Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)

1970-07-01 / nr. 7920

Anul XXVII nr. 7.920 * Miercuri, 1 iulie 1970 URGENTA LUCRĂRILOR DIN CÎMP RECLAMĂ PARTICIPAREA TUTUROR COOPERATORILOR LA MUNCĂ! In perioada în care ne găsim, datorită și condi­țiilor climatice nefavora­bile, o seamă de lucrări a­­gricole sunt rămase în ur­mă, s-au aglomerat, s-au suprapus. In unele unități a început recoltatul orzului, în timp ce mai există su­prafețe nesemănate și de reînsămînțat, trebuie adu­nate furajele și întreținute culturile. Situația impune ca toți lucrătoriii din agri­cultură să participe la muncă pentru recuperarea rămînerilor în urmă, asigu­rarea unei recolte bogate, cultivarea fiecărei palme de pămînt ! Marea majo­ritate a țăranilor răspund cu cinste chemării partidu­lui, participînd activ lucrările din cîmp, mun­ca cinci dis-de-dimineață și pînă se lasă noaptea. Dar sînt și unii care se sustrag de la muncile agricole, ei devenind un fel de para­ziți ai satelor, e drept, pu­țini la număr ; ei nu res­pectă prevederile Statutu­lui C.A.P., h­otărîrile adu­nărilor generale ale unită­ții. Aceștia își găsesc alte îndeletniciri : plimbările la oraș, pescuit sau pur și simplu preferă să stea la umbră. In comuna Giroc de pildă, cooperativa agricolă are de executat un volum mare de lucrări: recolta­rea legumelor și mazărea păstăi de pe 120 hectare, adunarea finului de pe 133 hectare, prășitul ma­nual al florii-soarelui, (din 188 hectare prima sapă a fost executată doar pe ju­mătate), semănatul porum­bului pe suprafețele unde a băltit apa etc. Fără participarea tuturor țăra­nilor cooperatori la aceste lucrări și folosirea din plin a fiecărei zile și ore bune de lucru, cooperativa din Giroc nu-și va putea rea­liza producția planificată și­ îndeplini angajamentele luate. Intr-una din zilele tre­cute, la brigada I-a, con­dusă de Iosif Boia, din 33 brațe apte de muncă au lucrat doar 16; la ferma legumicolă, de asemenea, patru cooperatori au ab­sentat nemotivat. Au lip­sit oameni și de la celelal­te brigăzi. Analizînd cau­zele neparticipării la mun­că a acestora a rezultat că o parte a fost la Timi­șoara cu produse pe piață sau pentru alte treburi ne-esențiale. De exemplu, Maria Rotaru a fost la piață, a vîndut căpșuni și caș de oaie, rezervîndu-și, de asemenea, sa mai stea o zi acasă pentru a prăși o parcelă personală cu căp­șuni. Iată cum a irosit do­uă zile bune, în timp ce culturile cooperativei agri­cole reclamă urgentarea lucrărilor de întreținere.­­ O altă categorie , de ță­rani cooperatori caută să efectueze norme de muncă la unele activități mai u­­șoare în iarnă, ca, acum, să nu mai participe in mod regulat la diferite lu­crări. Astfel, Vichente Ca­lea, a efectuat pînă la 1 iunie, 96 norme convențio­nale, din care 40 în de­cembrie și ianuarie , și Ion Cajea, deși are 87 norme convenționale, în ultimele două luni n-a mai lucrat în cooperativa agricolă. Dar ambii se ocupă intens cu pescuitul pe Timiș , au fost prinși și în delict de braconaj, pescuind fără permis. Modul acesta de a privi lucrurile din partea unor cetățeni contrastează cu atitudinea cinstită celorlalți membri coopera­­­tori, dintre care, mulți sînt mai în vîrstă. 11 putem da ca exemplu pe Petru Vasi, care, deși are peste 60 de ani, a efectuat în aceeași perioadă 104 nor­me convenționale. Analizînd fișele de pon­taj și graficul în care sunt trecute normele convențio­nale executate de fiecare cooperator din Giroc se constată diferențe mari de la om la om. Alături de muncitori buni se găsesc și ing. A. RACHITOVAN Continuare in pag. a­ll-a La Giroc mai sunt re­zerve în folosirea deplină a forței de muncă Plenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție în după-amiaza zilei de ieri, a avut loc plenara lărgită a Consi­liului Uniunii județene Timiș a cooperativelor agricole de produc­ție. Pe lângă membrii consiliului, au participat președinții cooperati­velor, cadre de conducere și spe­cialiști de la Direcția agricolă, cer­cetători de la Stațiunea experimen­tală Lovrin, cadre didactice de la Institutul agronomic, reprezentanți ai filialei Băncii Agricole, ai orga­nelor de contractare, activiști de partid și de stat etc. Lucrările ple­narei au fost prezidate de tovarășul Trifon Darie, secretar al Comitetu­lui județean de partid, președintele Uniunii cooperatiste. Plenara a dezbătut o serie de probleme de mare importanță privind consoli­darea economico-organizatorică a cooperativelor agricole, sporirea avuției obștești și creșterea apor­tului acestora la dezvoltarea econo­miei naționale. Astfel, s-a dezbătut, in lumina măsurilor stabilite de re­centa plenară a U.N.C.A.P., felul în care se îndeplinesc sarcinile ce revin agriculturii cooperatiste a județului nostru din cele două programe naționale privind gospo­dărirea rațională a apelor, extinde­rea irigațiilor și a celorlalte lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și dezvoltarea în perspectivă a zo­otehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970. Pe a­­ceastă temă a fost prezentată o amplă informare de către tovarășul ing. Ioan Oprea, prim-vicepreșe­­dinte al Uniunii cooperatiste. De asemenea, pe ordinea de zi au figurat și probleme legate de dezbaterea în fiecare unitate a proiectului Legii organizării pro­ducției și a muncii în agricultură, a proiectului regulamentului aso­ciațiilor intercooperatiste agricole. Pe marginea problemelor supuse dezbateri au luat cuvîntul : ing. Vladimir Vidaicu, președintele C.A.P. din Ghiroda, Ioan Josu, pre­ședintele C.A.P. din Topolovățul Mare, Iosif Demeter, președintele C.A.P. din Nerău, Pascu Stănescu, președintele C.A.P. din Honorici, ing. Emilia Neagu de la C.A.P. din Becicherecul Mic, prof. dr. Nicolae Gluhovschi, decanul Facultății de medicină veterinară, Petru Feneși, președintele C.A.P. din Tomnatic, ing. Oprea Segărceanu, cercetător principal la Stațiunea experimen­tală agricolă din Lovrin, ing. Ale­xandru Pîrvu, președintele C.A.P. din Iecea Mare, ing. dr. Constantin Anderca de la Facultatea de agro­nomie, Cornel Cerpatovici, direc­torul filialei județene a Băncii A­­gricole și ing. loan Gheorghiu, di­rectorul Direcției agricole jude­țene, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Trifon Darie, care a subliniat sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, Uniunii cooperatiste, Di­recției agricole, conducerilor de cooperative și specialiștilor în în­deplinirea exemplară a amplului program elaborat de partid de in­tensificare și modernizare a pro­ducției agricole. Știința în slujba producției Ieri, un grup de 40 de cadre didactice de la Institutul agro­nomic Timișoara, condus de prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul institutului, și prof. dr. doc. C. V. Oprea au plecat cu autocarul intr-o deplasare de studii, de mai multe zile, în cîmpia de vest a țării, intre Timișoara și­­ Satu Mare. Studiul se efectuea­ză ca urmare a sarcinilor primite din partea Ministerului Agricul­turii și Silviculturii de a întoc­mi o lucrare de sinteză cu pri­vire la urmările inundațiilor din toată partea de vest a țării. Delegația cuprinde specialiști din domeniul pedologiei, îmbună­tățiri funciare, agrotehnică, fito­­tehnie, legumicultura, cultura T* plantelor de nutreț, combaterea bolilor și dăunătorilor, zooteh­nie și medicină veterinară. Cadrele didactice, împreună cu organele locale și de specialitate, vor studia terenurile acoperite de nul, indicînd totodată măsurile imediate pentru punerea lor în valoare. De asemenea, în funcție de stadiul de dezvoltare al plan­telor se stabilesc lucrările ce trebuie efectuate pe ogoare, în legumicultura, pe pășuni etc., pentru recuperarea pagubelor pri­cinuite economiei naționale de către calamitățile naturale. Con­comitent, se vor indica și măsu­rile pentru redresarea zootehniei, asigurarea bazei furajere și com­baterea bolilor. 7 / /\ in pag. a ll-a Anul de învăță­­mînt de partid s-a încheiat pre­gătirea oamenilor continuă 4 pagini, 30 bani ­ 1 ^ Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45 ^ posturile noastre de radio și te­­­­eviziune vor transmite plecarea­­ din Capitală a Maiestăților Lor­­ Imperiale — Șahinșahul Iranu­­­­lui, Mohammad Reza Pahlavi­­ Aryamehr, și împărăteasa Fa­ ^ rah. (Agerpres) ^ \ \ J ADUNAREA FESTIVI PRU.EJUITA DE „ZINA ÎNVĂȚĂTORULUI“ In sala Operei de stat din Ti­mișoara a avut loc ieri adunarea festivă cu prilejul „Zilei învățăto­rului“. Au participat numeroși pro­fesori, învățători, alte cadre didac­tice din învățămîntul de toate gra­dele din județul Timiș. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Corio­­lan Pop, prim-secretar al Comitetu­lui municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului. Despre însemnătatea „Zilei învă­țătorului“ a vorbit tovarășul conf. univ. ing. Trandafir Cocîrlă, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., se­cretar al Comitetului județean Ti­miș al P.C.R. După ce a transmis un călduros salut adresat slujitori­lor școlii din partea Comitetului județean de partid, a Biroului său și a Consiliului popular al județu­lui Timiș, vorbitorul s-a referit la importantele realizări din­ econo­mie, știință, cultură și artă, relie­­fînd înfăptuirile din domeniul în­­vățămîntului, care s-au concretizat și în județul Timiș ca urmare grijii partidului și statului nostru.­­ In continuare, vorbitorul a eviden­țiat munca și rezultatele obținute de cadrele didactice din județul Ti­miș, subliniind, totodată, sarcinile de mare responsabilitate socială care revin școlii, întregului corp profesoral pentru formarea genera­ției viitoare, cu înalte trăsături e­­tice și civice, vrednici constructori ai societății socialiste, în cadrul aceleiași adunări, fost citite Decretul Consiliului au de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia prin care au fost conferite ti­tlul de profesor emerit, ordine și medalii, precum și Ordinele Minis­trului învățământului prin care au fost acordate gradații de merit, ti­tlul de evidențiat și gradul I unor cadre didactice din județul Timiș. ...Moment solemn, în sală se fac auzite trompetele pionierești. O de­legație de elevi, aducînd cu ei flori, emoții, cuvinte de mulțumire, s-au adresat dascălilor care sădesc cu dragoste în inimile lor sentimentul puternic al dragostei față de țară, față de părintele iubit Partidul Comunist Român. Au vorbit în continuare: Mihai Perian, director al Liceului de mu­zică Timișoara, Maria Vasiliu, în­vățătoare la Liceul nr. 7 Timișoa­ra, prof. Doina Atanasescu, de la Liceul nr. 11, prof. Wiliam Mersch­dorf, de la Grupul școlar textil, care au adresat cuvinte de mulțu­mire pentru înalta apreciere pe ca­re partidul o acordă muncii das­călilor. S-a dat citire textului unei tele­grame adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care întregul corp didactic din municipiul Timi­șoara își exprimă adeziunea depli­nă la politica P.C.R., hotărîrea fermă de a înfăptui neabătut sarci­nile care îi revin în nobila misiu­ne de formare a tinerelor generații. La sfârșitul adunării, ansamblul folcloric „Timișul“ a prezentat un program artistic. Echipa feminină de handbal „Universitatea“­primită la Comitetul județean de partid în cursul zilei de ieri, echipa fe­minină de handbal „Universitatea“ Timișoara a fost primită la Comite­tul județean Timiș al P.C.R., cu prilejul obținerii titlului de cam­pioană a țării în ediția 1939/1970. Au luat parte tovarășii Mihai Te­­lescu, membru al Comitetului Cen­tral al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular ju­dețean, Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului, prof. dr. docent Ioan Curea, recto­rul Universității, conf. Petru Stan­­ciu, prorector al Universității, pre­ședintele secției de handbal, Cornel Iialița, președintele C.J.E.F.S. Ti­miș, prof. Cornel Iovănescu, deca­nul Facultății de educație fizică și sport. Luînd cuvîntul, tovarășul Mihai Telescu, a adresat echipei „Univer­sitatea“ calde felicitări, în numele Comitetului județean de partid, al Consiliului popular județean, pen­tru frumoasele rezultate obținute pe terenul de sport și la învățătu­ră. Subliniind comportarea merito­rie a formației, a făcut, totodată, recomandări prețioase lotului de jucătoare, conducerii tehnice și a clubului privind activitatea compe­­tițională viitoare și mai ales com­portarea în confruntările interna­ționale. Mulțumind pentru înaltele apre­cieri, pentru recomandările făcute, tovarășii conf. Petru Stanciu, lec­tor Constantin Lache, antrenorul echipei de handbal și Elena Ono­­fraș, componentă a lotului, au ex­primat hotărîrea întregii formații, a conducerii clubului de a reedita succesele de pînă acum, de a ridi­ca prestigiul handbalului timișo­rean pe noi trepte de afirmare. II, pui Ml. MOHAMMAD IIIZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNA CU PREȘEDINTEIE CONSIM­I­EN­I DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului soția sa au fost oaspeți ai litora­și­mului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliu­lui de Stat, Emil Bodnaraș, și ofi­cialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian , Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-loco­­tenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, pre­cum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Sol­­tan Sanandaji, ambasadorul Iranu­lui la București, și­­ alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahin­­șah. Drapele ale celor două țări îm­podobeau străzile străvechii ce­tăți a banilor, iar portretele Șahin­­șahului și al soției sale erau ex­puse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zi­lei al volubilelor craioveni era so­sirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau inva­riabil asupra semnificației întîlni­­rii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asupra bu­nelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante­ probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și indepen­denței, respectul reciproc, colabo­rare reciproc avantajoasă. Ani­mate de dorința de a’" sluji cauza înțelegerii în viața internațională România și Iranul acționează pen­tru cooperarea și prietenia între popoarele lumii și oferă prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale di­ferite. Exprimînd sentimentele de ade­vărată prietenie și stimă ale în­tregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bu­curie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Cra­iova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la ae­roport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahului Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori. In uralele și aplauzele craiove­­nilor veniți în întîmpinare la ae­roport, cortegiul oficial se în­dreaptă spre oraș. (Continuare în pag. a IV-a) Ecourile sărbătorilor folclorice încă nu s-au stins. Imortalizate pe pe­licule de film imaginile acestor zile readuc în memorie timișorenilor farmecul și bogăția creațiilor populare din cîmpia timișeană. In foto­grafie , tineri igrișeni îmbrăcați în străvechiul port specific locului. Eternul feminin in ipostază intelectuală Numele primei femei medic sau al primei inginere a trecut de mult în custodia enciclopediilor. Azi nimănui nu i-ar mai trece prin minte să pună la îndoială capacitățile intelectuale ale sexu­lui... slab, ori să-i conteste drep­tul la cutare profesiune și nici nu se mai miră nimeni că le găsește reprezentate în cele mai diverse sectoare de activitate. Azi ne rămîne doar să admi­răm, transpuse în munca inte­lectualei trăsături din paleta e­­ternului femenin : conștiinciozi­tate, sîrguință, răbdare, perseve­rență. Ca asistentă la disciplina de ortopedie stomatologică a Insti­tutului de medicină din Timișoa­ra, un lucru nu îngăduie dr. Ma­ria Lungu : intervențiile. Se ve­de parcă pe ea cu ani în urmă — o adolescentă timidă, îmbrăcată intr-o rochiță simplă, bătînd la porțile impunătoare ale institutu­lui, în orășelul natal, la Sînni­­colaul Mare, fusese o elevă emi­nentă ; învățase totdeauna sin­gură, dintr-un imbold propriu, trebăluind și in gospodărie, pen­tru că mama ei abia mai răzbea intr-un serviciu greu și cu cei trei copii acasă. Dar aici cine știe ?... Primele încercări au fost eșecuri. Și poate ne-am sfii să pomenim acum de asta, dacă no­tele obținute în tot cursul ani­lor universitari, și mai ales me­dia de la absolvire, nu ar do­vedi cu prisosință că locul tine­rei, ce se numea pe atunci Maria Paitici, a fost categoric în me­seria pentru care simțise o ire­zistibilă chemare. Imediat după examenul de stat s-a înscris la concursul pentru ocuparea unor­ posturi de asis­tenți, a reușit și, de atunci ajută la formarea cadrelor de medici stomatologi. O căutăm și nu ne e greu s-o găsim la Policlinica nr. 1, unde de obicei suprave­ghează studenții la efectuarea lu­crărilor practice. Nu tie e greu — pentru că o cunosc cu toții în această aripă a policlinicii. Ea e mereu prezentă, intervine activ (cînd e cazul) pentru corectarea lucrării începută de student, așează ea însăși lingă scaunul pa­se­d­entului în perioadele aglomera­te. Ne interesăm dacă, încercind să spargă rutina ocupațiilor co­tidiene, nu cumva are în vedere vreo temă de cercetare științifi­că, dacă mai există — și mai pot exista — puncte albe, neaborda­te, in ortopedia dentară. Da, stu­diază, chiar actualmente, face parte dintr-un colectiv care, sub conducere dr. Radu Roșiu, șeful disciplinei, urmărește eficiența m­asticatorie la ulcerași. Încerc o discuție pe... tema timpului liber (vom mai reveni asupra timpu­lui liber al femeii). — Vă gîndiți la vorbele de adineauri. E drept, la noi nu­mărul orelor de muncă e mai mare, dar nu-i nimic! Mie îmi place să stau pe aici; azi de exem­plu nu am zi de lucru cu stu­denții. Mă simt bine în cabinet. ★ — Ați avut multe colege la institut ? — Foarte multe. Eram mai multe fete decât băieți. ...Semn că știința chimiei a in­trat cert în predilecțiile femini­ne. Ing. Octavia Ceaușu, lucrea­ză la „Azur“ din anul repartiză­rii în producție. La început a fă­cut cunoștință cu specialitatea de tehnolog în secția de lacuri — a fost perioada de învățare a alfabetului producției — pe urmă a trecut în laboratorul de ana­liză pentru materii prime și ul­terior în laboratorul de cerce­tare. Acum numele ei se leagă direct de eforturile de depășire ale binecunoscutei mărci „Azur“. Uzina dispune de două labora­toare de cercetare, primul pentru lacuri și vopsele, iar al doilea pentru detergenți. Lor le revin sarcini de maximă importanță cum ar fi: îmbunătățirea cali­tății produselor, elaborarea unor sortimente noi, înlocuirea unor materii prime costisitoare sau din import cu materii indigene la fel de eficiente sau chiar mai mult. Laboratorul se afirmă, astfel, ca un fel de inimă a secțiilor pro­ductive, o inimă al cărei puls energic nu stagnează și nu va stagna atîta vreme cit mai exis­tă loc pentru căutări, cu alte cu­vinte — niciodată. Sortimentul uzinei „Azur“ la vopsele și lacuri atinge cifra de 300 și totuși, du­pă cum ne mărturisește inginera Ceaușu...­­ — ...Suntem­ departe de a fi mulțumiți ! — Matematica, „spaima amin­tirilor“ pentru mulți care n-au MAGDA SIRCA (Continuare in pag. a IlI-a) Femeia — muncitoare, gospodină, mamă (IV) ★ . Teatrul Sterija din Vîrșeț din nou la Timișoara In cadrul schimburilor prie­tenești de spectacole statornici­te între Teatrul „Matei Millo“ din Timișoara și Teatrul Sterija din Vîrșeț (R.S.F. Iugoslavia) se află la Timișoara colectivul artistic al teatrului iugoslav, începînd din 28 iunie și pînă la 1 iulie artiștii din Vîrșeț prezintă în județul nostru patru spectacole cu comedia „Popa Cica și popa Spira“ de Stevan Sremac, în regia lui Milan No­­vac. Aseară spectacolul a fost prezentat pentru publicul timi­șorean. Cu prilejul acestui tur­neu, primit cordial de către public și spectatorii din comu­nele Diniaș și Sînmartinul Sîr­­besc iar astăzi, și cei din Va­­riaș, au prilejul să asiste pe scenele căminelor culturale din cele trei localități la spectaco­lele teatrului oaspete. Mențio­năm că direcțiunea teatrului oaspete a hotărît ca venitul re­zultat din încasări să fie depus în contul de ajutorare a zone­lor care au suferit de pe urma calamităților naturale. Aseară, în timpul reprezentației, artistul emerit Gh. Leahu a mulțumit călduros pentru gestul de largă umanitate al oaspeților de astăzi, care este încă noștru un semn al prieteniei ce leagă tot mai strîns nu numai cele două colective teatrale ci și popoa­rele noastre.

Next