Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-31 / nr. 7894
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.894 # Duminică, 31 mai 1970 6 pagini, 30 Dam • In pagina a VI-a Sprijin acordat României pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor NOI ÎNTREPRINDERI, CU SARCINILE DE PLAN ÎNDEPLINITE ÎNAINTE DE TERMEN Pe adresa redacției continuă să sosească noi vești despre rezultatele pozitive obținute de colectivele de muncă din unitățile industriale din județul Timiș, în urma eforturilor susținute depuse pentru obținerea de produse suplimentare și de bună calitate, menite să acopere o bună parte din pierderile cauzate de calamitățile naturale. Redăm, astfel, cîteva din realizările unor colective care au reușit să realizeze sarcinile de plan, pe cinci luni, înainte de termen. U.E.I. LUGOJ : Forestierii de pe raza de activitate a Unității de exploatare și industrializare a lemnului din Lugoj raportează că au îndeplinit sarcinile de plan la producția marfă și globală, cu șase zile mai devreme, deși au fost stingheriți simțitor de timpul nefavorabil existent în luna mai. Producția suplimentară sfîrșitul celor cinci luni de aclativitate va fi de peste 1.000.000 lei, ceea ce înseamnă 600 metri cubi bușteni de fag pentru gater, 1.000 metri cubi bușteni de fag pentru metri cubi bușteni de rulaj, 2.000 de pentru gater, 1.000 metri stejar cubi lemn de construcții, 100 metri cubi de cherestea de stejar și alte produse date în avans, față de plan. „CERAMICA" — JIMBOLIA . Eforturile depuse de muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea de materiale de construcții din Jimbolia, pentru realizarea a cu mai multe produse ceramice, necesare reconstrucției obiectivelor avariate în zonele sinistrate, au fost încununate de un frumos succes, ei reușind să îndeplinească sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului, încă de la 26 mai a.c. Au fost date peste prevederi mai mult de 2.042.000 bucăți de diferite materiale de zidărie și alte produse, a căror valoare totalizează 1.456.000 lei. „ELECTROBANAT“ — Pe linia efortului general se înscrie și colectivul acestei întreprinderi. Dînd dovadă de un înalt spirit civic, in această lună, în dorința de a contribui prin toate mijloacele la înlăturarea pagubelor produse în economia națională de catastrofele inundației s-au obținut rezultate deosebite. Astfel, producția marfă a fost îndeplinită, urmând a fi realizat peste plan un volum de 1.650.000 lei. S-au fabricat, în plus, peste 5.000 corpuri de iluminat și 40.000 de baterii ; din aceste produse, o importantă cantitate a fost dirijată spre zonele calamitate. „ELECTROMOTOR" : O altă veste înregistrată la redacție , muncitorii, inginerii și tehnicienii uzinei și-au îndeplinit sarcinile de plan pe luna mai înainte de termenul planificat. Volumul producției marfă peste sarcina de plan, este de 1.000.000 lei. Un bilanț rodnic, care semnifică mai mult decît o simplă statistică însumează și produsele care au fost livrate cu maximă operativitate, electrice, Uzinei de apă motoare din Satu Mare, sau Electromureș din întreprinderii Tg. Mureș, precum și piese de schimb pentru auto, rotoare dinam etc., piese atit de solicitate in această perioadă, cînd o mulțime de mașini auto sunt imobilizate ca urmare a avariilor suferite de creșterea apelor care le-au surprins în diverse ipostaze sau datorită suprasolicitărilor în lupta contra apelor dezlănțuite. VOINȚĂ UNANIMĂ, EFORTURI ÎNZECITE PENTRU RELUAREA CURSULUI NORMAL AL ACTIVITĂȚII 9 Inima șantierelor timișene bate la unison cu inima * S 99 s *r întregii 9 țari Toți ca unul — constructorii își transpun voința în temelia faptelor # Producția suplimentară în luna mai =2.200.000 lei Am început acest raid pe șantiere la începutul săptaminii și l-am continuat pînă ieri seară. Aveam cu mine o ediție recentă a „Drapelului roșu" în care, printre emoționantele inițiative care materializează solidaritatea oamenilor muncii din județul Timiș, cu cei aflați în grea cumpănă, se consemna și faptul că lucrătorii tuturor antreprizelor locale de construcții și-au manifestat hotărîrea de a-și înzeci eforturile pentru sporirea producției de construcții-montaj, spre a contribui din plin la acoperirea pierderilor produse de calamități. ...La ora 6,30, în zorii zilei de duminică, 24 mai, pe toate șantierele timișene euritmia specifică activității de construcții atesta o zi de lucru obișnuită. Macaralele, benzile transportoare, imensele betoniere și stații de mortare din bazele de producție industrială erau in funcțiune. In această zi de duminică, după o săptămînă de muncă intensă, constructorii timișeni se aflau angajați intr-un susținut efort productiv. In biroul directorului general de la Trustul de construcții Timișoara, transformat ad-hoc Intr-un veritabil dispecerat, se lucra fără întrerupere. — Colectivul nostru, în frunte cu membrii de partid, acționează cu deplină dăruire pentru plinirea sarcinilor de plan și în dea angajamentelor, recent suplimentare, pe care ni le-am asumat — ne-a spus inginerul GHEORGHE CIULEA. Noi, toți cei ce putem să ne desfășurăm munca nestingherit, trebuie să depunem eforturi neprecupețite pentru a suplini, prin depășiri de plan, pierderile înregistrate în întreprinderile din județele sinistrate. Intr-adevăr, străbătînd șantierele, am putut constata o activitate cu totul și cu totul deosebită, eforturi adeseori excepționale în producția de construcții-montaj. Și, ceea ce m-a entuziasmat de fiecare dată, cînd i-am întîlnit pe constructori, a fost tocmai modestia cu care se privesc pe ei înșiși. ...Balastiera de la Ghioroc. Am început raidul în asemenea unități specializate, dată fiind importanța asigurării stocurilor de nisip și agregate — materie primă pentru producția concretă a șantierelor. Notez declarația lui VASILE MICULIȚA, ref : „De dimineață șeful balasticpînă acum s-au extras 3.000 tone balast, cu aproape 1.000 mai mult decit de obicei. O bună parte din această cantitate va fi expediată pentru refacerea terasamentelor C.F.R. Zilele trecute am expediat, la Dobra două marș rute de circa 2.000 tone balaste. Cupa excavatorului mușcă harnic. Apa țîșnește printre colții de metal, cablurile se întind, încărcătura pendulează o clipă, apoi se oprește deasupra estacadei. Aș vrea să-l întreb mai multe lucruri pe acest excavatorist, care a lucrat în ultimele zile de 12 și 14 ore continuu, dar renunț. „Tot la noi — continuă șeful balastierei — pe șantierul propriu, se montează utilajele viitoarei stații de sortare. Angajamentul nostru este s-o punem în funcțiune în luna iunie, cu o jumătate de an mai devreme decît prevedea termenul stabilit inițial. Vă dați seama ce beneficiu excepțional va fi : 500.000 mp agregate sortate pe an !1 Asta aici, la Ghioroc. Se lucrează însă în schimburi voluntare la toate stațiile de exploatare ale Trustului de construcții. De la Parța, bunăoară, s-au extras astăzi, în zona Timișului, 400 mc de nisip". ...Are in cabina unei autobasculante, care a fost încărcată vîrf cu vreo 3 mc de balast. Accept premeditat itinerariul Înscris pe foaia de parcurs și ajung, curând, la Poligonul de prefabricate. Aici, Inclusiv duminica, se lucrează în trei schimburi. ăAtiga aburul gros din preajma imenselor matrițe, în care se formează panourile prefabricate, schimb cîteva cuvinte cu inginerul ION CERNEA. în poligonul de prefabricate, în ultimele zile, nu a existat practic nici o clipă de răgaz. Iată, numai în cîteva ore, s-au realizat 80 mc de panouri mari — circa 7 apartamente !... „Am hotărît cu toți ca pînă la sfîrșitul anului să lucrăm fără remunerație câte două duminici pe lună. Suntem în măsură să executăm și să asigurăm toate prefabricatele care vor fi necesare. Acolo trebuie reconstruit tot ce a ruinat apa , și e nevoie de umărul tuturor...“. Maistrul Dumitru Boceanu, șeful stației de betoane, precizează că producția a crescut cu aproximativ 15 la sută. ...Echipa de montori a lui ION FRANK și cea de betoniști, condusă de DUMITRU BABALEANU, sunt prezente pe șantierul din Calea Șagului, continuu, în trei schimburi. Prima lucrează la blocurile 53 și 40, a doua, la glisarea „turnului" B 2. Producția realizată în Autentice 8 ore , 350.000 de lei și brigăzile performante realizează instalatorilor tehnicosanitari. Șase dintre ei au plecat ieri la Alba Iulia, ca să ajute e- MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a IlI-a) Evacuarea apei de pe terenurile legumicole ale cooperativei agricole de producție „Mureșul" din Cenad constituie o lucrare urgentă IN FOTOGRAFIE : aspect din timpul efectuării acestei operații. Foto : E. ROBICSEK * „Micilor prieteni necunoscuți, prinosul nostru de omenie, un zîmbet cald și apropiat". Ca pretutindeni, în aceste zile, și elevii Liceului nr. 6 din Timișoara au colectat mii de obiecte, alese cu dragoste și grijă spre a le expedia în direcția zonelor greu lovite de furia apelor. De zi copiilor noștri Maria Bradea președinta Comitetului județean al femeilor In aceste zile de grea încercare pentru întregul popor, gîndurile, sentimentele, munca noastră se îndreaptă spre a face, tot ce e omenește cu putință, pentru a duce țara la înfățișarea ei dinaintea venirii puhoaielor de apă care nemiloase, au invadat întreprinderi, instituții, case, cireșe și cămine de copii. Ziua voastră, dragi copii, se sărbătorește în acest an în condiții deosebite : fiecare cetățean al patriei, indiferent de punctul geografic unde-și desfășoară activitatea, fie că lucră pentru salvarea unui oraș, sat, fabrică sau ogor, s-a gîndit la, tot ceea ce am construit noi, la tot ce urmează să construiți noi, urmașii noștri. Am văzut, în aceste zile, mii de oameni, bărbați, femei, copii, punindu-și în pericol viața pentru izbînda muncii noastre cinstite de constructori ai socialismului. Am văzut mîini de mamă care au împachetat daruri pentru cei care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale, copii aplecați asupra unei file, scriind cu emoție scrisori, bilețele, pe care le strecurau în buzunarul hăinuțelor destinate prietenilor din județele sinistrate. Cînd copiii din Timișoara au primit vestea că vor sosi copii din Satu Mare, mulți și-au exprimat dorința de a-i găzdui în casele lor, de a le oferi ce au ei mai bun. Dragi copii, ați fost așa cum vă vrem noi, cei care v-am dat viață , n-ați știut pină acum ce sînt greutățile. Prin grija partidului nostru, vă bucurați de o legislație deosebită, învățați în școli luminoase, trăiți in creșe și cămine construite în anii noștri. Optimismul din ochii și faptele voastre ne îmbărbătează pe noi, părinții, însemnîndu-ne să depunem eforturi sporite pentru depășirea greutăților. Prin grija Comitetului județean de partid, în județul nostru, acțiunea de ajutorare a populației sinistrate s-a desfășurat prompt, eficace : s-au colectat de la populație peste 600.000 obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, destinate cetățenilor din municipiul Satu Mare, din județele Alba, Arad, Mureș și Cluj. Prin comitetele și comisiile femeilor au fost cumpărate obiecte de îmbrăcăminte pentru copii, in valoare de peste 200.000 lei, evidențiindu-se municipiile Timișoara și Lugoj, orașele Jimbolia, Deta, Sinnicolaul Mare, comunele Gătaia, Peciu Nou, Săcălaz etc. Femeile de la cooperativa meșteșugărească „Îmbrăcămintea“ din Timișoara și Buziaș, elevele Școlii textile Timișoara, zeci de gospodine au confecționat peste 4.000 de articole pentru copii, femei și bărbați. Dragoste maternă, izvor de bunătate, gingășie și nobilă dăruire in firea noastră, a femeilor. Iniția.' PE LOCURILE UNDE APELE AMENINȚAU, ACTIVITATEA IȘI REIA CURSUL NORMAL DUPĂ ZILE TRAGICE - OAMENII RĂMÎN DÎRZI Ne apropiem de punctul central al bătăliei pentru stăvilirea apelor: zona Cenaclului. Cu numai cîteva zile în urmă, de o parte și de alta a drumului, nu se vedeau decit ochiuri de apă, semănături plecate cu tristețe spre pămîntul boltos, Țipenie de om. De data aceasta, deși soarele își arăta cu zgîrcenie fata, pe tabla netedă a cimpului \iviorată miraculos, ne-am întîlnit privirea ca Era primul semn că oameni, viața reintrase in normal.. . Intr-adevăr, viața își urmează cursul ei obișnuit, întrerupt de primejdiile pe care inundațiile le creaseră, ne mărturisește tov. Gheorghe Mirciov, primarul comunei Dudeștii Vechi. Cu o singură deosebire. Acum avem de cîștigat timpul pierdut, de îndreptat ceea ce ploile necontenite au măcinat. Filmul celor câtorva zile de maximă încordare, trăite de locuitorii din Dudeștii Vechi și din satele aparținătoare : Cheglevici, Valcani, Colonia Bulgară se derulează încet, obsedant, uneori de necrezut, amintind de acele cronici ei istorisesc vremuri de băjenie, de 17 mai. Aproximativ 700 bărbați înfruntă ploaia necontenită, tăcuți, dîrji, hontăriți să facă totul pentru întări digul de la Cenad, de care depinde soarta vetrelor lor. Se întorc după ceasuri de trudă cu îndoiala in suflet. Va rezista digul sau puhoiul de ape va mătura totul în calea sa ? Clopotele lovesc în dungă, a primejdie. Sunt mobilizați membrii patriotice, conducătorii gărzii de unități. Începe evacuarea animalelor. Un convoi uriaș: 1.820 de bovine, 1.520 juninci, 300 viței, aproximativ 26.000 de oi etc., sunt îndreptate spre gară și de aici la Lenauheim sau Comloș. In ziua următoare, părăsesc satele cu o tristețe greu ascunsă, bătrînii, copiii și bolnavii. Și, astfel, rînd pe lună, și-au lăsat așezările, locurile pentru care au muncit o viață, în care și-au temeinicit visuri și speranțe, aproximativ 10.000 de oameni. Au rămas doar membrii gărzilor patriotice și cei ai comandamentului local, ci — Joi am primit vestea stația Begom nu mai poate lucra și apa a intrat pe canalul colector indreptindu-se spre noi — și-a continuat interlocutorul nostru destăinuirea. Intr-o clipă, s-au adunat toți bărbații și au pornit la digul dintre Arama și Mureș. Au murit la el aproximativ 5 ore, pînă cînd Begova a început din nou să lucreze. Ultima alarmă a fost în 23, cînd se aștepta ruperea digului de la Mureș. Toți bărbații cui erau, s-au îmbarcat în tren, așteptind ultimul semnal. Din fericire, n-a mai trebuit să-l dăm. Și, astfel, a început reîntoarcerea oamenilor.— Evacuarea localităților ne-a creat probleme deosebite, ne-a spus tov. Nicolae Telchiș, președintele C.A.F. Dudeștii Vechi. In afară de oameni și animale, trebuia să punem la adăpost sămînța rămasă, materialele mai importante. Le-am urcat In podul sediului. 1 Un prim rezultat al hărniciei cooperatorilor din ION MARIN ALMAJAN (Continuare in pag. a ITI-a) Cooperatorii din Cenad participă intens la refacerea recoltelor Cenad. Nici nu mai știm a cita oară vizităm frumoasa localitate din cîmpie, de lingă malul Mureșului, în această năprasnică lună mai. De data aceasta, răsuflăm parcă ușurați. Nu ne mai intîmpinăm acel cumplit sentiment de neliniște și teamă în fața Mureșului dezlănțuit, și brațele vînjoase Mintea ale oamenilor au stăvilit marele pericol. La comitetul comunal de partid, sediul statului major al comandamentului local de prevenire și combatere a inundațiilor, activitatea intensă persistă. Paralel cu supravegherea atentă a digului și acțiuni de stăvilire a ultimelor infiltrații, încordata bătălie se mută pe alt plan, acela al recuperării pierderilor. — Trebuie să chibzuim bine, dar operativ. Sunt atâtea de făcut, de nici nu știi cu ce să începi mai iuții. Și toate sunt la fel de urgente — refacerea locuințelor distruse sau avariate, evacuarea urgentă a apelor pentru a salva culturile care se mai pot salva și cultivarea fiecărei palme de pămînt. Iată de ce fiecare braț de muncă și utilaj se cere judicios repartizat la locul cel mai potrivit — ne spune tovarășul Petru Obradov, secretarul comitetului comunal de partid. — Deși terenul « încă moale și nu permite peste tot începerea lucrului _ — ne relata Gheorghe Regep, tovarășul președintele C.A.P. „Cenăzeana" — astăzi avem, afară la muncă, in jur de 300 de cooperatori. Apele ne-au cauzat pierderi de circa 5 milioane lei din valoarea producției, majoritatea la grădina de legume din lunca Mureșului. Ne străduim să facem totul pentru a diminua aceste pierderi. India noastră grijă este să evacuăm cât mai grabnic apele acolo unde putem In acest sens, toate motopompele și aspersoarele. de care dispunem funcționează fără întrerupere, ziua și noaptea. Acum, ele sunt în piersicărie și fac treabă bună. Cîteva zeci de cooperatori continuă să sape șanțuri de scurgere spre canalul principal de legătură Mureș-Aranca, pentru a salva 20 de hectare semănate cu porumb și pentru a ajuta la zvîntarea terenului ca să putem semăna acolo cu mai repede alte 60 de hectare. Cu forțe mai mari lucrăm astăzi la întreținerea sfeclei de zahăr și a celei furajere, precum și la floarea-soarelui. La aceste lucrări, am antrenat și pe cooperatorii din brigada hortiviticolă, întrucît în grădina de legume nu se poate intra. — Ce măsuri mai importante întreprindeți pentru sporirea producțiilor ? — In primul rînd, lucrări de întreținere operative și de cea mai bună calitate — ne răspunde Elisabeta Bobim, inginerul-șef al cooperativei. In plus, la sfecla de zahăr îndeosebi, dar și la alte culturi care au stagnat în vegetație din GAVRIL MALAI (Continuare in pag. a III-a) (Continuare în pag. a 11-a) î |Cu prilejul zilei de 1 iunie l l Cu prilejul zilei de 1 Iunie, i ) Ziua internațională a copilului. J ) Consiliul Național al Femeilor ț a tipărit într-un tiraj de 15.000.000 exemplare o cocardă V ce urmează a fi difuzată inntre 1 și 25 iunie a. c. l ) Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colaborarie cu alte organizații obștești, , va contribui la mărirea fondu ilui central de ajutorare a sil ^nistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi de- a puse în contul C.E.C. ~2000. 1 ^CXKXXȘOOOOOOCKXXXXXXXXV) ? yv <> I In ziarul | ! de azi: g — |B Ofrandele de so-1 |lldarftate ale tinere-1 Stului studios o Dialog I |ll Si calomnia | fare picioare | | scurte g |# Conștiință și § | răspundere la | X 6 prarametri înalți | §■ Cronică | § plastică § o o |U Ora startului în| § Campionatul mondal | ! de fotbal din Mexic I $60Q60G#XX>G&0<XXXXXX>G›>&