Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-30 / nr. 7893

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VÁ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anu. XXVII nr 7.893 Sîmbătă, 30 mai 1970 4 pagini, 30 Dam VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL IALOMIȚA Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucră­rile ce se desfășoară in incinta indiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate in continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Mii și mii de oameni au întâmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat în­delung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovară­șul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid, și de stat, se îndreaptă spre meleagurile salomi­­tei. Sub ochiul de lumină al fe­restrelor elicopterului, totul se vede bine : cimpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porum­bului. Pe măsură ce ne apropiem de pă­­mînturile ialomițene, apar ici colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind in viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea­plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în a­­ceastă zonă, pe un drumeag înăl­țat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vifideni -- mare unitate de pro­ducție, ale cărei pămînturi se află în­­ zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți, con­­ducători de partid și de stat au so­sit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului jude­țean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului A­­griculturii și Silviculturii, ingine­rul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte indiguite, de situația ac­tuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoa­rele întreprinderii, ferindu­-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, m­ii și mii­ de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 me­tru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sunt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centi­metri, cea mai înaltă cunoscută pi­na acum. Zona Vlădeniilor este, din toate cele 100 000 hectare amenințată de ape în incinta indiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai pericli­tată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Mun­citori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zâmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbăta­re, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare.. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, general maior Gheorghe Briceag, prezintă secre­tarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și in aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al par­tidului, au venit aici să-l întîm­­pine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sînișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sunt invitați­­ să viziteze Combinatul de hirtie și celuloză. Prin intermediul unei machete (Continuare in pag. « 71/­«) Dragi tovarăși, Doresc î­n primul rând să vă a­­dresez dumneavoastră, locuitori­lor orașului Slobozia și ai între­gului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puter­nice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresio­nați și sîntem satisfăcuți de hotă­­rîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tinere­tul din detașamentele de pregătire militară, — inclusiv studenții ve­niți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hec­tare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, mun­ca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă fu­ria apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în multe zone ale patriei noastre; acestea au pro­vocat pierderi deosebit de grele, atât populației din orașe și sate, cît și întreprinderilor, unităților agri­cole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că dato­rită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțu­miri și felicitări atît celor care, in zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, in mă­sura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situa­ția dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzîmd într-un sin­gur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a­ re­face locuințele, întreprinderile, in­stituțiile, cooperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a ac­tivității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinde­rilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activitatea; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la re­facerea grabnică a bunurilor dis­truse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute si sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii si mii de oameni au mers in localitățile sinistrate spre a contribui la repunerea în pro­ducție a unităților de producție. Vor începe în curî­nd, chiar în zi­lele următoare, lucrările de re­construcție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărîrea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărit ca 5.000 de apartamente să fie con­struite peste plan, din contribuția statului, în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, ti­­rafet se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu" !). Desigur, tovarăși, și pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obținute în con­strucția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au eviden­țiat unitatea și hotărîrea de mun­că a națiunii noastre socialiste; a­­ceastă unitate nu s-a manifestat ,însă niciodată cu atii tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a ni­velului înalt de conștiință a na­țiunii noastre socialiste, a hotărî­­rii întregului popor ca, strîns Unit­­ în jurul partidului, ispl­iază totul pentru a învinge orice greu­tăți, pentru a asigura edificarea in ritm tot mai intens a socialismu­lui, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, o­­rale, se scandează : „Ceaușescu- P.C.R.­­"). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor a­­sutroate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, femei, tineri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, pierderilor din unitățile recuperarea care au avut de suferit de pe urma inun­dațiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie; avem de asemenea, per­spectiva ca prin muncă intensă și în agricultură, c­u toate greutățile provocate de calamitățile natu­rale. Sîntem să obținem o recoltă bună, încredințați că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, ingi­nerii, vor face totul pentru a re­cupera pagubele și a asigura bună recoltă în acest an. (Aplauze­­ puternice,­­urale, se scandează : „Ceaușescu — P.C.R."). Am vizitat în județul dumnea­voastră două întreprinderi indus­triale, precum și o întreprinde­re agricolă de stat și o coope­rativă agricolă. Am consta­tat că și în acest județ — ca de altfel în întreaga țară — oamenii muncii desfășoară o activitate în­suflețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru a contribui la învingerea greutăților provocate de calamități. De ase­menea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, co­operatorii au obținut rezultate bu­­ne, că, în general, pe cîmpiile Bă­răganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelectuali­­— își vor aduce din plin contribuția la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăților, și — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialis­­te.(Ap­auze puternice, urale). Do­resc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din județul Ialomița, țăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în activi­tatea lori­­ (Aplauze puternice, urale). Firește, tovarăși, in această săp­­tămînă ne-am concentrat mult a­­tenția și eforturile pentru învinge­rea greutăților provocate de ca­lamitățile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat, și ne preocupăm ca aceste greutăți, aceste calami­tăți, să nu influențeze activitatea din celelalte părți ale țării. Dim­potrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca, încît, în ansamblu, să asigurăm desfășurarea în condi­ții cît mai bune a activității eco­nomice și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem in construirea socialismului, în ridi­carea bunăstării poporului nos­tru, reprezintă o contribuție con­cretă la dezvoltarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului în întreaga lume. (Aplauze puter­nice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susținut de dezvoltarea construcției socia­liste în patria noastră, noi am considerat și considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu miș­carea antiimperialistă. După cum cunoașteți, chiar în această peri­oadă am avut în București multe înntîlniri cu șefi de state, cu repre­zentanți ai altor țări, cu conducă­tori și delegați ai altor partide și mișcări de eliberare națională; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaționale chiar în condițiile greutăților pricinuite de (Continuare in pag. a ITI-a) Oamenii muncii acționează fără preget, cu voință de neclintit, pen­tru refacere, pentru normalizare Cu sarcinile de plan îndeplinite înainte de termen Hotărîte să acopere o bună parte din pierderile cauzate de calamitățile naturale, care au avut loc aproape in întreaga țară, colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcțio­nari din întreprinderile industriale ale județului Timiș, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, și-au intensi­ficat munca pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angaja­mentelor luate în întrecerea socialistă. Eforturile lor au fost încununate de succes, concretizîndu-se în importante cantități de produse date peste plan, fapt ce a permis multor unități industriale să îndeplinească sarcinile, pe primele cinci luni ale anului, înainte de termen. Uzina „Ciocanul“ — Nădrag După cum ne informează to­varășul ing. Petrică Șerban, in­­­ginerul șef al uzinei „Ciocanul“ Nădrag, colectivul acestei uni­tăți industriale, intensificîndu-și munca pentru îndeplinirea e­­xemplară a angajamentelor su­plimentare, luate in vederea a­­coperirii pierderilor pricinuite economiei naționale de către calamitățile naturale, a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului, încă la data de 23 mai a.c. A fost, astfel, realizată, pes­te prevederi, o producție mar­fă de circa 3.000.000 lei. Pe graficul întrecerii au fost con­semnate 400 tone ta­blă, lamina­tă sub patru milimetri, 80 tone lanțuri miniere și industriale, 50 tone diferite piese turnate din fontă, 300 mașini de gătit și sobe de încălzit cu binecu­noscuta marcă „Vesta“, precum și alte produse suplimentare. Pe baza unor calcule estimative, se preconizează ca prețul de cost să fie redus, în primele cinci luni, cu 1.000.000 lei și econo­miile de metal să ajungă la circa 70 de tone, ceea ce în­seamnă mai mult de jumătate din angajamentul anual. Uzina de reparații din Timișoara Colectivul Uzinei de reparații din Timișoara, a cărei fabrica­ție este profilată pe reparații de tractoare și fabricarea de piese de schimb pentru diverse mașini și utilaje agricole, ra­portează, de asemenea, că sar­cinile de plan aferente primelor cinci luni ale anului curent au fost realizate încă de la 25 mai a.c., dîndu-se peste plan pro­ducție marfă în valoare de cir­ca 1.100.000 lei. Pînă la sfîrșitul lunii mai, se va realiza în plus o producție de­­ aproape 3.800.000 lei care, cumulată cu depășiri­le din lunile anterioare, va în­suma peste 4.400.000 lei. Combinatul textil nr. 1 Patru din cele șapte unități ale Combinatului textil nr. Timișoara (Uzina textilă, între­­­prinderea „Arta textilă“, „Bum­bacul“ , și fabrica de confecții „Bega“) au anunțat îndeplini­rea sarcinilor de plan pe luna mai cu trei zile mai devreme. Colectivele unităților respecti­ve, lucrînd și în continuare cu eforturi susținute, sînt hotărîte să realizeze suplimentar, pînă la sfîrșitul lunii curente, 24.500 metri pătrați diferite țesături și 27.500 kg fire de bumbac. Intre colectivele de muncă din județul nostru, care au reușit să îndeplinească sarcinile pla­nului de stat cu mult timp îna­inte de termen, se numără și cele din raza de activitate a Trustului de construcții din Timișoara, „Dermatina“, „Am­balajul metalic", întreprinderea poligrafică și altele. Uzinele textile Timișoara Colectivul Uzinelor textile Ti­mișoara desfășoară o activitate susținută pentru realizarea sar­cinilor de plan și pentru a-și aduce contribuția, printr-o pro­ducție suplimentară, la norma­lizarea vieții economice. Anali­­zînd posibilitățile existente, muncitorii și tehnicienii au ho­­tărît să mărească angajamente­le inițiale, depășind cu 5.161.000 lei planul producției marfă. Se vor da în plus peste sarcinile de plan 46,7 tone fire, 307.000 mp țesături, 24.400 lei piese de schimb etc. Menționăm că în primele patru luni ale acestui an, în contul angajamentelor s-au realizat produse în valoa­re de peste 2.400.000 lei. In scopul ajutorării directe a zonelor sinistrate o echipă de specialiști s-a deplasat la Me­diaș spre a da asistența tehnică necesară la reluarea activității unor întreprinderi. Contribuții pentru sinistrați Pe adresa Comitetului jude­țean de partid a fost trimisă o scrisoare de către Colegiul de avocați care se al județului Timiș. Se spune : Manifestînd profunda solidaritate față de toți cei care au fost greu în­cercați de pe urma pustiitoare­lor inundații, avocații din Cole­giul județean au hotărît în adu­narea generală ținută în ziua de 23 I.c. să-și aducă contribu­ția lor modestă, pentru reluarea activităților economice, pentru ajutorarea familiilor de sinis­trați. Astfel, se va vărsa fon­dului 50.000 lei din rezerva bu­getară a anului 1969, 25.000 lei din renunțarea la plata integrală a indemnizației concediului de odihnă, 5.000 lei din fondul pre­ședintelui pentru recompense excepționale. In acest fel con­tribuția noastră bănească se va ridica la suma de 80.000 lei. Separat de aceasta, avocații vor contribui cu veniturile pe o lună, ceea ce va reprezenta circa 285.000 lei. Conștienți de energiile nece­sare înlăturării pagubelor pri­cinuite pe plan național, avo­cații din județul nostru își vor dărui întreaga muncă, răspun­­zînd la orice chemare, la toate acțiunile inițiate de conducerea partidului și statului pentru în­depărtarea stricăciunilor prici­nuite de inundații. Fiecare semnal-un apel Cînd sau năpustit puhoaiele dis­­trugătoare, zeci de localități au râ­­mas izolate, lipsite de pline și apă, de medicamente. Era o imperioasă nevoie de oameni, de excavatoare, de camioane și piatră, de saci cu pămînt. Ajutoarele trebuiau să sosească prompt ; rapiditatea îndrumării lor era o problemă vitală. Cum ? Cu ce mijloace ? Șoselele și căile ferate fu­seseră rupte de ape. Și atunci, în acele prime zile ale diluviului, pe u­­merii Oficiului timișorean de teleco­municații apăsa răspunderea transmi­terii rapide a mesajelor din și spre zonele sinistrate. . . . Privesc fețele acestor 40 de fete și femei­­— un schimb din cen­trala telefonica — fețe crispate încă, chipuri de o duritate minerală în care — din 13 mai și pînă deunăzi — spaima și durerea au săpat urme de neșters. Șefa telefonistă județeană își șterge lacrimile ce-i șiroiesc pe obraji derulînd filmul acelor zile in care împreună cu celelalte 100 de telefoniste, și-a împărțit orele de zi și de noapte între casa și centrală • ■ . Pe măsura recepționarii mesa­jelor aveam imaginea tot mai­ cu­tre­m­uratoare a dezastrului. Intimplator, în 13 mai, dimineața, eram pe cir­cuitul Cluj și am intrat apoi in le­gătura cu Dejul. Apele invadaseră întregul oraș, în această situație am preluat 11 urgent Dejul, transformin­­du-ne ad-hoc intr-un serviciu operativ de informații și mesa­je. A doua zi dimineața, cedind integral rația noas­tră de supraalimentație, le-am expe­diat colegelor de acolo un colet cu 40 de kilograme ,salam și cașcaval, plus un mandat telegrafic de 1.000 lei. . . . In dimineața sinistrului de la Satu Mare, telefonistele ne-au comu­nicat situația catastrofală a orașului, întreruperea legăturilor telefonice in direcțiile principale — Oradea, Bu­curești, Brașov etc. Imediat le-am pus la dispoziție o parte din circuitele noastre și, astfel, s-a putut realiza scurgerea rapidă a traficului necesar nemiii imediate­­ fabricile de piine din Oradea, întreprinderi din indus­tria alimentară a orașelor limitrofe, legături directe cu Capitala și cu di­verse­­ localități din R. P. Ungară. . . . A urmat Lipova. Fluxul tele­fonic creștea parcă o dată cu inun­dația. Ni se transmitea că apa a ajuns la centrală. Telefonistele se mutaseră în podul clădirii, la o cen­trală improvizată, avind la dispoziție numai legăturile de primă urgență și un singur circuit cu Timișoara. In această situație, noi am organizat astfel activitatea iicit Lipova a avut permanent — pină a doua zi cînd i s-au restabilit legăturile — circuitul la dispoziție și oficiile noastre prompte. ... In mod obișnuit, legătura tele­fonică Timișoara — Alba Iulia se face prin tranzitul Deva. Atunci, însă, fiecare minut era prețios, drept care,­­circuitele Timișoarei au fost puse în poziție directă cu orașul si­nistrat. O a­titudi­e­­ tehnică complexă, rezolvată operativ cu ajutorul efectiv al inginerului Ionel Verusi, șeful ser­viciului exploatare telecomunicații de la Direcția noastră județeană. A fost un beneficiu fantastic pentru oameni: traficul, desfășurat la maximum, fost operativ — în loc de 50-60 de­­ minute, cu­ dura înainte, punerea in legătură s-a realizat în maximum 20 de minute. lor ■ . . Ce să vă spun ? Holul cabine­telefonice devenise total neincă­­pător. Zeci, sute de oameni — tineri și bătrâni, femei și bărbați — soli­citau precipitați orașele calamitate: Târgu Mureș, Arad, Satu Mare, Dej, Alba, Deva Ilia, Lipova. Se intere­sau îngrijorați de familiile lor. Am fost nevoiți să trecem pur și simplu la reorganizarea fluxului de oficii in funcție de posibilitățile existente în centralele solicitate. Așa a mers mult mai bine! Ne simțeam mai aproape de durerea surdă a oamenilor din holul oficiului. Atiția oameni îndum­perați ..." MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a 77-a) Telecomunicația­ pe lungimea de undă a încordării AIn zonele inundate de Bîrzava MUNCĂ ÎNCORDATA PENTRU DIMINUAREA PAGUBELOR Ploile abundente din ultima perioadă au provocat creșterea co­telor și pe alte rîuri ce străbat județul nostru. Apele Birzavei, în drumul lor, au inundat­ însemnate suprafețe de teren. Pentru a pre­­întîmpina însă eventualele pagube, la Gătaia, au fost mobilizate în­semnate forțe umane și materiale. La chemarea Comandamentului comunal pentru prevenirea și com­baterea inundațiilor, a organiza­țiilor de partid au răspuns toți cetățenii localității participînd la efectuarea lucrărilor stabilite. La punctele periculoase s-au execu­tat diguri pe o lungime de peste 500 de metri. O puternică încleș­tare cu forțele oarbe ale naturii a avut loc în noaptea de dumini­că spre luni, cînd s-a manifestat o creștere vertiginoasă a cotelor apelor.­­ Măsurile luate s-au dovedit eficace — ne spune tovarășul Slavco Crniacichi, secretarul co­mitetului comunal de partid. Di­gurile făcute au rezistat apelor. Pentru orice eventualitate, au fost evacuate și cîteva case. Tot în acest scop au fost pregătite și 20 de tractoare cu remorci. Suprafe­țele inundate sunt totuși însem­nate : 2­162 hectare la cele cinci cooperative agricole de pe raza comunei și 2140 hectare la I.A.S. Gătaia Nivelul apelor a început de miercuri să scadă și imediat s-a trecut în toate satele la exe­cutarea de șanțuri și rigole pentru scurgerea apelor. De asemenea, s-au stabilit măsuri concrete, pa fiecare unitate, în vederea redu­cerii pierderilor din cauza inun­dațiilor. Intr-adevăr, la unitățile de pe raza comunei, se fac simțite mă­surile stabilite. La I.A.S. Gătaia, întregul personal a fost folosit la executarea de șanțuri pentru scur­gerea apelor de pe tarlale, gră­bind astfel reînsămînțarea cultu­rilor. „La noi au fost inundate 550 ha. cu grîu, 420 ha orz, 600 ha floarea soarelui, 120 ha in ulei și 450 ha porumb — spune inginerul Virgil Bleotu, bi­n­­rectorul întreprinderii. Deși ape­le se retrag, suprafețele cu exces de apă se mențin fiindcă plouă încă destul de mult. Sîntem pre­gătiți pentru a obține producție de pe fiecare palmă de pămînt. Ne-am procurat 5 600 kg sămîn­­ță de porumb din hibrizii grupei 100. Se vor aplica cantități spo­rite de îngrășăminte pe suprafe­țele care au fost inundate, iar pentru întreținerea culturilor a­­vem un număr suficient de brațe de muncă". Suprafețe mari au fost acope­rite de apele Bîrzavei și la co­operativa agricolă din Gătaia : 842 ha, din care 87 ha orz, 90 ha, porumb, 20 ha, sfeclă de za­hăr etc. și 425 ha cu pășuni și finețe. încă de miercuri, la a­­ceastă unitate, s-a trecut la eva­cuarea apei de pe 13 ha. cu le­gume. Echipe speciale, formata din țărani cooperatori, au execu­tat șanțuri pentru scurgerea a­­pelor de pe ogoare. In condițiile acestui an — arăta Augustin Billi, inginerul șef al cooperativei — fiecare clipă prielnică pentru mun­cile agricole este foarte prețioa­să. Mai avem de semnănat încă 280 ha. cu porumb, la care vom Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag, S 11-a).

Next