Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-31 / nr. 7894

± *, » 2 * Ofrandele de solidaritate ale tineretului studios Răspunsul nostru: „prezent“ La ceasul de grea Încercare, cind asupra multor regiuni din țara noastră s-a abătut un dezastru cum istoria mai veche sau mai nouă a României nu mai consemnase, ini­mile studenților bat in ritmul în­tregii țări. Solidaritatea lor se ma­nifestă cu toată energia. In adună­rile de partid și de asociație, se propune același lucru : „Să venim cu toată energia, cu tot elanul nos­tru tineresc, cu toată vigoarea, la sprijinul celor sinistrați“. Erau cli­pe emoționante care demonstrau tăria de spirit și de caracter a o­­mului de tip nou, a tineretului stu­dios, alături de întregul nostru po­por. Aflați în preajma examenelor, studenții Facultății de fizică, prin secretarul organizației lor de partid Oct­avian Birău, lansează o chema­­re studențimii Întregului nostru centru universitar : „de a fi cu toți integraliști și de a ajuta cu toate forțele și mijloacele la înlăturarea urmelor calamităților naturale“. Numeroase cadre didactice uni­versitare au donat în fondul sinis­traților salariul lor pe o lună și alte ajutoare materiale. Studenții bursieri au donat și ei bursa în nu­merar, iar asociațiile au deschis liste de subscripție. La cererea studenților, se consti­tuie brigăzi de studenți care, pe perioada vacanței de vară, să par­ticipe nemijlocit la opera de refa­cere. Tot la biroul A.S. pe Centrul universitar aflăm că studenții care au beneficiat de recompense prin bilete pentru tabere de odihnă au hotărît să contribuie și ei cu cîte­­va procente din costul biletului. Am aflat că, deși prinse de febra sesiunii, formații de valoare ale centrului universitar (atît de mu­zică ușoară și populară cit și an­samblul folcloric) vor susține ma­nifestări în scopul ajutorării celor aflați la nevoie. Ieri, formația de handbal Univer­­sitatea, împreună cu celelalte divi­zionare, și Constructorul au făcut o demonstrație de handbal, banii încasați avînd același scop. Catedrele de chimie au hotărît, la inițiativa catedrei de chimie orga­nică a Universității, să alcătuiască detașamente de cadre didactice și studenți care, cu ajutorul materia­lului construit de ei, să ia parte efectivă la dezinfectarea apelor lo­calităților inundate. Lăudabil este, de asemenea, gen­­tiui studenților din căminul nr. 15, care au creat spațiu afectat copi­ilor din județele Satu Mare și Ma­ramureș. ne, în sălile de lectură sau în cămi­studenții folosesc acum orice clipă pentru a se pregăti cu­ mai bine spre a-și realiza angajamente­le, spre a răspunde condițiilor de viață și școlarizare ce l­e au fost create. CANTEMIR TULEA student­ ­a respectivă (550.000 lei) la care se adaugi banii alocați pentru prat­­tică, se folosește la întreținerea celor peste 1.000 de studenți care vor participa, timp de 30 de zile, la muncă patriotică in zonele cap­tamitate. Țin să precizez că, in a­­cest sens, studenții Institutul­ui a­­gronomic din Timișoara au adresat o chemare către toți studenții ins­titutelor agronomice din țară“. In cadrul Institutului agronomic se înscriu și alte fapte de muncă și solidaritate tovărășească, întreg personalul didactic și șefii servici­ilor administrative au donat sala­riul pe o lună, iar restul salariați­lor, cîte o zi pe lună, pină la sfîr­­șitul anului. Această contribuție se ridică la 550.000 lei, iar la ea se a­­daugă încă 200.000 lei contravaloa­rea drepturilor de gratificații a­­nuale. De la tovarășul prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul institutului, mai aflăm că s-au pus la dispoziția ju­dețelor Arad și Caraș-Severin, pe timp nelimitat, 16 cadre didactice. A fost format un colectiv compus din rectorul institutului, prorec­tori, decanii facultăților, cite trei profesori șefi de catedre de la fie­care facultate, care au început do­­cumentarea la fața locului, in zo­na de vest a țării, pentru a cunoaș­te situația și a face propuneri de punere în valoare a terenului, dez­voltarea zootehniei și îmbunătăți­rea asistenței de specialitate, împreună cu factorii de răspun­­dere de la județele din zona de vest a țării se va întocmi o lucrare, în care să fie oglindite toate date­le referitoare la apele de inundații, solul transportat și depozitat, gra­dul lui de fertilitate sau de toxi­citate, precum și probleme legate de dezvoltarea zootehniei și de a­­sistența sanitar-veterinară. Așa înțeleg studenții și persona­lul didactic de la Institutul agro­nomic să sprijine zonele calamita­te, muncind cu abnegație, acolo unde țara are nevoie, răspunzând cu entuziasm la apelul lansat de partid. Ing. A. RACHITOVAN „Acolo unde țara are nevoie“ Vineri, în Aula Facultății de a­­gronomie, s-au întrunit studenții institutului agronomic, pentru a-și manifesta hotărîrea lor de a contri­bui la vindecarea grabnică a răni­lor provocate de stihiile naturii. Din cuvîntul participanților, s-a desprins limpede spiritul de pa­­triotism și solidaritate umană. Gheorghe Chereji, student în anul IV la Facultatea de agronomie și președinte al Consiliului Aso­ciației studențești pe facul­tate, arăta­: „Dorim și noi, cu modestele noastre posibili­tăți, să ne încadrăm în efortul ge­neral pe care-l întreprinde în a­­ceste momente de grea încercare întregul nostru popor pentru a înlă­tura pagubele pricinuite de inun­dații. De aceea, studenții anului nostru renunță la excursia de stu­­dii și se angajează să efectueze 30 de zile muncă patriotică în zo­nele calamitate“. Gesturi emoționante, care vădesc o înaltă conștiință civică au reieșit și din relatările altor vorbitori. „Țara trece prin momente grele, a­m pus Aurel Paraipan din anul IV agronomie. Pagubele pricinuite de furia apelor sunt uriașe. De aceea, ne angajăm să facem tot ce de­­pinde de noi, pentru ca urmările acestei încercări să se șteargă cât mai repede. Aportul nostru este modest : donarea, în fiecare lună, a unei zile din bursă , renunțarea la excursia de studii. Consider că es­te binevenită și propunerea ca pe­rioada de practică s-o efectuăm, sub formă de muncă patriotică, în regiunile sinistrate. Dar, să nu uităm că suntem­ în fața unei se­siuni de examene și trebuie să ob­ținem rezultate mai bune ca până acum, fiindcă numai în felul aces­ta, bine pregătiți profesional, pu­tem să ne aducem aportul la refa­cerea agriculturii țării“ — a com­pletat el. „Vom merge acolo unde este ne­voie, spunea Petru Mateievici din a­­nul IV agronomie, pentru a contribui la refacerea economiei naționale de pe urma urgiei apelor, pentru a fi alături de întregul popor“. „Toți studenții institutului nostru sunt hotărîți să participe la acțiunile de muncă patriotică, a arătat Gheor­­ghe Gafton din anul II zoo­tehnie, și, in același timp, să în­vețe sîrguincios pentru a deveni specialiști cu o înaltă pregătire“. La sentimentul de solidaritate al studenților cu populația din zona sinistrată a țării au răspuns și ca­drele didactice. Prof. dr. doc. șt. C.V. Oprea s-a angajat să meargă cu stud­enții oriunde și oricit va fi nevoie, arătând că are destulă putere și multă dorință ca să con­tribuie la îndreptarea distrugerilor provocate de calamitățile naturale. Despre contribuția studenților de la Institutul agronomic la aju­torarea zonelor distruse, ne-a vor­bit și asistentul Zaharia Suciu, președintele Consiliului Uniunii a­­sociației studențești pe institut . „Pe luna mai, s-au donat din bur­se 15.000 lei, iar pină la sfîrșitul a­­nului, cite o zi, lunar, adică 42.000 lei. Studenții nebursieri au dat și ei, până în prezent, 3.000 de lei. Ac­țiunea continuă. De asemenea, s-au făcut și 200 pachete cu îmbrăcă­minte. Studenții anului IV au re­nunțat la excursia de studii și lu­ Simbolicul cont „1.000" le Acum, cind țara trece prin­tre­încercări, datorită urgiei ape­lor care s-au revărsat peste oa­meni și așezări, zi de zi suntem martorii unor impresionante ges­turi de solidaritate. Mulți străini, care se găsesc in trecere prin țara noastră, fiind martori oculari ai dramaticelor încleștări, și-au manifestat mihnirea față de cele întîmplate. Ei au ținut să-și ara­te sprijinul moral și material fa­ță de sinistrați. Cetățeanul Gio­­vani Farina din Italia s-a pre­zentat la Oficiul Național de Tu­rism, Agenția din Timișoara, unde a înminat o scrisoare însoțită de bani valută. ..Am trecut prin Lu­duș, Târgu Mureș. Feste tot, am­ văzut apă și iar apă, devenită o spaimă prin răul pricinuit. Vreau să-mi manifest înțelegerea și căl­dura cu cei năpăstuiți de urmări­le inundației“. Redăm și conținu­tul scrisorii cetățeanului Giovani Farina, reprezentant al firmei „Italia“! „Trecînd prin Româ­nia, am văzut cit de greu încer­cați au fost unii oameni din zo­nele calamitate din cauza inun­dațiilor. Ofer, in contul ,,1.000“, suma de 200.000 lire italiene. Nu­tresc o profundă compasiune și un deosebit respect pentru poporul din România, cu care lucrez de mai bine de șapte ani“. Eva Tel [UNK]­kov, din Austria, a venit in vizi­tă la rudele din România. Impre­sionată de cele văzute, a ținut să-și manifeste sentimentele de căldură față de sinistrați .* „Sunt pensionară, dar, din puținul meu, vă rog să înscrieți, in favoarea cetățenilor ajunși la grea cumpă­nă, și cei 200 șilingi ai mei“. Dr. Heman și Lizi Hanz din R. F. a Germaniei, Zorica Vena din R.S.F. Iugoslavia figurează și ei printre­ donatorii și semnatarii în contul „1.000“, devenit acum cont sim­bolic al solidarității umane. Contribuția școlii generale nr. 12 De la directoarea Școlii genera­le nr. 12 din Timișoara, tovară­­șa Adela Birou, aflăm, prin tele­fon, citeva acțiuni de solidarita­te ale elevilor cu colegii lor din Satu Mare aflați, de cîtva timp, in orașul nostru. Ei au renunțat la excursia planificată pentru sfir­­șitul anului școlar prin județ și, din banii adunați, au cumpărat pentru copiii sinistrați 9 și 9 costume pentru băieți, rochițe pre­cum și diferite cadouri. Din alte resurse bănești ei au pregătit 96 de pachete cu obiec­te de uz personal și alte daruri, in valoare de 3.320 de lei, ce le-au și fost inminate. De aseme­nea, unitatea de pionieri a între­prins o amplă acțiune de colec­tare a sticlelor și borcanelor, iar suma încasată prin valorificarea a­­cestora, 1.700 de lei, a fost de­pusă la C.E.C. in contul 2.000. Secvență de sezon in orașul de pe Bega , de un verde proas­păt, tonic, arborii falezei se o­­glindesc pe luciul calm al apei. Foto : E. ROBICSEK De ziua copilului (Urmare din pag. 1) ti­ua de a primi 360 de copii din municipiul Satu Mare a stîrnit, în rîndul nostru un puternic ecou. Prin grija­ Comitetului municipal de partid, a cadrelor de la Univer­sitate s-au creat condiții optime : căminul studențesc nr. 15 este că­minul copiilor noștri, e firesc, deci, să ne străduim ca ei să se simtă cit mai bine. Ne preocupă starea sufletească a acestor micuți, dați in­ grija noas­tră, pe lingă ajutorul material pe care-1 acordăm.. Comitetul de spri­jin rezolvă problemele ce se ivesc pe parcurs. Au fost instalate tele­­vizoare, aparate de radio, se săr­bătoresc zile de naștere, se expe­diază scrisori, primimi mesaje de mulțumire de la părinți­ Instituțiile de artă din municipiul Timișoara, precum și formații ale pionierilor și școlarilor s-au oferit să dea spec­tacole­­ toată grija pentru a-i fa­­ce pe acești copii să uite prin ce au trecut, să se poată întoarce cu­­rînd în casele lor, refăcute cu aju­torul statului și al populației. Pentru cei ma­i tineri locuitori din județul nostru s-au creat con­diții deosebite de trai : există, pi­nk. In prezent, peste 4.000 de locuri în creșe și cămine, iar la sate, în grădinițele sezoniere, sunt cuprinși peste 10.000 de copii. Recent, s-a dat la folosință creșa și căminul de copii din Calea Șagului, se construiește încă o creșă în zona Circumvalațiunii și în municipiul Lugoj. La Biled, și-au deschis por­țile o nouă grădiniță și o creșă cu o capacitate de 200 de locuri. Ca­drele didactice și medicale se stră­duiesc continuu să fie la înălți­mea condițiilor create, pentru a da o generație de copii sănătoși, con­structori de nădejde ai socialismu­lui. Acum, mai mult ca oricînd, ne umple de mîndrie cuvîntul demn, nobil, plin de răspundere, al fie­cărui cetățean al țării, pentru co­piii noștri, pentru viitorul lor. E cuvîntul nostru, al tuturor, expre­sia adeziunii noastre depline la po­­litica partidului. Dragi copii, fiți mindri că trăiți în această țară, fiți mindri de înaintașii voștri. De ziua voastră, vă adresăm zâmbete, felicitări și urări de fericire 1 în Editura politică a apărut: Ing. Gh. Vîrtejianu — Preocuparea sindicatelor pentru dezvoltarea creației tehnice de masă Ing. T. Zanlan DIALOG rubrică redactată de juristul dr. Teodor Chita Ștefan Coniac,­­ Șandra . Fiind condamnat, la 21 iunie 1969 vî s­i desfăcut contractul de muncă, iar la 1 septembrie 1969 reîncadrîndu­­vă în aceeași unitate, în baza art. 9 din Decretul Nr. 285/1960, puteți beneficia de alocație de stat pen­tru copii numai după 90 zile ca­lendaristice, socotite de la data re­încadrării. Au­ fost considerat în mod legal ca un nou angajat, Viorica Gabrian,­­ Timișoara . Conform art. 94 din Codul Fami­liei, obligația de întreținere pentru un copil se stabilește pină la 1/4 din cîștigul părintelui și pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani. Da­că soțul dv. nu înțelege că în ca­litate de tată are obligația să contribuie la întreținerea copilului său, atunci trebuie să vă adresați Judecătoriei din Timișoara, ane­­xînd copia certificatului de naștere al copilului și certificatul dv. de căsătorie, Nicolae Miloș,­­ Bucovăț . A­­vind ajutor social din fondul asi­gurărilor sociale de stat, nu puteți beneficia de pensie de la C.A.P. Perioada în care ați muncit în ca­litate de membru al cooperativei agricole nu se înscrie in carnetul de muncă și deci nu constituie ve­chime în muncă valabilă în ve­derea stabilirii pensiei in cadrul asigurărilor sociale de stat. Con­form art 4 din Statutul C.A.P. în situația cînd nici un membru al familiei dv. nu participă la muncă în cooperativă, nu vi se poate atri­bui lot în folosință. In cazul unor familii cu situații deosebite, adu­narea generală poate hotărî, de la caz la caz, atribuirea de loturi în folosință. Gavrilă Pop, — Timișoara . Din sesizarea dv. rezultă că v-a fi an­gajat la 1 februarie 1970, iar so­ția dv. are calitatea de angajată din anul 1868. în această situație, conform pct. 24 lit. b din Instruc­țiunile Nr. 1515/1966 ale Ministe­rului Finanțelor și CSPMS, soția dv. are dreptul, prin excepție, la alocația de stat pentru copii pînă cînd veți avea vechime neîntre­ruptă in aceeași unitate de 90 zi­le. Soția dv. va trebui ,să prezin­te la unitatea unde este angajată, pe lângă celelalte acte și dovada că nu beneficiau­ de alocația de stat pentru copii. Tănase Stepan, — Dodin : Con­form art. 30 lit. b din H.C.M. Nr. 252/1967, se consideră vechime în muncă și timpul cu­ o persoană a îndeplinit serviciul militar in ter­men, a fost concentrat, mobilizat sau a fost prizonier, în baza pct. IV lit. g din Anexa VII a H.C.M. Nr. 914/1968, in acest caz, angajamen­tul are și vechime neîntreruptă în aceeași unitate dacă s-a reînca­drat în termen de 90 zile de la data încetării acestei situații. Pe­rioada respectivă se ia în conside­rare la calculul vechimii in mun­că in vederea acordării concediu­lui anual de odihnă. Avînd ve­chime în muncă de 17 ani, aveți dreptul la un concediu de odihnă anual de 19 zile lucrătoare. Ioan Deac,­­ Timișoara . Potri­vit art. 19 din H.C.M. Nr. 914/1968, angajații care la data aplicării a­­cestei hotăriri au beneficiat de a­­socația de stat pentru copii, vor beneficia, in continuare, de acest drept chiar dacă în urma aplică­rii noului sistem de salarizare de­pășesc plafoanele de salarii sta­bilite prin actele normative în vi­goare. în acestă situație, deși la 1 februarie 1970 vi s-a majorat salariul de la 1750 lei lunar, la 2300 lei, aveți dreptul în continu­are, la alocația de stat pentru co­pii. Konrad Hoffmann, — Timișoara : Cu referire la sesizarea dv. pri­vind aplicarea Legii Nr. 10/1968, vă facem cunoscut că spațiul li­mitat pe care-1 avem la dispozi­ție ne obligă să răspundem numai la întrebările puse și nu putem prezenta toate aspectele unei pro­bleme. Vă îndrumăm să consul­tați studiile publicate tn Revista română de drept Nr. 10 și 12 din 1968 , Nr. 3­ 7, 10 și 11 din 1969 și Nr. 1 și 2 din 1970. Față de ve­chea reglementare cuprinsă in Le­gea Nr. 78/1952, în Legea Nr. 10/1968 s-a schimbat sistemul de calcul al chiriilor și al altor chel­tuieli la care sunt obligați chiria­șii. Aurel Mezica, — Surducul Mic . Din sesizarea dv. rezultă că v-ați înscris în cooperativa agri­colă „Traian Vuia“ cu 4 ha. pă­­mint și că in prezent sînteți an­gajat la Uzina „Ciocanul" Nădrag. Avind în vedere că soția dv. mun­cește efectiv în cooperativa agri­colă li se poate atribui în folo­sință o jumătate de lot. Statutul mai prevede că familiile de coopera­tori, care, la înscriere, au adus pămînt în cooperativă și locuiesc în sat, indiferent de funcția și locul unde muncesc, vor deține in continuare loturile pe care le­­au avut în folosință în anul 1966, cînd s-a adoptat noul Statut al C.A.P. j DRAPELUL ROȘU—7,834 contraste cotidiene Grupului școlar de construcții din Timișoara — una dintre cele mai mari instituții de acest fel din țară — și revine, în principal, misiunea plină de răspundere de a forma cadre calificate pentru șantierele țării. In fiecare toamnă sosesc, din aproape toate părțile țării, sute de tineri care devin, după admite­re, elevi ai grupului, încep o viață nouă, preocupările lor devin sub­ordonate pregătirii și formării ca zidari, instalatori, electricieni, tîm­­plarri etc. Dincolo de bancă și șan­tier, ei desfășoară o activitate fe­brilă — inițiată de școală, organi­zația U.T.C. — al cărei scop con­stă, în esență, în a le modelă Ca­racterul, a-i forma nu numai ca specialiști ci mai ales, ca oameni. Grupul cuprinde, astăzi, trei școli : profesională, de maiștri și tehnică post-licealâ, insumînd la­olaltă peste 1.700 de elevi. Prin alocarea unor importante fonduri financiare au fost create condiții de studiiu, baza materială a gru­pului cuprinzînd clase, laboratoa­re, ateliere, grupuri sociale etc. In aceste condiții este firesc ca proce­sul instructiv-educativ să se des­fășoare conform sarcinilor stabilite de partidul și statul nostru, la­­ finele anului, după anii de studiu, absolvenții (numai anul trecut au fost 450­) pleacă spre șantierele care-i așteaptă. Nu trebuie să realizăm o imagi­ne exhaustivă a vieții care se des­fășoară, pe toate planurile, la Gru­pul scolal de construcții, pentru a înțelege că aici se depun efor­­turi, există preocupări, dorința și hotărîrea de a înfăptui exemplar orice misiune. Răspunzători se fac, mai întii profesorii, inginerii, pe­dagogii, maiștrii în persoana că­rora elevul-copil vede nu o dată pe părinții de care trebuie să as­culte. Corpul didactic însumează, aici, 70 de cadre despre care s-au spus, pe drept, de foarte multe ori, cuvinte de laudă pentru ceea ce au făcut, pentru strădania de a forma specialiști și oameni cu înalte tră­sături morale. Am fost recent în mijlocul lor și, timp de apr­oape trei ore le-am urmărit reacțiile, le-am ascultat gi­ndurile și opiniile exprimate des­chis, curajos, partinic de 20 din­tre ei. Au discutat organizat, unii profn­d indignați, intr-o adu­nare deschisă, la care au fost in­vitați toți, de la maistrul instruc­tor pină la director. Discuțiile lor au fost generate de un „referat". ..memoriu“ (denumire improprie, deoarece este mai corespunzătoare ea de reclamație cu iz «v . al. omieli dactilografiat pe zeci de pagini. Simpla lui lecturare — acolo, in fa­ța tuturor — a solicitat zeci de mi­nute, răstimp in care asistența a rămas, nu o dată, de-a dreptul stu­pefiată de conținutul îngrijit și corect redactat. La sfirșitul rân­­durilor, semnătura autorului, de data aceasta deloc anonimă , pro­fesor de gradul I, Gheorghe Guță ! Se afla și dumnealui în sală, sta undeva în spate, retras, își asculta propriile-i afirmații, își ferea pri­virile de cele ale oamenilor... Poate ar fi dorit ca mărturisirile sale să rămînă ferecate în sertare, iar organu­l sesizat să ancheteze „cazurile“ din umbră, discret, fără să se știe că tovarășul a fost cel care a informat Memoriul ace obiectul acestor însemnări care a fost trimis Com­­tetului județean Timiș al P.C.R. in toamna trecută. Autorul — bine intenționat la prima vedere — sesiză, „sincer și cinstit“, starea gravă, abaterile, imoralitatea, fraudele etc. care au loc în această instituție. Situația astfel înfățișată este, literalmente, gravă, mai ales dacă avem in ve­dere locul unde au loc. Fapte ca cele reclamate (nu le vom comenta si o să înțelegeți de ce) pot influ­enta negativ procesul de instruire și formare a unor oameni intr-ade­văr Cinstiți. Ca urmare, la Grupul școlar de construcții se fac anche­te, verificări și controale de către organele procuraturii, miliției, Di­recției de control și revizie, ale ministerului — și ele „puse“ la te­mă de același bine intenționat pro­­fesor-director. Pe parcursul a câ­­torva luni, zilnic, ore în șir, spe­cialiști și experți,­ inspectori și lu­crători de miliție au venit aici, au studiat cu migală acte și dosare,­­au stat de vorbă cu cei reclamați. Cititorul își imaginează desigur cită muncă n-a consumat, cîți nervi au stat încordați, ce stare de ten­siune s-a creat. S-au redactat refe­ratele de rigoare și s-a conchis, pe care de năt­găduit, nimic nu co­respunde realității . Stau mărturie cinstea, probitatea și calitatea pro­fesională a celor care au efectuat verificările — unii dintre ei fiind invitați la aceeași adunare. Pentru orice om onest este evident perico­lul social pe care îl prezintă un a­­semenea procedeu de a dezinforma organele noastre de partid și de stat, daunele pe care le generează, nu­­ atît de ordin material, ci­ mai ales spiritual. Și reflectăm asupra cazului, iregeralizindu-L Dreptul si am putea spune datoria de a in­forma sau sesiza organele noastre de partid și de stat, pînă la cele superioare, îl are orice cetățean din această țară. Scriam nu de mult în ziarul nostru despre modul in care s-au înlăturat multe ne­ajunsuri tocmai datorită faptului că Cetățeni cinstiți au sesizat la timp unele situații cu care nu se puteau topită. Mulți d­­intre mulți dintre ei au respectat, scriind, o lege elementară, aceea de a nu de­zinforma, de a nu calomnia și jigni oameni cinstiți cu bune in­tenții profesionale. Conchidem deci, înainte de a reveni la cazul tu spe­ră că obligația de a sesiza nu ne rezervă dreptul de a calomnia ! Cum a procedat profesorul Gheor­ghe Guță ? II, momentul cind a constatat un „neajuns" —* o să ne oprim asupra unuia —­ i-a semnalat în scris organului X. I s-a părut de pildă că activiștii organizației de tineret, membrii comitetului U.T.C. pe școală fac niște dubioase afa­ceri financiare, iar­ unii dintre ei se țin de chefuri, petreceri, beți) pe care le fac nu o dată în... școa­lă. Prin absurd să presupunem că s-aș­ fi adeverit ceva din tot ceea ce a scris „cinstit și sincer“ profe­­sorul-director. Nu-i revenea oare­lui, dat fiind tocmai funcția de di­rector educativ pe care o avea­ să ia măsurile cuvenite . Da ! Dum­nealui s-a mărginit însă la a re­dacta fraze jignitoare, la a calom­ Si calomnia are picioare scurte! 1 1 Au existat temeiuri ca să fie propusă destituirea profesorului Gheorghe Guță din funcția de director adjunct al Grupului școlar de construcții? Faptele răspund: DA­I ara munca și realizările unor oa­­meni inimoși, care au fost răsplă­tiți — în cazul organizației de ti­neret — cu drapelul de fruntaș pe țară conferit de C.C. al U.T.C. S-a „mărginit“ e un fel de a spune, de­oarece așa după cum aspru dar drept au arătat vorbitorii, tovarășul direc­tor avea în școală și alte îndeletni­ciri: jocul de cărți în cancelarie, stă­rile de beție sau absența de la servi­ciu, ca să nu mai amintim de ignora­rea totală a acțiunilor cu caracter educativ-distractiv organizate cu elevii — acțiuni față de care avea răspunderi profesionale, plătite lu­nar cu mii de lei ! Dar pe acest plan au comis gre­șeli tovarășii lui de muncă, orga­nizația de partid al cărui membru­­ este, întregul colectiv. Lăsăm de o î­ papte faptul că pentru jocul de cărți ai nevoie de un... partener și ne întrebăm de ce conduce­rea școlii (director ing. Aurel Berînde) nu l-a sancționat pentru încălcarea g­osolană a unor reguli clare și obligatorii pentru fiecare cadru didactic ? Nici biroul organi­zației de bază (secretar C. Conrad) nu a acționat cu fermitate in fața unor situații străine muncii de partid. Dacă tovarășul director a refuzat sarcina de propagandist pentru simplu motiv că nu i-a plă­cut grupa (!?), biroul organizației de partid a transferat această mun­că unui alt cadru didactic : și organizația de bază, care va dezba­te faptele profesorului ■ Gheorghe Guță, va trebui să-și spună cuvin­­tul. Despre aceste fapte s-a discu­tat cu competență, sincer și des­chis, oamenii și-au exprimat liber opiniile, ceea ce ne dă convingerea că întregul colectiv al Grupului școlar de construcții din Timișoa­ra, va ști să lucreze in așa fel nncit elevii de azi, muncitorii de mun­te, să fie formați nu numai ca specia­liști, dar mai cu seamă ca oameni cu un profil spiritual sănătos, care să întrunească toate trăsăturile e­­tice ale contemporanului încadrat activ într-o societate civilizata și prosperă înspre care ne îndeamnă partidul. NICOLAE PIRVU I Var de la ...Uivar La magazinele cooperației de consum din comuna Uivar s-a in­trodus o „formă nouă“ de auto­servire la un anumit articol, var stins. Deosebirea față de vechiul mod de vînzare constă in faptul că produsul respectiv se găsește intr-o groapă plină de apă din curtea cooperativei. „Dați-mi cinci kilograme de var“ — cere cumpărătorul. Pof­tim lopata, servește-te singur, o­­mule" — i se răspunde. După o asemenea metodă toată lumea știe și vede (după încălțăminte) cine a fost la groapa cu var, înțele­gem autoservire, dar nu chiar așa ca la Uivar. Prin depozit Șeful depozitului de combusti­bil din comuna Nădrag, tovarășul Ioan Dumitra, locuiește vizavi de unitatea pe care o conduce. Nu are omul nici curte și nici depo­zit personal uinde să-și pună lemnele pentru încălzit. A solici­tat ajutorul lui Anton Farkas ca­­re-i vecin cu .. . depozitul. In curtea lui A. F. și-a depozitat o cantitate de lemne pentru care a emis bonul 02797 Ocolul silvic din Lugoj (?!). Ca să-și ducă lemnele acasă, șeful trebuie să treacă prin curtea depozitului un­de nu sunt lemne aduse de la ocol. Aici sunt, insă, alte lemne și ele bune pentru foc. Suntem­ in­formați că Ioan Dumitru a fost sancționat cu „mustrare“ pe baza Deciziei nr. 292/1970. Nu știm, insă, dacă mai trece sau nu eu (sau fără) lemne prin depozitul de .. . lemne ? Cu lumină și totuși în întuneric Mai mulți locuitori, din raza de activitate a centrului I.R.E.T. din Făget, ne informează că, deși în comunele Bethausen și Ohaba Lungă, de exemplu, există ilumi­nat public, ei sunt nevoiți să stea, totuși, tn întuneric. Și aceasta pentru faptul că majoritatea becu­rilor nu ard de luni de zile, punc­tele de contact electric nu sunt asigurate și pentru că Unii lucră­tori de la centrul I.R.E.T. — Ră­get nu le „văd“ și rămin indife­renți la sesizările cetățenilor. Un exemplu edificator in acest sens il oferă și cazul cetățeanu­lui Petru Sirbu, din comuna Bett­hausen (satul Criciova), nr. 129, care, din luna februarie a anului trecut, bate drumurile pe la „cen­tru“ ca să i se schimbe branșa­mentul din fața casei, dar fără rezultat. Să fie oare un scurt-cir­­cuit pe rețeaua. .. îndatoririlor profesionale ? Surprize neplăcute Nu de puține ori, cetățenii care călătoresc cu trenurile 313/314, 1156, 1347 și altele, care vin și pleacă din stația C.F.R. Timișoa­ra Nord, au prilejul să constate că acestea circulă în condiții teh­nice și de Confort igienico-sanitar necorespunzătoare, compartimente murdare, neluminate și cu gea­muri defecte. Aceasta denotă că nu toți lăcă­tușii de revizie își fac pe deplin și permanent datoria. Iar dacă la aceste inconveniente se mai adau­gă și lipsa de preocupare, pentru corelarea numărului de vagoane cu afluența de călători pe secții, ceea ce duce la supraaglomera­rea unor trenuri și neutilizarea altora, se conturează și mai mult necesitatea luării unor măsuri ca­pabile să curme suita surprizelor neplăcute în transportul feroviar. Inspecția pe traseele turistice Inspectoratul comercial de stat al județului Timiș, verificind, re­cent, modul in care se lucrează in unitățile cooperației de consum de pe traseele turistice, din sta­țiunile balneo-climaterice și cen­trele muncitorești, au constatat o serie de abateri de la regulile ge­nerale de comerț: dezordine și murdărie, depozitarea necorespun­zătoare a mărfurilor, ținută nere­glementară și neîngrijită. Au fost luate măsuri de sanc­ționare contravențională împotriva vinovaților, aplicindu-se amenzi intre 50 și 1.000 lei. Dintre ca­zurile mai ,,semnificative, reținem: Gheorghe Marian, responsabil la bufetul nr. 1, Gara din Jimbolio, 1.000 lei , Andrei Mezaraș, res­ponsabilul bufetului 2, Cărpiniș și Maria Bucur, din Sistersig, cu cite 500 lei fiecare; Aurel Mir­­zoaca, șef unitate la magazinul alimentar cu autoservire din Je­­bel, cu 550 lei. Rubrică redactată de F. NICOLAE. A. PAULIAN. C. PETRE ifi

Next