Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-23 / nr. 7887
i 2 ‡ Largă mișcare de masă pentru învingerea greutăților din zonele calamitate Sentimentul marilor răspunderi vibrează puternic... Dacă s-ar putea face o radiografie unitară, care sa redea pulsul colectivelor de muncă timișene in aceste zile, cind pe teritoriul patriei si chiar al județului continuă încleștarea dramatică cu furia apelor, s-ar evidenția cu prisosință dăruirea fierbinte a tuturor salariaților pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție și îndeosebi a celor ce vizează refacerea activității in zonele calamitate. Spatele acelui front întins pe sute de kilometri, care au cuprins viiturile, acționează, aici, la Timișoara, conștiincios și prompt, ca un mecanism bine reglat însuflețit de voința și patriotismul patetic al miilor de salariați. ... LA UZINELE MECANICE TIMIȘOARA munca este în toi. De cîteva zile întregul colectiv se află în alertă nu numai pentru a veni cu motopompe și autotunuri In ajutorul sinistraților dar și pentru a repara în caz de nevoie macaralele și podurile rulante, de o deosebită importanță în munca de refacere a uzinelor afectate de inundații. Telefoanele sună neîncetat, legături invizibile se stabilesc cu Capitala, cu zonele atinse de năvala apelor. Combinatul chimic din Tîrnăveni cere specialiști care să revizuiască starea mașinilor de ridicat. Ministerul dispune de a se produce cu precădere piese de schimb și subansamble... Marea uzină timișoreană răspunde fără întîrziere. Ca un adevărat stat major, colectivul de conducere ia hotărind de o mare însemnnătate , se va prelua din sarcinile uzinelor „Unio“ din Satu Mare construirea a 15 grinzi rulante, fixîndu-se ca termen de livrare lunile mai și iunie , utilajele contractate de Întreprinderile din zonele sinistrate se vor executa un devans față de termen, la datele solicitate de beneficiari; se va realiza o producție marfă suplimentară de 31X10.000 lei, depășindu-se cu 50 la sută angajamentele inițiale. Duminică, 17 mai, a fost o primă încercare a forțelor în scopul realizării sarcinilor noi. Cei peste 200 de muncitori chemați la posturi, au lucrat ca într-o zi obișnuită Miercuri a fost trimisă la Târnăveni o instalație electrică completă pentru echiparea unui pod rulant deteriorat și tot miercuri s-a expediat la Piatra Neamț prima instalație de ridicat din seria celor preluate de la „Unio“. Timpul nu așteaptă, se cer eforturi deosebite iar muncitorii, tehnicienii și inginerii sunt hotărîți să le facă față cu o conștiinciozitate exemplară. Resortul Intim și cald, de solidaritate umană cu populația zonelor inundate, vibrează cu putere și pe alte planuri. 200.000 de lei au reprezentat sumele vărsate de salariații uzinei pentru fondul de ajutorare, dar iată că toți conducătorii procesului de producție și alături de ei numeroși alți salariați au hotărît să verse în fiecare lună salariul pe 2—3 zile. La sediul sindicatului, o echipă întreagă de femei recepționează, sortează și ambalează sutele de articole de îmbrăcăminte aduse în sprijinul sinistraților. Sentimentul marilor răspunderi vibrează în Inimi pe mai multe planuri... La Fabrica de confecții pentru copii „1 Iunie“ din Timișoara asistăm la o discuție aprinsă. Șefa serviciului de producție, tovarășa Tereza Enderle, insistă energic ca cele 20.000 bucăți lenjerie, cerute urgent, să fie trimise imediat la Satu Mare. „Sute și mii de copii au nevoie de ajutorul nostru .. Producția acestei mari fabrici de confecții, singura producătoare pentru nevoile noilor născuți este de importanța „plinii calde" în aceste zile de aprigă confruntare cu furia apelor. Satu Mare, Dejul, Tg. Mureș și alte centre din zonele sinistrate cer stăruitor livrarea a zeci de mii de bucăți de articole iar urgențele acestea se cer soluționate, fie că solicitanții au sau nu comenzi. întregul colectiv lucrează cu seriozitate, cu gîndul la cei mici care, undeva, lîngă Mureș sau Someș, trebuie să crească sănătoși, feriți de boli. Stela Munteanu, ajutor-meșter, Gertruda Bohn, muncitoare, membră în comitetul uzinal U.T.C., Tereza Zolade, croșetoare, ne împărtășesc hotărîrea colectivului de a lucra suplimentar fiecare duminică pînă la sfîrșitul trimestrului spre a face față Solicitarilor. In prima duminică, la 17 mai, s-au și confecționat 10.700 bucăți lenjerie. Angajamentele se împlinesc zi de zi, printr-o muncă stăruitoare și energică, ca un răspuns demn și lucid la chemarea Frontului Unității Socialiste de a da țării o producție suplimentară. Cînd apar aceste rînduri, pe teritoriul județului nostru muncitori, cooperatori, ostași ai forțelor noastre armate își fac cu prisosință datoria, iar în rîndul lor un loc de cinste revine șoferilor de pe basculante, camioane și autotractoare. Lor le închinăm aceste rinduri, celor ce și acum mai sunt la datorie. Crîmpeie din activitatea lor se afla de la tovarășul inginer Gheorghe Gelea, directorul întreprinderii de transporturi auto Timișoara. „M-au uimit — ne spune domnia sa — spiritul de sacrificiu și promptitudinea în intervenții a celor circa 1.000 de șoferi, mecanici, revizori tehnici, funcționari chemați din toate autobuzele județelor Timiș și Caraș-Severin in zona periclitată. Periam — Igriș — Cenad. Un exemplu : vineri 15 mai la ora 20 se dă un ordin telefonic la Oravița ca un număr de 35 bascule să se prezinte imediat la Periam. N-au trecut nici 6 ore și întreaga coloană, s-a prezentat la Periam, apucindu-se în toiul nopții de lucru .. Exemplul marchează doar începutul încleștării. Oarelți șoferi nu s-au dezlipit de volan timp de 48 de ore ca să transporte cu o energie rar întîlnită pămint, nisip, saci pentru întărirea digurilor ? Alții, gonind pe șosele udate de viituri, intuind doar marginile drumului, au răzbit pînă la Satu Mare și Deva ducînd populației apă de, Buziaș, baterii și becuri de lanternă. Zi de zi, cu o precizie de ceasornic, 75 de mașini au aprovizionat cu pîine populația Aradului. Oamenii parcă n-au simțit oboseala In noaptea de pomină din 19—20 mai, cind digurile au început să fie supuse infiltrațiilor șoferii Ioan Albu, Lazăr Cojocea, Emil Șerpe și D. Surulescu, toți de la baza Oravița, „ponnind“ fără odihnă cea de a cincea zi și noapte consecutivă de lucru, au muncit cu energie însotită alături de ostași la stăvilirea apelor. După truda unei zile de muncă, loan Tirziu, Dumitru Corolan și loan Trudaș de la Autobaza Lugoj au făcut parte din echipele de intervenție de la Periam, efectuînd la orice oră, misiunile cerute de comandament. Organizatori la nevoie, săpători în situațiile dramatice, oamenii de la volan ne-au demonstrat înalta lor conștiință cetățenească. Un telefon de la Industria lunii , președinta comitetului sindical, tovarășa Marta Muțiu, ne informează că în aceste zile organul sindical a ținut consfătuiri cu toți organizatorii de grupă, cu tehnicienii și maiștri în vederea întăririi spiritului de economie, pentru folosirea chibzuită a fiecărui capăt de fir, a fiecărui petic de stofă. Acum, apelul pentru gospodărirea chibzuită a fiecărui gram de material, urmat de măsuri eficiente, își va aduce fără îndoială și mai mult contribuția la stimularea luptei pentru economii. Cîte locuri, atîtea inițiative, atîtea manifestări ale conștiinței și dăruirii muncitorului și tehnicianului, însuflețiți de un puternic sentiment de solidaritate, de apelul și grija partidului pentru salvarea vieții și avutului oamenilor. „Linia a doua“ a frontului întregii națiuni stă alături de linia întîi, cu gindul la viața de azi și de mîine a poporului nostru care nu poate fi abătut din drum de această grea încercare. N. CLIPEANU ——'----- Tineretului a frontului Alături de întregul popor, tineretul județului nostru, organizațiile U.T.C. din intreprinderi și instituții, școli și facultăți, din comune și sate, animat de înalte sentimente patriotice, de solidaritate civică și umană, își exprimă în aceste zile hotărîrea de a contribui, cu toate forțele, la înfăptuirea măsurilor inițiate de conducerea de partid și de stat pentru lichidarea efectelor calamităților și reluarea activității normale în toate sectoarele economice și ale vieții sociale din zonele sinistrate. Zilnic, sosesc la Comitetul județean U.T.C. delegații de tineri și telegrame, prin care aceștia își exprimă hotărîrea de a contribui la ajutorarea populației sinistrate. Astfel, cei aproape 80.000 de tineri ai organizației județene se angajează sa contribuie la fondul de ajutorare a localităților lovite de furia apelor, cu suma de 1.040.000 lei, provenită din muncă voluntar-patriotică pe lunile mai și iunie (300.000 lei), fonduri realizate din cota parte ce revine organizațiilor Comitetului județean, U.T.C. și din valoarea totală a cotizației pe aceleași Iumi (120.000 lei), din activitățile cultural-distractive (50.000 lei), din lucrările efectuate la șantierul intercooperatist avicol de la Goiroc (40.000 lei), din muncile efectuate de către elevi și studenți în campania de vară și toamnă (20.000 lei) etc. La această sumă, se mai adaugă 6.700.000 lei, reprezentind valoarea aproximativă a uneii zile de muncă, până la finele anului, a membrilor U.T.C., salariați din județul nostru. De asemenea, 500 de elevi si studenți s-au oferit să lucreze in timpul vacanței de vară In zonele sinistrate, pentru efectuarea unor lucrări edilitare. Pe baza inițiativei tinerilor din C.A.P. Lenauheim, de comun acord cu consiliile de conducere, se va prelua, de către fiecare organizație U.T.C. din unitățile cooperatiste din județ, suprafața de 1 hectar, cultivată cu porumb. Lucrările vor fi efectuate în întregime de tineri, prin muncă voluntar-patriotică, iar producția obținută va fi donată populației din zonele calamitate. Toate acestea dovedesc spiritul nobil de solidaritate și înțelegere umană, de compasiune și înaltă conștiință patriotică de care sunt cuprinși tinerii de pe întreg județul nostru. ^ prima linie omeniei Solidaritate umană Răspunzind in mod plenar recomandărilor Biroului Executiv al Frontului Unității Socialiste și dind dovadă de un sentiment de profund umanism și caldă solidaritate cu cei aflați in suferință in zonele calamitate, colectivul de conducere al Combinatului textil nr. 2 Timișoara, de la șef de birou, pînă la director general, au unanimitate să cedeze hotărît în salariul pe o lună. Această sumă, ca și a colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni va fi vărsată in fondul centralizat destinat refacerii zonelor calamitate. Această acțiune vine să întregească efortul acestui colectiv care s-a hotărît să dea peste angajamentele inițiale o producție marfă de 2.100.000 lei, 2.000 kg fire pieptănate, precum și ajutor tehnic-material pentru refacerea și punerea tn funcțiune a Combinatului textil Sighișoara e fort susținut pentru înlăturarea pagubelor Electromotorul iși aduce din plin contribuția la efortul uriaș pentru normalizarea situației existente in urma inundațiilor ce au pricinuit imense pierderi economiei naționale. Colectivul de muncă de aici este conștient că timpul trebuie folosit la maximum, forțele umane la fel. Ora, minutul de muncă a căpătat in aceste zile valori deosebite. In acest context, secția de motoare asincrone, pînă în prezent, a livrat 135 de motoare electrice întreprinderii de cabluri electrice „Electromureș" Tg. Mureș. Motoare destinate acționării utilajelor care au fost avariate sau scoase din funcțiune din cauza inundațiilor. Pe fluxul tehnologic sunt în curs de execuție alte numeroase motoare electrice de diferite gabarite, care vor fi înaintate unităților industriale din zonele calamitate, în scopul intrării în funcțiune a acestora cit mai rapid. ★ Bind dovadă de un inalt simț patriotic și cetățenesc, colectivul de conducere al uzinei Electromotor, personalul T.A., cu funcții de răspundere, au hotărit ca valoarea salariului pe o lună să fie virată in contul sinistraților din zona calamitată. (Urmare din pag. 1) Altele acționau Telefoanele continuu, intraseră in alertă și, intr-o jumătate de oră, in biroul secretarului comitetului comunal de partid, am auzit încurajări, cereri, strigăte, apeluri, întrebări neîntrerupte. Ochii oamenilor erau injectați de nesomnul adunat al multor zile. Cizmele din picioare spuneau despre locurile pe care ei le bătuseră. Hainele șifonate vorbeau despre felul iepuresc de-a ațipi, îmbrăcați, ca in ore grele de adevărat front. Pe cîmpia fertilă a Mureșului, în aceste zile, oamenii au mers numai spre o mică țintă: stăvilirea apelor, cu orice preț. Nimeni nu va putea vreodată să adune, intr-o enormă casetă, ca pe bijuterii de preț, aceste ore grele, acești nervi solicitați, aceste membre și trupuri ostenite ale tuturor acestor oameni. Adeseori uităm prea grabnic eforturile, cind ele se prefac un bucurii al creației și continuității. Dar dăca cineva va spune, miine uite , ei au salvat câmpiile, și holdele, și casele, și căminele din vestul țării — de apele care nimiceau, acel cineva va mai trebui să adauge că toate acestea nu ar fi fost posibile fără dinamismul dinăntrul acestor oameni care au înaintat spre țintă, dinamism care a acționat perfect și pe care eu îl numesc acum și aici odragoste de țață, de pămint, de om, de partid. INVINCIBILII Noblețe Joi dimineața secretarul comitetului comunal de partid Soldur, Gheorghe Vlad, a chemat la telefon redacția „Drapelului roșu“ : „Alo ! Ziarul ? Vă rog să consemnați că sătenii din Boldur au adus importante produse destinate sinistraților: 3.400 kg griu, 1.000 kg porumb, 700 kg făină, 500 kg fasole, 4.500 ouă, 250 kg cartofi, 121 de păsări, untură și brinză. La scurt interval, am primit un telefon de la tovarășul Tiberiu Paulescu, secretarul Comitetului Comunal de partid Racovița, care ne-a comunicat că sătenii din Drăgoești au hotărît să doneze sinistraților 21.000 de lei, 3.000 kg griu, 4.000 ouă, 1 tonă făină, 300 kg fasole și diferite obiecte de îmbrăcăminte. NEÎNFRICATA BĂTĂLIE CU MUREȘUL DIGUL a devenit, In aceste zile, de grea încercare, simbol al muncii și luptei, chemare la continuă apărare a vieții omenești, a bunurilor culturale, a avuției materiale și socialiste. Am fost pe dig de mai multe ori în cele șase zile, și tot atîtea nopți, de cind se desfășoară lupta cu Mureșul. E o adevărată bătălie cu furia apelor, cu natura dezlănțuită. Alături de ceilalți oameni ai muncii, de detașamentele gărzilor patriotice, am găsit, de fiecare dată, prezenți la datorie, gata de a interveni neobosiți, acolo unde situația cerea: militari ai forțelor noastre armate, lucrători de miliție. Erau pe dig, lucrînd laolaltă, lingă centrale telefonice, dind indicații, transmițind situațiile. Erau acolo soldați, gradați, subofițeri, ofițeri și generali, printre subalterni. Se afla acolo imbarbatindu-i cu vorba și cu fapta, generalii maior Trică Atanasiu și Viorel Tăutescu, ofițeri superiori și inferiori, din cele mai diferite arme și specialități, de la funcțiile cele mai înalte pînă la cele mai inferioare. — Am participat la multe operații militare pe front — ne spune colonelul Mihai Holtea, comandantul unei unități, veteran de război. Iată-mă și pe acest „front“. Pot spune că dușmanul cu care ne luptăm — apa — ne solicită mai multă iscusință, acțiuni prompte, de moment. Orice clipă pierdută înseamnă pierderi de vieți, de bunuri materiale. La cîțiva metri în spatele nostru se află holdele întreprinderii agricole de stat, ale cooperativei agricole, grădinile de legume, casele, oamenii înșiși care și-au croit o viață nouă. Simțim datoria cea mai înaltă de a-i apăra cu toată hotărîrea. Dovezi de bărbăție intîlnim la tot pasul. Colonelul Emil Lupu ne mărturisește un aspect care vorbește, prin el însuși, de înaltul simț al datoriei, al curajului. Casele dintre Mureș și dig — din lunca Cenadului, fuseseră evacuate. Apele se ridicau păzind cu ochii. Cineva a adus vestea că bătrina Paulina Ugreș, de la nr. 285, nu vrea să se despartă de căsuță, de lucrurile ei. Se urcase un pod. Invingînd furia apei care are de încordare puternică între om și natură pătrunsese pînă la patul bătrinei, plutonierul major Roman Burza, sprijinit de plutonierul Dimitrie Nicolici și de alți militari au reușit să smulgă apei o viață omenească înainte de prăbușirea casei. Curaj au dovedit și plutonierii majori Ștefan Dan și Ion Cosma în cazul salvării celor trei copii, unul in fașă, ai familiei Voichida și ai celor 5 copii ai familiei Simian din Periam-Port. „Jurnalul de front“ al operațiunilor Periam—Cenad cuprinde multe alte episoade ale luptei cu apa... Era în plină noapte. Ploaia începuse de cu seară. La kilometru 7, „Veghea“ a constatat ridicarea părții inferioare a digului. Se infiltrase apa și izvorul creștea. S-a dat alarma. Primii care au sărit în beznă. Însoțiți de felinare, au fost maiorul Emil Lazan și locotenentul Ludovic Otto. După ei, subalternii. Timp de cîteva ore de încordare puternică între om și natură, cei 2.500 de saci plasați la timp in locul infiltrației au evitat cedarea digului. Aici, și în alte situații asemănătoare, caporalul Vasile Hebe, originar din Satu Mare, iși îndemna neîntrerupt grupa „Haideți, băieți ! Să prevenim ceea ce s-a petrecut la Satu Mare, cu părinții și frații mei, cu ceilalți cetățeni”. întîmplarea a făcut ca subunitatea din care face parte soldatul Tancu Drăghici să fie repartizată în sectorul Igriș. Ocupându-și poziția, ostașii munceau bărbătește. Au suprainălțat digul și au efectuat alte lucrări de consolidare. La un moment dat, căpitanul Francisc Pakay a observat că soldatul Drăghici pare abătut, întrînd în vorbă cu el, a aflat că nu știa care e soarta părinților care se aflau in Saravale, la cîțiva kilometri de subunitate. Ar fi dorit să-i ajute la aceste momente grele. Obținînd aprobarea comandantului, soldatul a plecat să-și ajute părinții. Nu mică a fost surpriza subunității constatînd că Drăghici a revenit înainte de timpul aprobat. Se convinsese că mama și tatăl fuseseră evacuați la timp. Militarii subunității, comandată de maiorul Gheorghe Pătrașcu „și-au permis“ să servească masă împreună, într-un scurt răgaz . N-au servit-o în acest fel de citeva zile. In timpul mesei, sergentul Mircea Stan, din Dej, le citea presa. S-a oprit îndeosebi la articolele care aduceau relatări privitoare la modul in care au căzut eroic la datorie, la Tg. Mureș și în alte părți, ostași ai forțelor noastre armate. Impresiile erau puternice. Tăcerea generală arăta durere, dar, în același, timp, bărbăție, hotărire. Marea bătălie pentru învingerea apelor ne oferă multe alte aspecte, fapte Înălțătoare, de o fierbinte solidaritate umană. In contextul acestei solidarități, militarii se disting prin prezența lor vie, permanent curajoasă. ION ULARU Doar o clipă de răgaz, dacă se poate numi ,astfel, pentru a urmări in ziare veștile de pe alte fronturi ale bătăliei cu puhoaiele. V*. Dincolo de cifre, filonul nobil al umanității in focul grelei încercări prin care trece țara in aceste zile s-a călit și s-a îmbogățit tot ceea ce e mai nobil în oameni. Ești cuprins de simțăminte complexe, față de cataclismul pe care apele infuriate l-a abătut peste căminele și viața miilor de familii. Nu poți să nu rămți profund mișcat de acea uriașă forță umană și de solidaritatea care înfruntă stihiile naturii și contribuie la înlăturarea calamităților. Peste tot unde ne poartă pașii, se vorbește de cele intimplate, oamenii se sfătuiesc cum să acorde un cit mai substanțial ajutor pentru cei sinistrați. Aseară, la Filiala C.E.C. Timișoara, funcționarii au fost martorii unei scene impresionante. Un băiețaș, Florin Moldovan, un leoarcă de ploaie, s-a apropiat de ghișeu : „Tanti, aici pot să pun bani in contul 2.000 ? Am 25 de lei și vreau sa-i donez“. „Nu puteai aștepta, puiule, pină încetează ploaia“? „Nu, pentru că vreau ca economiile mele să ajungă cit mai repede la destinație“. Cite asemenea gesturi nu se petrec in fața ghișeelor C.E.C. Pensionarul Gheorghe Diaconu, după ce a semnat foaia de vărsămint in contul 2.000 s-a grăbit la poștă, ca să trimită o scrisoare unui coleg de la Alba Iulia. Vreau să-l încurajez ca să știe că sunt alături de el și de toți cei care au trecut prin grele încercări, i-am cerut să-mi scrie cum aș putea să-l ajut mai bine". Elisabeta Hegel, din comuna Terebia Mare, a primit dhstanța nr. 2 a contului 2.000 in localitatea de baștină. „Ne-a luat-o înainte Kari Fokomnik — ne spune din ea. Noi am vărsat in numele comitetului comunal de femei peste 7.000 de lei“. Dar nu ame suma cu solidaritatea și frăția tuturor au fost impresionante. localnicilor Unit au stat la sediul Consiliului popular comunal pină noaptea la ora 2, ca să primească nevoie — familiile în gazdă — la evacuate din Beba Veche. Tovarășul Tiberiu Kun, directorul Filialei C.E.C. Timișoara, ne mărturisește că, in aceste zile, colectivul este martorul unor fapte de deosebită frumusețe morală. Fie că este vorba de reprezentanții de o șchioapă ai detașamentului de pionieri din clasa a IlI-a A de la Liceul nr. 1, care au depus bani in contul sinistraților, fie că este vorba de membrii cooperativei agricole de producție din cartierul Mehala care au vărsat peste 5.000 de lei, sau de modestul pensionar care a depus 50 de lei, toți sunt pătrunși de aceleași sentimente. Tot ce se donează in contul „2.000“ e pornit din inimile fierbinți ale oamenilor care, modești, doresc să râmina in anonimat. Pină in ziua de 22 mai la acest cont, s-a înscris, pe județ, suma de 416.844 lei. Aflăm și de la Banca Națională a R.S.R., Sucursala județeană Tihiș, că noul cont, 498 se completează continuu. Pinăieri s-au înscris 1.195.680 lei. în miezul cifrelor din aceste conturi, strălucește puternic filonul nobil al solidarității umane. A. PAULIAN DRAPELUL ROȘU—7.SS7 ÎN ZONA PERIAM-CENAD (Urmare din pag. 1) clipă situația va deveni foarte dramatică, digul se va rupe...“. Merită să scoatem în evidență activitatea deosebită a lui Petru Berinde, mecanic la stația de pompare, care supraveghea zi și noapte buna funcționare a pompelor; de asemenea, o muncă continuă au depus-onginerul Ștefan Leutschaft și alți specialiști chemați să-și aducă aportul la această acțiune. Am mai remarcat prezența cadrelor didactice de la Institutul agronomic și Institutul politehnic din Timișoara, secția de îmbunătățiri funciare. Dar, faptele de adevărat eroism ale ostașilor Forțelor noastre armate. Care, zi și noapte, în condiții vitrege au fost la datorie, efectuînd munci deosebit de grele, vor rămîne permanent in memoria locuitorilor județului nostru. Menționăm că, pînă in prezent, prin munca eroică depusă, în condiții dramatice, s-a reușit stăvilirea infiltrațiilor. Pe măsură însă ce timpul trece digul se înmoaie, fapt ce a dus la sporirea vigilenței. La indicația Comandamentului județean pentru prevenirea și combaterea inundațiilor s-au organizat echipe de patrulare, care, permanent, ziua și noaptea, verifică lumina felinarelor și a torțelor fieia care porțiune de dig. De asemenea, sunt pregătite și echipe speciale de intervenție. In felul acesta au fost blocate sute de puncte de infiltrație in sectorul de la kilometrii 0 la 9, unde se menține încă pericolul de străpungere a digului. Donarea în zona deltei Cotele apelor Dunării au continuat să crească și în cursul zilei de vineri în deltă. In calea apelor amenințătoare se ridică, într-un uriaș efort, noi energii omenești. Digul suplimentar înălțat pe faleza portului Tulcea a oprit năvala apelor pe străzile orașului. Locuitorii și alături de ei ostași consolidează digul, prelungindu-i pe alte sute de metri spre zona industrială și uzina de apă. In jurul gurilor de canalizare din apropierea falezei se construiesc ziduri suprainălțate din beton și ciment, pentru a împiedica pătrunderea apei în oraș pe această cale. Pompe și cisterne sunt permanent folosite în această zonă pentru evacuarea apelor provenite din infiltrații. Pe brațul Sulina, la Crișan, unde în noaptea de joi spre vineri digul de apărare a fost străpuns in mai multe locuri. Cetățenii au sărit in număr mare să astupe breșele. Tot pe acest braț, în orașul Sulina, apa a pătruns pe străzi, inundind circa 50 de case. Pentru a-i opri înaintarea, populația ridică noi stavile. O încleștare eroică cu apele se duce în alt punct critic al deltei, în dreptul Brăilei, la Smîrdan, unde sute de oameni și mașini lucrează neîntrerupt de cîteva zile la supranălțarea și consolidarea digului ce apără locuințe, grădini și ferme ale unităților agricole. In prezent, mai mult de 3.000 de oameni, 26 de ambarcațiuni și numeroase utilaje lucrează la consolidarea și suprainălțarea digurilor de apărare a incintelor agrostaficole Rusca, Pardina, Carasuhat, Tătaru, Popina, Ostrov-Peceneaga- Turcoaia și Carcasiu-Măcin-23 August, precum și a incintelor piscicole Stipoc și Obretin din Delta Dunării.