Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-31 / nr. 7894

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN An­ul XXVII nr. 7.894 # Duminică, 31 mai 1970 6 pagini, 30 Dam • In pagina a VI-a Sprijin acordat României pentru înlăturarea urmă­rilor inundațiilor NOI ÎNTREPRINDERI, CU SARCINILE DE PLAN ÎNDEPLINITE ÎNAINTE DE TERMEN Pe adresa redacției continuă să sosească noi vești despre re­zultatele pozitive obținute de colectivele de muncă din u­­nitățile industriale din județul Timiș, în urma eforturilor sus­ținute depuse pentru obținerea de produse suplimentare și de bună calitate, menite să acope­re o bună parte din pierderile cauzate de calamitățile natu­rale. Redăm, astfel, cîteva din realizările unor colective care au reușit să realizeze sarcinile de plan, pe cinci luni, înainte de termen. U.E.I. LUGOJ : Forestierii de pe raza de activitate a Unită­ții de exploatare și industria­lizare a lemnului din Lugoj raportează că au îndeplinit sar­cinile de plan la producția marfă și globală, cu șase zile mai devreme, deși au fost stin­gheriți simțitor de timpul ne­favorabil existent în luna mai. Producția suplimentară sfîrșitul celor cinci luni de ac­la­tivitate­ va fi de peste 1.000.000 lei, ceea ce înseamnă 600 me­tri cubi bușteni de fag pentru gater, 1.000 metri cubi bușteni de fag pentru metri cubi bușteni de rulaj, 2.000 de pentru gater, 1.000 metri stejar cubi lemn de construcții, 100 metri cubi de cherestea de stejar și alte produse date în avans, față de plan. „CERAMICA" — JIMBOLIA . Eforturile depuse de muncito­rii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea de materiale de construcții din Jimbolia, pentru realizarea a cu­ mai multe produse ceramice, nece­sare reconstrucției obiectivelor avariate în zonele sinistrate, au fost încununate de un frumos succes, ei reușind să îndepli­nească sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului, încă de la 26 mai a.c. Au fost date peste prevederi mai mult de 2.042.000 bucăți de diferite materiale de zidărie și alte produse, a căror valoare tota­lizează 1.456.000 lei. „ELECTROBANAT“ — Pe li­nia efortului general se înscrie și colectivul acestei întreprinderi. Dînd dovadă de un înalt spi­rit civic, in această lună, în dorința de a contribui prin toa­te mijloacele la înlăturarea pagubelor produse în economia națională de catastrofele inun­dației s-au obținut rezultate deosebite. Astfel, producția mar­fă a fost îndeplinită, urmând a fi realizat peste plan un volum de 1.650.000 lei. S-au fabricat, în plus, peste 5.000 corpuri de iluminat și 40.000 de baterii ; din aceste produse, o importantă cantitate a fost dirijată spre zonele calamitate. „ELECTROMOTOR" : O altă veste înregistrată la redacție , muncitorii, inginerii și tehnicie­nii uzinei și-au îndeplinit sarcini­le de plan pe luna mai înainte de termenul planificat. Volumul producției marfă peste sarcina de plan, este de 1.000.000 lei. Un bilanț rodnic, care semnifi­că mai mult decît o simplă statistică însumează și pro­dusele care au fost livrate cu maximă operativitate, electri­ce, Uzinei de apă motoare din Satu Mare, sau Electromureș din întreprinderii Tg. Mureș, precum și piese de schimb pen­tru auto, rotoare dinam etc., piese atit de solicitate in a­­ceastă perioadă, cînd o mulți­me de mașini auto sunt imobi­lizate ca urmare a avariilor su­ferite de creșterea apelor care le-au surprins în diverse ipos­taze sau datorită suprasolici­tărilor în lupta contra apelor dezlănțuite. VOINȚĂ UNANIMĂ, EFORTURI ÎNZECITE PENTRU RELUAREA CURSULUI NORMAL AL ACTIVITĂȚII 9 Inima șantierelor timișene bate la unison cu inima * S 9­9 s *r întregii 9 țari Toți ca unul — constructorii își transpun voința în temelia faptelor # Producția suplimentară în luna mai =2.200.000 lei Am început acest raid pe șantiere la începutul săptaminii și l-am continuat pînă ieri seară. Aveam cu mine o ediție recentă a „Drapelului roșu" în care, printre emoționantele inițiative care ma­terializează solidaritatea oamenilor muncii din județul Timiș, cu cei aflați în grea cumpănă, se consemna și faptul că lucrătorii tuturor antreprizelor locale de construcții și-au manifestat hotărîrea de a-și în­zeci eforturile pentru sporirea producției de construcții-montaj, spre a contribui din plin la acoperirea pierderilor produse de calamități. ...La ora 6,30, în zorii zilei de duminică, 24 mai, pe toate șan­tierele timișene euritmia specifică activității de construcții atesta o zi de lucru obișnuită. Macaralele, benzile transportoare, imensele be­toniere și stații de mortare din bazele de producție industrială erau in funcțiune. In această zi de duminică, după o săptămînă de muncă intensă, constructorii timișeni se aflau angajați intr-un susținut efort productiv. In biroul directorului general de la Trustul de construcții Timișoa­­­ra, transformat ad-hoc Intr-un ve­ritabil dispecerat, se lucra fără întrerupere. — Colectivul nostru, în frunte cu membrii de partid, acționează cu deplină dăruire pentru plinirea sarcinilor de plan și în de­a angajamentelor, recent suplimen­tare, pe care ni le-am asumat — ne-a spus inginerul GHEORGHE CIULEA. Noi, toți cei ce putem să ne desfășurăm munca nestin­gherit, trebuie să depunem efor­turi neprecupețite pentru a supli­ni, prin depășiri de plan, pierderile înregistrate în întreprinderile din județele sinistrate. Intr-adevăr, străbătînd șantiere­le, am putut constata o activitate cu totul și cu totul deosebită, e­­forturi adeseori excepționale în producția de construcții-montaj. Și, ceea ce m-a entuziasmat de fiecare dată, cîn­d i-am întîlnit pe constructori, a fost tocmai modes­tia cu care se privesc pe ei înșiși. ...Balastiera de la Ghioroc. Am început raidul în asemenea uni­tăți specializate, dată fiind impor­tanța asigurării stocurilor de ni­sip și agregate — materie primă pentru producția concretă a șan­­tierelor. Notez declarația lui VA­SILE MICULIȚA, ref : „De dimineață șeful balastic­pînă acum s-au extras 3.000 tone balast, cu aproape 1.000 mai mult decit de obicei. O bună parte din această cantitate va fi expediată pentru refacerea terasamentelor C.F.R. Zilele trecute am expediat, la Do­bra două marș rute de circa 2.000 tone balaste. Cupa excavatorului mușcă harnic. Apa țîșnește printre colții de metal, cablurile se în­tind, încărcătura pendulează o cli­pă, apoi se oprește deasupra esta­cadei. Aș vrea să-l întreb mai multe lucruri pe acest excavatorist, care a lucrat în ultimele zile d­­e 12 și 14 ore continuu, dar renunț. „Tot la noi — continuă șeful ba­lastierei — pe șantierul propriu, se montează utilajele viitoarei sta­ții de sortare. Angajamentul nos­tru este s-o punem în funcțiune în luna iunie, cu o jumătate de an mai devreme decît prevedea termenul stabilit inițial. Vă dați seama ce beneficiu excepțional va fi : 500.000 mp agregate sortate pe an !1 Asta aici, la Ghioroc. Se lu­crează însă în schimburi volun­tare la toate stațiile de exploatare ale Trustului de construcții. De la Parța, bunăoară, s-au extras as­tăzi, în zona Timișului, 400 mc de nisip". ...Are in cabina unei autobas­culante, care a fost încărcată vîrf cu vreo 3 mc de balast. Accept premeditat itinerariul Înscris pe foaia de parcurs și ajung, curând, la Poligonul de prefabricate. Aici, Inclusiv duminica, se lucrează în trei schimburi. ăAtiga aburul gros din preajma imenselor matrițe, în care se formează panourile prefa­bricate, schimb cîteva cuvinte cu inginerul ION CERNEA. în poli­gonul de prefabricate, în­­ ultimele zile, nu a existat practic nici o clipă de răgaz. Iată, numai în cî­teva ore, s-au realizat 80 mc de panouri mari — circa 7 aparta­mente !... „Am hotărît cu toți ca pînă la sfîrșitul anului să lucrăm fără remunerație câte două dumi­nici pe lună. Suntem­ în măsură să executăm și să asigurăm toate prefabricatele care vor fi necesa­re. Acolo trebuie reconstruit tot ce a ruinat apa , și e nevoie de umărul tuturor­­...“. Maistrul Dumitru Boceanu, șe­ful stației de betoane, precizează că producția a crescut cu aproxi­mativ 15 la sută. ...Echipa de montori a lui ION FRANK și cea de betoniști, con­­dusă de DUMITRU BABALEANU, sunt prezente pe șantierul din Ca­­le­a Șagului, continuu, în trei schimburi. Prima lucrează la blo­curile 53 și 40, a doua, la glisa­rea „turnului" B 2. Producția rea­lizată în Autentice 8 ore , 350.000 de lei­ și brigăzile performante realizează instalatorilor tehnico­­sanitari. Șase dintre ei au plecat ieri la Alba Iulia, ca să ajute e- MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a IlI-a) Evacuarea apei de pe terenurile legumicole ale cooperativei agricole de producție „Mureșul" din Ce­­nad constituie o lucrare urgentă­ IN FOTOGRAFIE : aspect din timpul efectuării acestei operații. Foto : E. ROBICSEK * „Micilor prieteni necunoscuți, prinosul nostru de omenie, un zîmbet cald și apropiat". Ca pretutindeni, în aceste zile, și elevii Liceului nr. 6 din Timișoara au colectat mii de obiecte, alese cu dragoste și gri­jă spre a le expedia în direcția zonelor greu lovite de furia apelor. De zi copiilor noștri Maria Bradea președinta Comitetului județean al femeilor In aceste zile de grea încercare pentru întregul popor, gîndurile, sentimentele, munca noastră se în­dreaptă spre a face, tot ce e ome­nește cu putință, pentru a duce ța­ra la înfățișarea ei dinaintea ve­nirii puhoaielor de apă care ne­miloase, au invadat întreprinderi, instituții, case, cireșe și cămine de copii.­­ Ziua voastră, dragi copii, se săr­bătorește în acest an în condiții deosebite : fiecare cetățean al­­ pa­triei, indiferent de punctul geo­grafic unde-și desfășoară activita­­tea, fie că lucră pentru salvarea u­­nui oraș, sat, fabrică sau ogor, s-a gîndit la, tot ceea ce am construit noi, la tot ce urmează să construiți noi, urmașii noștri. Am văzut, în aceste zile, mii de oameni, bărbați, femei, copii, punindu-și în pericol viața pentru izbînda muncii noas­tre cinstite de constructori ai so­cialismului. Am văzut mîini de mamă care au împachetat daruri pentru cei care au avut de suferit de pe ur­ma calamităților naturale, copii a­­plecați asupra unei file, scriind cu emoție scrisori, bilețele, pe care le strecurau în buzunarul hăinuțelor destinate prietenilor din județele sinistrate. Cînd copiii din Timișoa­ra au primit vestea că vor sosi copii din Satu Mare, mulți și-au exprimat dorința de a-i găzdui în casele lor, de a le oferi ce au ei mai bun. Dragi copii, ați fost așa cum vă vrem noi, cei care v-am dat via­ță , n-ați știut pină acum ce sînt greutățile. Prin grija partidului nostru, vă bucurați de o legislație deosebită, învățați în școli lumi­noase, trăiți in creșe și cămine construite în anii noștri. Optimis­mul din ochii și faptele voastre ne îmbărbătează pe noi, părinții, în­­­semnîndu-ne să depunem eforturi sporite pentru depășirea greutăți­lor. Prin grija Comitetului județean de partid, în județul nostru, acțiu­nea de ajutorare a populației si­nistrate s-a desfășurat prompt, e­ficace : s-au colectat de la popu­lație peste 600.000 obiecte de îm­brăcăminte și încălțăminte, desti­nate cetățenilor din municipiul Sa­tu Mare, din județele Alba, Arad, Mureș și Cluj. Prin comitetele și comisiile fe­meilor au fost cumpărate obiecte de îmbrăcăminte pentru copii, in valoare de peste 200.000 lei, eviden­­țiind­u-se municipiile Timișoara și Lugoj, orașele Jimbolia, Deta, Sin­­nicolaul Mare, comunele Gătaia, Peciu Nou, Săcălaz etc. Femeile de la cooperativa meșteșugărească „Îmbrăcămintea“ din Timișoara și Buziaș, elevele Școlii textile Ti­mișoara, zeci de gospodine au con­fecționat peste 4.000 de articole pentru copii, femei și bărbați. Dragoste maternă, izvor de bu­nătate, gingășie și nobilă dăruire in firea noastră, a femeilor. Iniția.' PE LOCURILE UNDE APELE AMENINȚAU, ACTIVITATEA IȘI REIA CURSUL NORMAL DUPĂ ZILE TRAGICE - OAMENII RĂMÎN DÎRZI Ne apropiem de punctul central al bătăliei pentru stăvilirea apelor: zona Ce­naclului. Cu numai cîteva zile în urmă, de o parte și de alta a drumului, nu se vedeau decit ochiuri de a­­pă, semănături plecate cu tristețe spre pămîntul bol­tos, Țipenie de om. De da­ta aceasta, deși soarele își arăta cu zgîrcenie fata, pe tabla netedă a cimpului \i­­viorată miraculos, ne-am în­tîlnit privirea ca Era primul semn că oameni, viața reintrase in normal.. . Intr-adevăr, viața își urmează cursul ei obișnuit, întrerupt de primejdiile pe care inundațiile le crease­ră, ne mărturisește tov. Gheorghe Mirciov, prima­rul comunei Dudeștii Vechi. Cu o singură deosebire. A­­cum avem de cîștigat tim­pul pierdut, de îndreptat ceea ce ploile necontenite au măcinat. Filmul celor câtorva zile de maximă încordare, trăi­te de locuitorii din Du­deștii Vechi și din satele aparținătoare : Cheglevici, Valcani, Colonia Bulgară se derulează încet, obsedant, uneori de necrezut, amin­tind de acele cronici ei is­torisesc vremuri de băjenie, de 17 mai. Aproximativ 700 bărbați înfruntă ploaia necontenită, tăcuți, dîrji, ho­­n­tăriți să facă totul pentru întări digul de la Ce­nad, de care depinde soar­ta vetrelor lor. Se întorc după ceasuri de trudă cu îndoiala in suflet. Va re­zista digul sau puhoiul de ape va mătura totul în ca­lea sa ? Clopotele lovesc în dungă, a primejdie. Sunt mobilizați membrii patriotice, conducătorii gărzii de unități. Începe evacuarea a­­nimalelor. Un convoi uriaș: 1.820 de bovine, 1.520 ju­­ninci, 300 viței, aproxima­tiv 26.000 de oi etc., sunt îndreptate spre gară și de aici la Lenauheim sau Com­­loș. In ziua următoare, pă­răsesc satele cu o tristețe greu ascunsă, bătrînii, co­piii și bolnavii. Și, astfel, rînd pe lună, și-au lăsat a­­șezările, locurile pentru ca­re au muncit o viață, în care și-au temeinicit visuri și speranțe, aproximativ 10.000 de oameni. Au ră­mas doar membrii gărzilor patriotice și cei ai coman­damentului local, ci — Joi am primit vestea stația Begom nu mai poate lucra și apa a intrat pe canalul colector indrep­­tindu-se spre noi — și-a continuat interlocutorul nos­tru destăinuirea. Intr-o cli­pă, s-au adunat toți băr­bații și au pornit la digul dintre Arama și Mureș. Au murit la el aproxi­mativ 5 ore, pînă cînd Be­gova a început din nou să lucreze. Ultima alarmă a fost în 23, cînd se aș­tepta ruperea digului de la Mureș. Toți bărbații cu­i erau, s-au îmbarcat în tren, așteptind ultimul semnal. Din fericire, n-a mai tre­buit să-l dăm. Și, astfel, a început reîntoarcerea oame­nilor.­­— Evacuarea localităților ne-a creat probleme deose­bite, ne-a spus tov. Nico­­­lae Telchiș, președintele C.A.F. Dudeștii Vechi. In afară de oameni și anima­le, trebuia să punem la a­­dăpost sămînța rămasă, materialele mai importan­te. Le-am urcat In podul sediului. 1 Un prim rezultat al hăr­niciei cooperatorilor din ION MARIN ALMAJAN (Continuare in pag. a ITI-a) Cooperatorii din Cenad participă intens la refacerea recoltelor Cenad. Nici nu m­ai știm a cita oară vizităm frumoasa localitate din cîmpie, de­ lingă malul Mureșului, în această nă­prasnică lună mai. De data aceasta, răsuflăm parcă ușurați. Nu ne mai intîmpină­­m acel cum­plit sentiment de neliniș­te și teamă în fața Mure­șului dezlănțuit, și brațele vînjoase Mintea ale oamenilor au stăvilit ma­rele pericol. La comitetul comunal de partid, sediul statului major al comandamentu­lui local de prevenire și combatere a inundațiilor, activitatea intensă persis­tă. Paralel cu supraveghe­rea atentă a digului și ac­țiuni de stăvilire a ulti­melor infiltrații, încorda­ta bătălie se mută pe alt plan, acela al recuperării pierderilor. — Trebuie să chibzuim bine, dar operativ. Sunt atâtea de făcut, de nici nu știi cu ce să începi mai iuții. Și toate sunt la fel de urgente — reface­rea locuințelor distruse sau avariate,­­ evacuarea urgentă a apelor pentru a salva culturile care se mai pot salva și cultiva­rea fiecărei palme de pă­­mînt. Iată de ce fiecare braț de muncă și utilaj se cere judicios repartizat l­a locul cel mai potrivit — ne spune tovarășul Pe­tru Obradov, secretarul comitetului comunal de partid. — Deși terenul « încă moale și nu permite pes­te tot începerea lucrului _ — ne relata Gheorghe Regep, tovarășul preșe­dintele C.A.P. „Cenăzea­­na" — astăzi avem, afa­ră la muncă, in jur de 300 de cooperatori. Apele ne-au cauzat pierderi de circa 5 milioane lei din valoarea producției, ma­joritatea la grădina de legume din lunca Mure­șului. Ne străduim să fa­cem totul pentru a dimi­nua aceste pierderi. In­dia noastră grijă este să evacuăm cât mai grabnic apele acolo unde putem In acest sens, toate moto­­pompele și aspersoarele­. de care dispunem func­ționează fără întrerupere, ziua și noaptea. Acum, ele sunt în piersicărie și fac treabă bună. Cîteva zeci de cooperatori con­­tinuă să sape șanțuri de scurgere spre canalul principal de legătură Mu­­reș-Aranca, pentru a sal­va 20 de hectare semăna­te cu porumb și pentru a ajuta la zvîntarea tere­nului ca să putem semă­na acolo cu­ mai repede alte 60 de hectare. Cu forțe mai mari lu­crăm astăzi la întreține­rea sfeclei de zahăr și a celei furajere, precum și la floarea-soarelui. La a­­ceste lucrări, am antre­nat și pe cooperatorii din brigada hortiviticolă, întru­cît în grădina de le­gume nu se poate intra. — Ce măsuri mai im­portante întreprindeți pentru sporirea produc­țiilor ? — In primul rînd, lu­­­­crări de întreținere o­perative și de cea mai bună calitate — ne răs­­­punde Elisabeta Bobim, inginerul-șef al coope­rativei. In plus, la sfecla de zahăr îndeosebi, dar și la alte culturi care au stagnat în vegetație din GAVRIL MALAI (Continuare in pag. a III-a) (Continuare în pag. a 11-a) î |Cu prilejul zilei­ de 1 iunie l l Cu prilejul zilei de 1 Iunie, i ) Ziua internațională a copilului. J ) Consiliul Național al Femeilor­­ ț a tipărit într-un tiraj de 1­­­5.000.000 exemplare o cocardă V­­ ce urmează a fi difuzată in­­­­n­tre 1 și 25 iunie a. c. l­ ) Această acțiune, care se va­­ realiza de către comitetele și­­ comisiile femeilor, în colabora­­r­­i­­e cu alte organizații obștești,­­ , va contribui la mărirea fondu­ i­­­lui central de ajutorare a si­­­­l ^­nistraților, îndeosebi a copiilor.­­ Sumele realizate vor fi de-­­ a puse în contul C.E.C. ~2­000. 1 ^CXKXXȘOOOOOOCKXXXXXXXXV) ? yv <> I In ziarul | ! de azi: g — |B Ofrandele de so-1 |lldarftate ale tinere-1 Stului studios o Dialog I |ll Si calomnia | fare picioare | | scurte g |# Conștiință și § | răspundere la | X 6 p­rarametri înalți | §■ Cronică | § plastică § o o |U Ora startului în| § Campionatul mond­al | ! de fotbal din Mexic I $60Q60G#XX>G&0<XXXXXX>G›>&

Next