al Consiliului Asociației studențești pe facultate, arăta: „Dorim și noi, cu modestele noastre posibilități, să ne încadrăm în efortul general pe care-l întreprinde în aceste momente de grea încercare întregul nostru popor pentru a înlătura pagubele pricinuite de inundații. De aceea, studenții anului nostru renunță la excursia de studii și se angajează să efectueze 30 de zile muncă patriotică în zonele calamitate“. Gesturi emoționante, care vădesc o înaltă conștiință civică au reieșit și din relatările altor vorbitori. „Țara trece prin momente grele, am pus Aurel Paraipan din anul IV agronomie. Pagubele pricinuite de furia apelor sunt uriașe. De aceea, ne angajăm să facem tot ce depinde de noi, pentru ca urmările acestei încercări să se șteargă cât mai repede. Aportul nostru este modest : donarea, în fiecare lună, a unei zile din bursă , renunțarea la excursia de studii. Consider că este binevenită și propunerea ca perioada de practică s-o efectuăm, sub formă de muncă patriotică, în regiunile sinistrate. Dar, să nu uităm că suntem în fața unei sesiuni de examene și trebuie să obținem rezultate mai bune ca până acum, fiindcă numai în felul acesta, bine pregătiți profesional, putem să ne aducem aportul la refacerea agriculturii țării“ — a completat el. „Vom merge acolo unde este nevoie, spunea Petru Mateievici din anul IV agronomie, pentru a contribui la refacerea economiei naționale de pe urma urgiei apelor, pentru a fi alături de întregul popor“. „Toți studenții institutului nostru sunt hotărîți să participe la acțiunile de muncă patriotică, a arătat Gheorghe Gafton din anul II zootehnie, și, in același timp, să învețe sîrguincios pentru a deveni specialiști cu o înaltă pregătire“. La sentimentul de solidaritate al studenților cu populația din zona sinistrată a țării au răspuns și cadrele didactice. Prof. dr. doc. șt. C.V. Oprea s-a angajat să meargă cu studenții oriunde și oricit va fi nevoie, arătând că are destulă putere și multă dorință ca să contribuie la îndreptarea distrugerilor provocate de calamitățile naturale. Despre contribuția studenților de la Institutul agronomic la ajutorarea zonelor distruse, ne-a vorbit și asistentul Zaharia Suciu, președintele Consiliului Uniunii asociației studențești pe institut . „Pe luna mai, s-au donat din burse 15.000 lei, iar pină la sfîrșitul anului, cite o zi, lunar, adică 42.000 lei. Studenții nebursieri au dat și ei, până în prezent, 3.000 de lei. Acțiunea continuă. De asemenea, s-au făcut și 200 pachete cu îmbrăcăminte. Studenții anului IV au renunțat la excursia de studii și lu Simbolicul cont „1.000" le Acum, cind țara trece printreîncercări, datorită urgiei apelor care s-au revărsat peste oameni și așezări, zi de zi suntem martorii unor impresionante gesturi de solidaritate. Mulți străini, care se găsesc in trecere prin țara noastră, fiind martori oculari ai dramaticelor încleștări, și-au manifestat mihnirea față de cele întîmplate. Ei au ținut să-și arate sprijinul moral și material față de sinistrați. Cetățeanul Giovani Farina din Italia s-a prezentat la Oficiul Național de Turism, Agenția din Timișoara, unde a înminat o scrisoare însoțită de bani valută. ..Am trecut prin Luduș, Târgu Mureș. Feste tot, am văzut apă și iar apă, devenită o spaimă prin răul pricinuit. Vreau să-mi manifest înțelegerea și căldura cu cei năpăstuiți de urmările inundației“. Redăm și conținutul scrisorii cetățeanului Giovani Farina, reprezentant al firmei „Italia“! „Trecînd prin România, am văzut cit de greu încercați au fost unii oameni din zonele calamitate din cauza inundațiilor. Ofer, in contul ,,1.000“, suma de 200.000 lire italiene. Nutresc o profundă compasiune și un deosebit respect pentru poporul din România, cu care lucrez de mai bine de șapte ani“. Eva Tel [UNK]kov, din Austria, a venit in vizită la rudele din România. Impresionată de cele văzute, a ținut să-și manifeste sentimentele de căldură față de sinistrați .* „Sunt pensionară, dar, din puținul meu, vă rog să înscrieți, in favoarea cetățenilor ajunși la grea cumpănă, și cei 200 șilingi ai mei“. Dr. Heman și Lizi Hanz din R. F. a Germaniei, Zorica Vena din R.S.F. Iugoslavia figurează și ei printre donatorii și semnatarii în contul „1.000“, devenit acum cont simbolic al solidarității umane. Contribuția școlii generale nr. 12 De la directoarea Școlii generale nr. 12 din Timișoara, tovarășa Adela Birou, aflăm, prin telefon, citeva acțiuni de solidaritate ale elevilor cu colegii lor din Satu Mare aflați, de cîtva timp, in orașul nostru. Ei au renunțat la excursia planificată pentru sfirșitul anului școlar prin județ și, din banii adunați, au cumpărat pentru copiii sinistrați 9 și 9 costume pentru băieți, rochițe precum și diferite cadouri. Din alte resurse bănești ei au pregătit 96 de pachete cu obiecte de uz personal și alte daruri, in valoare de 3.320 de lei, ce le-au și fost inminate. De asemenea, unitatea de pionieri a întreprins o amplă acțiune de colectare a sticlelor și borcanelor, iar suma încasată prin valorificarea acestora, 1.700 de lei, a fost depusă la C.E.C. in contul 2.000. Secvență de sezon in orașul de pe Bega , de un verde proaspăt, tonic, arborii falezei se oglindesc pe luciul calm al apei. Foto : E. ROBICSEK De ziua copilului (Urmare din pag. 1) tiua de a primi 360 de copii din municipiul Satu Mare a stîrnit, în rîndul nostru un puternic ecou. Prin grija Comitetului municipal de partid, a cadrelor de la Universitate s-au creat condiții optime : căminul studențesc nr. 15 este căminul copiilor noștri, e firesc, deci, să ne străduim ca ei să se simtă cit mai bine. Ne preocupă starea sufletească a acestor micuți, dați in grija noastră, pe lingă ajutorul material pe care-1 acordăm.. Comitetul de sprijin rezolvă problemele ce se ivesc pe parcurs. Au fost instalate televizoare, aparate de radio, se sărbătoresc zile de naștere, se expediază scrisori, primimi mesaje de mulțumire de la părinți Instituțiile de artă din municipiul Timișoara, precum și formații ale pionierilor și școlarilor s-au oferit să dea spectacole toată grija pentru a-i face pe acești copii să uite prin ce au trecut, să se poată întoarce curînd în casele lor, refăcute cu ajutorul statului și al populației. Pentru cei mai tineri locuitori din județul nostru s-au creat condiții deosebite de trai : există, pink. In prezent, peste 4.000 de locuri în creșe și cămine, iar la sate, în grădinițele sezoniere, sunt cuprinși peste 10.000 de copii. Recent, s-a dat la folosință creșa și căminul de copii din Calea Șagului, se construiește încă o creșă în zona Circumvalațiunii și în municipiul Lugoj. La Biled, și-au deschis porțile o nouă grădiniță și o creșă cu o capacitate de 200 de locuri. Cadrele didactice și medicale se străduiesc continuu să fie la înălțimea condițiilor create, pentru a da o generație de copii sănătoși, constructori de nădejde ai socialismului. Acum, mai mult ca oricînd, ne umple de mîndrie cuvîntul demn, nobil, plin de răspundere, al fiecărui cetățean al țării, pentru copiii noștri, pentru viitorul lor. E cuvîntul nostru, al tuturor, expresia adeziunii noastre depline la politica partidului. Dragi copii, fiți mindri că trăiți în această țară, fiți mindri de înaintașii voștri. De ziua voastră, vă adresăm zâmbete, felicitări și urări de fericire 1 în Editura politică a apărut: Ing. Gh. Vîrtejianu — Preocuparea sindicatelor pentru dezvoltarea creației tehnice de masă Ing. T. Zanlan DIALOG rubrică redactată de juristul dr. Teodor Chita Ștefan Coniac, Șandra . Fiind condamnat, la 21 iunie 1969 vî si desfăcut contractul de muncă, iar la 1 septembrie 1969 reîncadrînduvă în aceeași unitate, în baza art. 9 din Decretul Nr. 285/1960, puteți beneficia de alocație de stat pentru copii numai după 90 zile calendaristice, socotite de la data reîncadrării. Au fost considerat în mod legal ca un nou angajat, Viorica Gabrian, Timișoara . Conform art. 94 din Codul Familiei, obligația de întreținere pentru un copil se stabilește pină la 1/4 din cîștigul părintelui și pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani. Dacă soțul dv. nu înțelege că în calitate de tată are obligația să contribuie la întreținerea copilului său, atunci trebuie să vă adresați Judecătoriei din Timișoara, anexînd copia certificatului de naștere al copilului și certificatul dv. de căsătorie, Nicolae Miloș, Bucovăț . Avind ajutor social din fondul asigurărilor sociale de stat, nu puteți beneficia de pensie de la C.A.P. Perioada în care ați muncit în calitate de membru al cooperativei agricole nu se înscrie in carnetul de muncă și deci nu constituie vechime în muncă valabilă în vederea stabilirii pensiei in cadrul asigurărilor sociale de stat. Conform art 4 din Statutul C.A.P. în situația cînd nici un membru al familiei dv. nu participă la muncă în cooperativă, nu vi se poate atribui lot în folosință. In cazul unor familii cu situații deosebite, adunarea generală poate hotărî, de la caz la caz, atribuirea de loturi în folosință. Gavrilă Pop, — Timișoara . Din sesizarea dv. rezultă că v-a fi angajat la 1 februarie 1970, iar soția dv. are calitatea de angajată din anul 1868. în această situație, conform pct. 24 lit. b din Instrucțiunile Nr. 1515/1966 ale Ministerului Finanțelor și CSPMS, soția dv. are dreptul, prin excepție, la alocația de stat pentru copii pînă cînd veți avea vechime neîntreruptă in aceeași unitate de 90 zile. Soția dv. va trebui ,să prezinte la unitatea unde este angajată, pe lângă celelalte acte și dovada că nu beneficiau de alocația de stat pentru copii. Tănase Stepan, — Dodin : Conform art. 30 lit. b din H.C.M. Nr. 252/1967, se consideră vechime în muncă și timpul cu o persoană a îndeplinit serviciul militar in termen, a fost concentrat, mobilizat sau a fost prizonier, în baza pct. IV lit. g din Anexa VII a H.C.M. Nr. 914/1968, in acest caz, angajamentul are și vechime neîntreruptă în aceeași unitate dacă s-a reîncadrat în termen de 90 zile de la data încetării acestei situații. Perioada respectivă se ia în considerare la calculul vechimii in muncă in vederea acordării concediului anual de odihnă. Avînd vechime în muncă de 17 ani, aveți dreptul la un concediu de odihnă anual de 19 zile lucrătoare. Ioan Deac, Timișoara . Potrivit art. 19 din H.C.M. Nr. 914/1968, angajații care la data aplicării acestei hotăriri au beneficiat de asocația de stat pentru copii, vor beneficia, in continuare, de acest drept chiar dacă în urma aplicării noului sistem de salarizare depășesc plafoanele de salarii stabilite prin actele normative în vigoare. în acestă situație, deși la 1 februarie 1970 vi s-a majorat salariul de la 1750 lei lunar, la 2300 lei, aveți dreptul în continuare, la alocația de stat pentru copii. Konrad Hoffmann, — Timișoara : Cu referire la sesizarea dv. privind aplicarea Legii Nr. 10/1968, vă facem cunoscut că spațiul limitat pe care-1 avem la dispoziție ne obligă să răspundem numai la întrebările puse și nu putem prezenta toate aspectele unei probleme. Vă îndrumăm să consultați studiile publicate tn Revista română de drept Nr. 10 și 12 din 1968 , Nr. 3 7, 10 și 11 din 1969 și Nr. 1 și 2 din 1970. Față de vechea reglementare cuprinsă in Legea Nr. 78/1952, în Legea Nr. 10/1968 s-a schimbat sistemul de calcul al chiriilor și al altor cheltuieli la care sunt obligați chiriașii. Aurel Mezica, — Surducul Mic . Din sesizarea dv. rezultă că v-ați înscris în cooperativa agricolă „Traian Vuia“ cu 4 ha. pămint și că in prezent sînteți angajat la Uzina „Ciocanul" Nădrag. Avind în vedere că soția dv. muncește efectiv în cooperativa agricolă li se poate atribui în folosință o jumătate de lot. Statutul mai prevede că familiile de cooperatori, care, la înscriere, au adus pămînt în cooperativă și locuiesc în sat, indiferent de funcția și locul unde muncesc, vor deține in continuare loturile pe care leau avut în folosință în anul 1966, cînd s-a adoptat noul Statut al C.A.P. j DRAPELUL ROȘU—7,834 contraste cotidiene Grupului școlar de construcții din Timișoara — una dintre cele mai mari instituții de acest fel din țară — și revine, în principal, misiunea plină de răspundere de a forma cadre calificate pentru șantierele țării. In fiecare toamnă sosesc, din aproape toate părțile țării, sute de tineri care devin, după admitere, elevi ai grupului, încep o viață nouă, preocupările lor devin subordonate pregătirii și formării ca zidari, instalatori, electricieni, tîmplarri etc. Dincolo de bancă și șantier, ei desfășoară o activitate febrilă — inițiată de școală, organizația U.T.C. — al cărei scop constă, în esență, în a le modelă Caracterul, a-i forma nu numai ca specialiști ci mai ales, ca oameni. Grupul cuprinde, astăzi, trei școli : profesională, de maiștri și tehnică post-licealâ, insumînd laolaltă peste 1.700 de elevi. Prin alocarea unor importante fonduri financiare au fost create condiții de studiiu, baza materială a grupului cuprinzînd clase, laboratoare, ateliere, grupuri sociale etc. In aceste condiții este firesc ca procesul instructiv-educativ să se desfășoare conform sarcinilor stabilite de partidul și statul nostru, la finele anului, după anii de studiu, absolvenții (numai anul trecut au fost 450) pleacă spre șantierele care-i așteaptă. Nu trebuie să realizăm o imagine exhaustivă a vieții care se desfășoară, pe toate planurile, la Grupul scolal de construcții, pentru a înțelege că aici se depun eforturi, există preocupări, dorința și hotărîrea de a înfăptui exemplar orice misiune. Răspunzători se fac, mai întii profesorii, inginerii, pedagogii, maiștrii în persoana cărora elevul-copil vede nu o dată pe părinții de care trebuie să asculte. Corpul didactic însumează, aici, 70 de cadre despre care s-au spus, pe drept, de foarte multe ori, cuvinte de laudă pentru ceea ce au făcut, pentru strădania de a forma specialiști și oameni cu înalte trăsături morale. Am fost recent în mijlocul lor și, timp de aproape trei ore le-am urmărit reacțiile, le-am ascultat gindurile și opiniile exprimate deschis, curajos, partinic de 20 dintre ei. Au discutat organizat, unii profnd indignați, intr-o adunare deschisă, la care au fost invitați toți, de la maistrul instructor pină la director. Discuțiile lor au fost generate de un „referat". ..memoriu“ (denumire improprie, deoarece este mai corespunzătoare ea de reclamație cu iz «v . al. omieli dactilografiat pe zeci de pagini. Simpla lui lecturare — acolo, in fața tuturor — a solicitat zeci de minute, răstimp in care asistența a rămas, nu o dată, de-a dreptul stupefiată de conținutul îngrijit și corect redactat. La sfirșitul rândurilor, semnătura autorului, de data aceasta deloc anonimă , profesor de gradul I, Gheorghe Guță ! Se afla și dumnealui în sală, sta undeva în spate, retras, își asculta propriile-i afirmații, își ferea privirile de cele ale oamenilor... Poate ar fi dorit ca mărturisirile sale să rămînă ferecate în sertare, iar organul sesizat să ancheteze „cazurile“ din umbră, discret, fără să se știe că tovarășul a fost cel care a informat Memoriul ace obiectul acestor însemnări care a fost trimis Comtetului județean Timiș al P.C.R. in toamna trecută. Autorul — bine intenționat la prima vedere — sesiză, „sincer și cinstit“, starea gravă, abaterile, imoralitatea, fraudele etc. care au loc în această instituție. Situația astfel înfățișată este, literalmente, gravă, mai ales dacă avem in vedere locul unde au loc. Fapte ca cele reclamate (nu le vom comenta si o să înțelegeți de ce) pot influenta negativ procesul de instruire și formare a unor oameni intr-adevăr Cinstiți. Ca urmare, la Grupul școlar de construcții se fac anchete, verificări și controale de către organele procuraturii, miliției, Direcției de control și revizie, ale ministerului — și ele „puse“ la temă de același bine intenționat profesor-director. Pe parcursul a câtorva luni, zilnic, ore în șir, specialiști și experți, inspectori și lucrători de miliție au venit aici, au studiat cu migală acte și dosare,au stat de vorbă cu cei reclamați. Cititorul își imaginează desigur cită muncă n-a consumat, cîți nervi au stat încordați, ce stare de tensiune s-a creat. S-au redactat referatele de rigoare și s-a conchis, pe care de nătgăduit, nimic nu corespunde realității . Stau mărturie cinstea, probitatea și calitatea profesională a celor care au efectuat verificările — unii dintre ei fiind invitați la aceeași adunare. Pentru orice om onest este evident pericolul social pe care îl prezintă un asemenea procedeu de a dezinforma organele noastre de partid și de stat, daunele pe care le generează, nu atît de ordin material, ci mai ales spiritual. Și reflectăm asupra cazului, iregeralizindu-L Dreptul si am putea spune datoria de a informa sau sesiza organele noastre de partid și de stat, pînă la cele superioare, îl are orice cetățean din această țară. Scriam nu de mult în ziarul nostru despre modul in care s-au înlăturat multe neajunsuri tocmai datorită faptului că Cetățeni cinstiți au sesizat la timp unele situații cu care nu se puteau topită. Mulți dintre mulți dintre ei au respectat, scriind, o lege elementară, aceea de a nu dezinforma, de a nu calomnia și jigni oameni cinstiți cu bune intenții profesionale. Conchidem deci, înainte de a reveni la cazul tu speră că obligația de a sesiza nu ne rezervă dreptul de a calomnia ! Cum a procedat profesorul Gheorghe Guță ? II, momentul cind a constatat un „neajuns" —* o să ne oprim asupra unuia — i-a semnalat în scris organului X. I s-a părut de pildă că activiștii organizației de tineret, membrii comitetului U.T.C. pe școală fac niște dubioase afaceri financiare, iar unii dintre ei se țin de chefuri, petreceri, beți) pe care le fac nu o dată în... școală. Prin absurd să presupunem că s-aș fi adeverit ceva din tot ceea ce a scris „cinstit și sincer“ profesorul-director. Nu-i revenea oarelui, dat fiind tocmai funcția de director educativ pe care o avea să ia măsurile cuvenite . Da ! Dumnealui s-a mărginit însă la a redacta fraze jignitoare, la a calom Si calomnia are picioare scurte! 1 1 Au existat temeiuri ca să fie propusă destituirea profesorului Gheorghe Guță din funcția de director adjunct al Grupului școlar de construcții? Faptele răspund: DAI ara munca și realizările unor oameni inimoși, care au fost răsplătiți — în cazul organizației de tineret — cu drapelul de fruntaș pe țară conferit de C.C. al U.T.C. S-a „mărginit“ e un fel de a spune, deoarece așa după cum aspru dar drept au arătat vorbitorii, tovarășul director avea în școală și alte îndeletniciri: jocul de cărți în cancelarie, stările de beție sau absența de la serviciu, ca să nu mai amintim de ignorarea totală a acțiunilor cu caracter educativ-distractiv organizate cu elevii — acțiuni față de care avea răspunderi profesionale, plătite lunar cu mii de lei ! Dar pe acest plan au comis greșeli tovarășii lui de muncă, organizația de partid al cărui membru este, întregul colectiv. Lăsăm de o î papte faptul că pentru jocul de cărți ai nevoie de un... partener și ne întrebăm de ce conducerea școlii (director ing. Aurel Berînde) nu l-a sancționat pentru încălcarea gosolană a unor reguli clare și obligatorii pentru fiecare cadru didactic ? Nici biroul organizației de bază (secretar C. Conrad) nu a acționat cu fermitate in fața unor situații străine muncii de partid. Dacă tovarășul director a refuzat sarcina de propagandist pentru simplu motiv că nu i-a plăcut grupa (!?), biroul organizației de partid a transferat această muncă unui alt cadru didactic : și organizația de bază, care va dezbate faptele profesorului ■ Gheorghe Guță, va trebui să-și spună cuvintul. Despre aceste fapte s-a discutat cu competență, sincer și deschis, oamenii și-au exprimat liber opiniile, ceea ce ne dă convingerea că întregul colectiv al Grupului școlar de construcții din Timișoara, va ști să lucreze in așa fel nncit elevii de azi, muncitorii de munte, să fie formați nu numai ca specialiști, dar mai cu seamă ca oameni cu un profil spiritual sănătos, care să întrunească toate trăsăturile etice ale contemporanului încadrat activ într-o societate civilizata și prosperă înspre care ne îndeamnă partidul. NICOLAE PIRVU I Var de la ...Uivar La magazinele cooperației de consum din comuna Uivar s-a introdus o „formă nouă“ de autoservire la un anumit articol, var stins. Deosebirea față de vechiul mod de vînzare constă in faptul că produsul respectiv se găsește intr-o groapă plină de apă din curtea cooperativei. „Dați-mi cinci kilograme de var“ — cere cumpărătorul. Poftim lopata, servește-te singur, omule" — i se răspunde. După o asemenea metodă toată lumea știe și vede (după încălțăminte) cine a fost la groapa cu var, înțelegem autoservire, dar nu chiar așa ca la Uivar. Prin depozit Șeful depozitului de combustibil din comuna Nădrag, tovarășul Ioan Dumitra, locuiește vizavi de unitatea pe care o conduce. Nu are omul nici curte și nici depozit personal uinde să-și pună lemnele pentru încălzit. A solicitat ajutorul lui Anton Farkas care-i vecin cu .. . depozitul. In curtea lui A. F. și-a depozitat o cantitate de lemne pentru care a emis bonul 02797 Ocolul silvic din Lugoj (?!). Ca să-și ducă lemnele acasă, șeful trebuie să treacă prin curtea depozitului unde nu sunt lemne aduse de la ocol. Aici sunt, insă, alte lemne și ele bune pentru foc. Suntem informați că Ioan Dumitru a fost sancționat cu „mustrare“ pe baza Deciziei nr. 292/1970. Nu știm, insă, dacă mai trece sau nu eu (sau fără) lemne prin depozitul de .. . lemne ? Cu lumină și totuși în întuneric Mai mulți locuitori, din raza de activitate a centrului I.R.E.T. din Făget, ne informează că, deși în comunele Bethausen și Ohaba Lungă, de exemplu, există iluminat public, ei sunt nevoiți să stea, totuși, tn întuneric. Și aceasta pentru faptul că majoritatea becurilor nu ard de luni de zile, punctele de contact electric nu sunt asigurate și pentru că Unii lucrători de la centrul I.R.E.T. — Răget nu le „văd“ și rămin indiferenți la sesizările cetățenilor. Un exemplu edificator in acest sens il oferă și cazul cetățeanului Petru Sirbu, din comuna Betthausen (satul Criciova), nr. 129, care, din luna februarie a anului trecut, bate drumurile pe la „centru“ ca să i se schimbe branșamentul din fața casei, dar fără rezultat. Să fie oare un scurt-circuit pe rețeaua. .. îndatoririlor profesionale ? Surprize neplăcute Nu de puține ori, cetățenii care călătoresc cu trenurile 313/314, 1156, 1347 și altele, care vin și pleacă din stația C.F.R. Timișoara Nord, au prilejul să constate că acestea circulă în condiții tehnice și de Confort igienico-sanitar necorespunzătoare, compartimente murdare, neluminate și cu geamuri defecte. Aceasta denotă că nu toți lăcătușii de revizie își fac pe deplin și permanent datoria. Iar dacă la aceste inconveniente se mai adaugă și lipsa de preocupare, pentru corelarea numărului de vagoane cu afluența de călători pe secții, ceea ce duce la supraaglomerarea unor trenuri și neutilizarea altora, se conturează și mai mult necesitatea luării unor măsuri capabile să curme suita surprizelor neplăcute în transportul feroviar. Inspecția pe traseele turistice Inspectoratul comercial de stat al județului Timiș, verificind, recent, modul in care se lucrează in unitățile cooperației de consum de pe traseele turistice, din stațiunile balneo-climaterice și centrele muncitorești, au constatat o serie de abateri de la regulile generale de comerț: dezordine și murdărie, depozitarea necorespunzătoare a mărfurilor, ținută nereglementară și neîngrijită. Au fost luate măsuri de sancționare contravențională împotriva vinovaților, aplicindu-se amenzi intre 50 și 1.000 lei. Dintre cazurile mai ,,semnificative, reținem: Gheorghe Marian, responsabil la bufetul nr. 1, Gara din Jimbolio, 1.000 lei , Andrei Mezaraș, responsabilul bufetului 2, Cărpiniș și Maria Bucur, din Sistersig, cu cite 500 lei fiecare; Aurel Mirzoaca, șef unitate la magazinul alimentar cu autoservire din Jebel, cu 550 lei. Rubrică redactată de F. NICOLAE. A. PAULIAN. C. PETRE ifi