Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-26 / nr. 7889

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. .­'.889 Marți, 26 mai 1970 4 pagini, 30 cam CU ABNEGAȚIE $1 DĂRUIRE SE MUNCEȘTE PENTRU CA INIMA ȚĂRII SĂ-ȘI DOBÎNDEASCĂ PULSUL NORMAL Duminică, zi normală de lucru Așa cum se arată și în telegrama trimisă Comitetului Central a­ Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de că­tre Comitetul județean Timiș al Partidului Comunist Român și Con­siliul popular județean Timiș, muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele județului, răspunzind chemării partidului, și-au suplimentat simțitor angajamentele în întrecerea socialistă pe anul 1970. Cu eforturi supraomenești, de care dau dovadă cei aflați In lup­ta îndirjită cu furia dezlănțuită a naturii, cu urmările inundațiilor, pentru salvarea bunurilor materiale se împletesc eforturile celor care au hotărît să fie alături de cei aflați în clipe de grea cumpănă. Ieri, in țară, duminica a fost mai mult decit o zi obișnuită, a fost o zi de totală dăruire a muncii pen­tru a birui calamitățile. Duminică, 24 mai, la Uzina Electromotor, una din puternicile unități industriale ale județului, care produce o ga­mă largă de motoare electrice și aparate atît de solicitate in această perioadă, s-a lucrat cu o deosebită intensitate. Muncitorii, inginerii și salariații serviciilor, constructor șef, tehnolog șef, sculării și labo­ratoare dînd expresie simțăminte­­lor de vibrantă solidaritate cu a­­cei oameni care sînt angrenați In aceste zile In lupta pentru reface­rea potențialului industrial, s-au angajat printr-o hotărîre unanimă ca, în două­ idle de repaus dumi­nical, să lucreze în mod voluntar, hotărîre care a Început să prindă viață, însoțit de tovarășul ing.­șei con­cepție, Gheorghe Constantin, am plecat pe fluxul tehnologic. La sec­torul de presă, linia de rotoare, linia de carcase și pină la montaj, la toate posturile, muncitorii erau la datorie. In secția 10, i-am in­­tilnit pe tovarășul director Marin Tănase și tovarășul inginer Simion Aldea, șeful secției, care ne-au declarat: toți muncitorii, tehnicie­nii și inginerii din toate secțiile s-au prezentat la lucru fără nici o Întârziere . In întreaga uzină se lucrează cu un puternic sentiment de responsabilitate. Strungarii Pavel Bolchiș, Petru Marosi, Zoltán Juhász, Vasile Chi­­șoran au avut ca sarcină, alături de alți numeroși strungari, să a­­sigure toate piesele necesare exe­cutării unei comenzi speciale de motoare electrice asincrone cu ine­le, destinate Uzinei de apă din o­­rașul Satu Mare. Operațiunile se îndeplinesc cu o deosebită conștiin­ciozitate și rapiditate, sub directe supraveghere și coordonare a mai­strului Ion Popa. Merită subliniat, de asemenea, a portul substanțial al unor munci­tori de la secția montaj ca Teodor Cișmaș, Vasile Lungu, Alexandru Mihăilă, Petru Dobrici, ne spunea maistrul Liviu Uzila, astfel Incu­ luni dimineață lotul de motoare destinat Uzinei de apă să poată fi expediat. Exemple similare sunt foarte multe, efortul acestora fiind concretizat în obținerea unei pro­ducții, în această zi, de aproxima­tiv jumătate de milion. Aceste cî­­teva secvențe ilustrează modul în care oamenii uzinei Electromotor răspund chemării partidului in vasta acțiune inițiată pentru refa­cerea zonelor calamitate. Ing C. DOBREANU C. PETRE (Continuare In pag. a 11-a) In aceste zile muncitorii de la U.M.T. depun eforturi susținute pen­tru a-șî realiza angajamentul și a livra suplimentar însemnate uti­laje de transport destinate întreprinderilor din zonele calamitate. Pentru ocrotirea copiilor din zonele lovite de calamități Sute de cadre didactice, mii de elevi de pe Întreg cuprinsul județului continuă să-și mani­feste, alături de Întregul popor, solidaritatea cu cei care au a­­vut de suferit de pe urma ca­lamităților naturale ce s-au abătut asupra unor regiuni. Suntem­ informați că, la nive­lul Inspectoratului școlar, s-a constituit un comandament pen­tru ocrotirea copiilor din zonele lovite de furia apelor, din care fac parte reprezentanți ai Con­siliului județean Unității Socialiste, al Frontului Consiliului județean al U.G.S.R., Comitetu­lui județean U.T.C., Inspectora­tului școlar, Consiliului jude­țean al pionierilor etc. Acesta își propune să inițieze și co­ordoneze acțiunile de ocrotire a copiilor veniți în județ din zo­nele sinistrate, să ia măsuri în vederea reluării procesului de învățămint în acele unități șco­lare, în care a fost întrerupt datorită pericolului inundației. Printre cele dinții inițiative ale noului organism, în vederea ajutorării copiilor din județele calamitate, amintim donarea a 50 la sută (peste 150.000 de lei) din veniturile obținute prin creșterea viermilor de mătase. De asemenea, se va oferi și 50 la sută din veniturile realizate prin muncă patriotică, de pe loturile experimentale ale șco­lilor. Vor fi oferite totodată de către școlarii timișeni sumele obținute din programele cult­u­­ral-artistic*. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! inaltă conștiință patriotică In aceste sile de grea luptă îm­potriva stihiilor naturii și a enor­melor distrugeri lăsate de ele, pre­tutindeni muncitorii, operatori, intelectualii țăranii ce­își arată prin faptele lor nobile dorința și hotărirea de a duce la îndeplinire măsurile stabilite de partid, de a contribui la normalizarea vieții în zonele calamitate. Un exemplu în această privință ni-l oferă și me­canizatorii de la I.M.A. Gottlob. Colectivul de muncă de la această unitate în­ frunte cu Andrei Dramba, di­rectorul întreprin­derii, a d­at dovadă de mult cu­raj și bărbăție la Periam, in lupta cu apele învolburate ale Mureșu­lui. Maturitatea politică și înalta conștiință patriotică se manifestă pregnant la toți salariații. Astfel, mecanizatorii, întreg personalul tehnico-administrativ au hotărît să doneze, pentru zonele calami­tate, salariul pe o lună. Suma alo­cată se ridică la 293.701 lei. Chiar și tractoristul Adam Ando­­lescu, de la secția nr. 9, ce deser­vește C.A.P. Tomnatic, care, deși are 10 copii in familie, a hotărît să acorde salariul pe o lună. Ca ei au judecat Dumitru Tudor, Florian Lucaci, cu cite 8 copii fiecare și toți salariații întreprin­derii pentru mecanizarea agricul­turii din Gottlob. De asemenea, mecanicii de la ateliere și perso­nalul tehnic administrativ au ho­torit să muncească zilnic cite două ore peste program. Mecanizatorii de aici sunt hotărîți să folosească fiecare oră bună de muncă și să execute numai lucrări de calitate. Apele rîurilor peste cotele de inundații, primejdia infiltrațiilor se menține Mureșul în scădere lentă, Bega, Timișul, Surgani, Bîrzava, în creș­tere. Măsuri preventive de apărare Consolidarea digurilor la Lugoj Ca urmare a cantităților mari de precipitații căzute în ultime­le zile, nivelul apelor a înre­gistrat din nou creșteri însem­nate. Viiturile de pe­­ MUREȘ, aduse de afluentul său, Tîrnava Mare, au făcut ca la Alba Iulia nivelul apelor să crească peste cota de inundații cu 38 cm, iar la Săvîrșin cu 104 cm. In am­bele localități nivelul se află în creștere. La Lipova, Mureșul a atins cota de 489 cm, la Arad 484 cm, iar la Periam de 410 cm. In aceste zone, deși cotele de inundații sînt depășite, apele staționează neexistînd pericol de revărsare. In sectorul Nă­m­­lac scăderea este foarte lentă, cota de inundații fiind depășită cu 214 cm. La Cenad Mureșul staționează avind o creștere, peste cota de inundații, de 7 cm. Ploile abundente care au că­zut în Banat, cele mai mari cantități fiind înregistrate în zo­na muntoasă, au dus la o creș­tere însemnată și a apelor ca­re străbat câmpia timișană. Din situația existentă la Comanda­mentul județean pentru preveni­rea și combaterea inundațiilor rezultă că rîul BEGA a înregis­trat în noaptea de 24 spre 25 mai, la Făget, cota maximă de 325 cm , ieri apa a scăzut, aici, la 310 cm. Cotele cele mai mari pe acest rîu s-au semnalat în aval de Făget, la Balinț, fiind de 545 cm. In drumul lor spre Chizătău și Topolovățu Mare, a­­pele Begăi vor fi dirijate în Timiș. TIMIȘUL a crescut la 140 cm in zona Teregova. Pe porțiunea Teregova — Sadova se află în scădere. Chiar și în orașul Ca­ransebeș unde a atins cota de 320 cm se află in scădere. Creș­teri se înregistrează în aval de Căvăran ca urmare a afluentu­­lui său Bistra, la Lugoj și Coș­­tei. Pentru a preveni revărsarea Timișului porțiunea Costei — Rudna este trecută in faza I de apărare. La Ciavoș, unde nivelul apei a atins 726 cm, cota de inundație este depășită cu circa 150 cm. Aici s-a trecut la faza a II-a de apărare, în­­trucit in zona de șes Timișul se află în creștere, mentele locale trebuie comanda­să ur­mărească cu atenție și să in­tervină energic frînînd perico­lul pe care-l prezintă fie de­versarea apelor, fie străpunge­rea digurilor. Pe ȘURGANI viitura scade și zona Chevereș. Apele POGANIȘULUI au con­tinuat să crească atingînd la Otvești o cotă mai mare cu 20 cm decit viitura din 1966. Pe­ricolul însă este mai mic decît atunci deoarece Timișul poate primi surplusul său de apă. Străbătînd sudul județului, BÎRZAVA, după o creștere a cărei cote au atins 292 cm la Bocșa Vasiovei, a scăzut la 264 cm. Creșterea cea mai pronun­țată este în punctul Gătaia unde a atins ieri cota de 334 cm și a inundat 4.302 hectare din care 2.162 la cele 5 C.A.P. și 2.140 ha la I.A.S. Printre suprafețele inundate se numără 700 ha grîu, tot atîtea cu porumb, 600 ha cu orz, 600 cu floarea-soa­­relui etc. In județ au mai fost inundate 423 hectare la Belinț de către rîul Bega din care 185 cu griu; la Criciova au fost inundate 525 ha de către rîul Timiș, din care 118 cu grîu, 174 cu porumb, 50 cu in pentru ulei etc. 145 hectare la Firdea și la Partoș din care 30 cu po­rumb, 25 cu grîu, 20 cu ghizdei, 10 cu in pentru ulei și 60 cu finețe. ★ Duminică, înainte de masă, în timp ce majoritatea între­prinderilor lugojene lucrau din plin, s-a semnalat o creștere progresivă a cotelor apelor rîu­­lui Timiș. Față de situația crea­tă. Comandamentul municipal pentru prevenirea și combaterea inundațiilor, în frunte cu tova­rășul Pavel Fișteag, prim­-secre­­tar al Comitetului municipal Lugoj al P.C.R., a luat măsuri operative. S-au stabilit locurile de întărire și ridicare a diguri­lor, s-au verificat punctele cri­tice, s-au asigurat 20.000 saci cu nisip. In scurt timp, răspun­zând apelului comandamentului, aproape 1.000 de oameni, cetă­țeni din circumscripții, membri ai gărzilor patriotice, ostași ai forțelor armate, precum și 40 de autovehicule — camioane, autobasculante, remorci, exca­vatoare — au început să lucre­ze la ridicarea digului din zona ștrandului. S-au adus blocuri de piatră brută, pămint și fas­cine. Noaptea, tîrziu, ridicarea digului pe o porțiune de aproa­pe 200 m, era terminată. Alți 200 cetățeni, ajutați de mijloa­ce auto, au lucrat la consolida­rea zidului în sectorul Cotul mic. Concomitent cu aceasta, au fost evacuate unele familii din sectorul Izlaz, amenințat de inundații. Au fost luate măsuri pentru evacuarea animalelor a­­parținind I.A.S. și C.A.P. din localitate. Conducerile de Între­prinderi s-au pregătit ferind de inundații unele bunuri și utilaje expuse calamităților. In noaptea de duminică spre luni apele pîrîului Cernabora au ieșit din albie, creind peri­colul inundării Combinatului textil. In fața acestei situații deosebite, membrii gărzilor patriotice precum și numeroși muncitori care locuiesc in zonă n-au­ întirziat nici o clipă și au săpat șanțuri, barînd calea a­­pelor și evitînd astfel pagubele ce le-ar fi putut pricinui Continuă intervențiile energice îm­potriva infiltrațiilor in zona Periam-Cenad. Cu eforturi susținute la sporirea producției agricole Ploile abundente din ultima pe­rioadă au provocat inundarea unor terenuri întinse de-a lungul Mure­șului și a altor ape din județ ; pe suprafețe mari se găsesc o mulți­me de bălți cu ape ce stagnează și care duc la asfixierea lentă a plan­telor. In același timp, umiditatea ridicată a solului a îngreunat foar­te mult executarea­ lucrărilor agri­cole, întîrziindu-se multe acțiuni, privind întreținerea culturilor. Față de situația foarte serioasă existentă, organele agricole jude­țene, specialiștii din unități și con­ducerile acestora au trecut de ur­gență la aplicarea concretă, in funcție de condițiile lor specifice, a măsurilor organizatorice și teh­nice stabilite de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Para­lel cu identificarea suprafețelor calamitate, evacuarea apelor, s-a stabilit și cele mai potrivite culturi care urmează a fi însămînțate, can­titățile de sămînță și utilajele ne­cesare pentru ca fiecare palmă de pămint să fie cultivată. De aseme­nea, în centrul atenției tuturor lu­crătorilor din agricultură stă ter­minarea grabnică a semănatului porumbului pe suprafețele necala­­mitate. In acest sens, într-o con­vorbire purtată cu tovarășul in­giner NICOLAE GHERESCU, di­rector adjunct la Direcția agricolă județeană, ni s-a relatat: — Având în vedere situația deo­sebită din «ocet am, provocată de condițiile neprielnice de climă, tre­buie folosită fiecare oră și zi bună de lucru. Mai avem încă de insă­­mînțat unele suprafețe cu porumb pentru boabe și, în această privin­ță, s-a atras atenția specialiștilor ca, de acum Înainte să se foloseas­că numai hibrizii timpurii din gru­pa 100 și 200. Sămânța este asigura­tă la Agrosem. Totodată avem sar­cina să producem semințe și pen­tru alte județe, ceea ce impune u­­ni­taților producătoare să termine cu semănatul loturilor destinate în acest scop. Mă refer la fasolea de cîmp și cânepă, pentru care, unele cooperative agricole mai au reți­neri. O importanță deosebită — e con­tinuat tovarășul Gherescu — pre­zintă în această perioadă și între­ținerea culturilor prășitoare, lu­crări care hotărăsc soarta produc­ției, intrucît ploile au favorizat dezvoltarea buruienilor. Pen­tru aceasta este necesar ca tracto­riștii, țăranii cooperatori să lucre­ze din zori și până in noapte pen­tru a termina în timp scurt a­­ceastă acțiune. Pe terenurile unde nu pot încă intra tractoarele tre­buie f olosite din plin atelajele. Pentru a favoriza dezvoltarea plantelor, este bine să se aplice, pe fund, fertilizarea suplimentară cu îngrășăminte azotoase. De aseme­nea, mai atragem atenția asupra necesității depistării și combaterii dăunătorilor și bolilor. . In legumicultura, paralel cu gri­ja pentru recoltarea întregii pro­ducții de trufandale se impune terminarea urgentă a plantării ră­sadului in cîmp. Totodată, pentru culturile calamitate, s-au identifi­cat unitățile cu excedent de răsa­duri și s-a dat indicația de a se trece la însemințarea altor răsad­nițe, în special cu tomate din so­iuri de toamnă. S-a stabilit ca cele 321 ha de legume calamitate pină în prezent din cauza inundațiilor să fie re­nsămînțate cu castraveți, pe 115 ha, 50 ha eu tomate (soiuri de toamnă), 44 ha morcovi, 45 ha mazăre și fasole pentru păstăi, alte culturi ocupind suprafețe mai mici. 1n acest scop unitățile agricole tre­buie să-și asigure de urgență și se­mințele necesare. Totodată trebuie făcute la timp lucrările de întreți­nere a legumelor, intrucît ploile căzute favorizează apariția unor boli, (masa la cartofi, wall «l­.) este bine să se facă combinarea stropirilor, adică în același timp folosirea de soluții atît pentru com­baterea gîndacului de Colorado cit și pentru mană. O importanță hotăritoare pentru dezvoltarea zootehniei și sporirea producției animaliere o are, in a­­ceste zile, recoltarea furajelor. Pe prim plan se pune cositul lucernei, alături de mijloacele mecanice vor trebui folosite cu­ mai multe forțe manuale și, în același timp, să se asigure uscarea pe capre, tonele etc. In unitățile unde nu se pot folosi metode de uscat să se însă­ Lozeze lucerna în amestec cu masa verde cosită de pe șan­țuri, diguri, margini de drumuri etc. Faza de vegetație a acestei cul­turi nu mai permite amînarea recoltării, fiindcă s-ar pierde pro­­­ducția de la o coasă. In urmă­toarele zile se poate trece și la recoltarea fînețelor naturale. Pentru asigurarea unei producții agricole cît mai mari, conducerile cooperativelor agricole și I.A.S., specialiștii, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid vor tre­bui să organizeze mai bine munca pentru că acum, fiecare zi și oră bună de lucru să fie folosită din plin­ă executarea lucrărilor agrico­le la timp și de calitate tn acest moment greu prin care trece și a­­gricultura țării, cu o importanță hotăritoare. Ing A. RACHÎTOVAN Executarea lucrărilor in cîmp, la timp și de calitate, are o importanța hotârîtoare La inaltă tensiune Liniorii, în prima linie De la ferma Pordeanu, pornim pe jos, înaintăm greu peste pi­­mintul clisos, îmbibat de ape. Tre­cem peste un pod improvizat din nuiele și crengi care se destină și se contractă sub pași ca niște arcuri. Electricienii de linie, pur­­tind colaci grei de sîrmă, sacoșe cu scule, o scară și scărițe for­mează o caravană în mijlocul na­turii unde nu e țipenie de om. In­­cetind de la Cenadlul evacuat, ai impresia să te afli pe front, față în față cu un dușman aprig și nemilos. La vreo patru kilometri, știm bine, mii de ostași înfruntă furia apelor. Un tractor cu remorcă trebuia să aștepte „caravana“ venită de la Timișoara, dar a plecat de vreo oră cu o altă echipă de electri­cieni, aflată de ieri la datorie. Ne­răbdarea celorlalți pare firească: timp de trei ore, vintul și ploaia rece șfichiuiau cu putere, așa in­cit răgazul intervenit prin înce­tarea ploii se cerea folosit din plin. Drumul continuă printre nuci umbroși. Oricît de concentrați ar fi, oamenii patinează la tot pasul cu cișmele lor grele de noroaie. Obișnuiți să lucreze însă în­ orice condiții, liniorii nu par afectați de acest marș forțat, cu greutăți in spinare. După o oră și jumătate de mers iată Mureșul. La kilometrul 9, un tablou ireal și dezolant se contu­rează. Pe întinsul apei stau ne­mișcate, ca niște mușuroaie dispu­se simetric, vârfurile coroanelor de pomi din vestita livadă de piersici a Cenadului. La kilometrul 3, din­colo de gardul de salcîmi, matca fluviului abia se întrezărește. Pâră intirziere, electricienii se apucă de treabă. Sarcina de azi prevede extinderea iluminatului pe încă vreo trei kilometri. Se mun­cește cu dirzenie de cîteva zile. La Periam și Cenad s-au instalat patru grupe electrogene care difu­zează lumină pe dig. Noaptea, o­­rice infiltrație vrăjmașă trebuie observată și domolită. Prezența a zeci de mii de saci cu pământ, dis­puși jos la picioarele digului, ara­tă o părticică din supraomenească încleștare. Un vint înghețat suflă năpraz­­nic. Degetele lucrătorilor cocoțați pe stâlpi încremenesc pe clești. ..Asta-i o jucărie, aruncă o vorbă maistrul Gheorghe Gurban. Să ne fi văzut la treabă la 21 mai, cină întreg sistemul a fost periclitat“. Și ne conduce la pompele sta­ției Begova care lucrează neînce­tat la evacuarea apelor. Orice o­­prire a instalațiilor ar fi catastro­fală — apele Mureșului, nerefula­te continuu, ar năvăli pe țevi, de aici, pe canale, pe ogoare, în așe­zările oamenilor. In seara zilei cu pricina, forțele naturii s-au dez­lănțuit cu furie, puternice des­cărcări electrice punind la pămint linia care alimentează stația. S-au aflat la post directorul general al I.R.E.T., tov. ing. Ilie Zaberca, ing. Stemper și echipa din Sinni­­colau et maistrului Gurban. Ali­\ N. CIMPEANU ^ (Continuare In pag. a II-a) \ V * -----------------------—.A

Next