Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)

1970-08-02 / nr. 7948

TRADIȚIE ȘI CONTINUITATE Ion Stratan, directorul Muzeului de artă, istorie și etnografie Lugoj Nici unde nu se poate vorbi mai continuitatea mult despre tradițiilor ca in Lugoj. „Săptămîna culturală lugojeană“, des­fășurată între 31 mai și 7 iunie 1970, încheiată semnificativ cu Festivalul coral ,,Ion Vidu“, organi­zat de Casa Centrală a Creației Populare, a de­­m­onstrat cu prisosință trăinicia tradițiilor cul­­tural-artistice ale orașului de pe Timiș, adincite și amplificate în condițiile construcției societății so­cialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Lugojenii moștenesc dra­gostea pentru cîntare In familie, din tată in fiu. Ei cintă In cor viața în­treagă pînă la adinei bă­­trînețe : „din corul nost nu se țese-n pensie“, spun cu mîndrie veteranii for­mației lui Vidu. Mindria de a face parte din corul lugojean s-a statornicit în rîndul țăranilor mun­citori și meseriașilor lu­gojeni de secole, de pe vremea maistrului săpu­­nar Vasile Brediceanu și a soției sale, Iuliana, mari amatori de artă și cultură, transmisă fiului lor Coriolan Brediceanu, animatorul vieții cultu­rale lugojene de mai tîr­­ziu , prin el, prin fiul său Tiberiu Brediceanu, compozitor cu renume, ni s-a lăsat moștenire o bo­gată și valoroasă creație muzical-folcloricâ, la lucrul timpului. Ca și in atelierele maistorilor lu­gojeni, cîntecul era la el acasă. Calfele lucrau și cîntau. Nu vroiau să ră­­mînă cu nimic mai­ pre­jos, decit Înaintașii lor eântăreți vestiți în întrea­ga țară. Mai tîrziu, ei s-au organizat într-un cor al lor, „corul mese­riașilor“, activînd în a­­celași timp și în „corul mare“ pe care-l socoteau îndrumător. Ciprian Porumbescu, în trecerea prin Lugoj pe la anul 1882, a fost invi­tat să rămînă la aniver­sarea a 25 de ani de la întemeierea „corului plu­garilor“ din Chizătău. Oaspetele a petrecut, la întoarcere, o zi și noapte la Lugoj, fiind In­o­vitat în casele maisto­rilor cântăreți lugojeni, de la marginea orașului, unde lingă o seamă de cîntece bănățene s-au as­­cultat atunci, pentru pri­ma dată cîntece din „Țara de sus“, cele ale lui Ci­prian Porumbescu. În casa de la vie a lui Co­riolan Brediceanu, ves­titul lăutar bănățean Ni­­ca Iancu-Iancovici a evi­tat în seara aceea jocul popular „Lugojeana“, cu­­ies din satele mărginașe orașului cu același nu­me, prelucrat mai tîrziu de strălucitul compozitor Ion Vidu. Dar maistorii cântăreți erau renumiți și pentru obiectele lor de artă. Veste despre frumuse­țea și finețea lucrului lor trecuse de mult hotarele orașului. La tîrgurile din Ardeal și Crișana marfa le era căutată și aprecia­tă. Aici ei primeau co­menzi și stabileau data tîrgurilor viitoare, cînd obiectele trebuiau să fie lucrate după dorința și gustul clientului. Cine cunoaște și nu-și amin­tește că aici, la Lugoj, existau pe vremuri fie­rari care prelucrau in forță porți lucrate cu mult gust . De la ves­tiții tîmplari lugojeni, maeștri în ornamentarea porților din lemn cu mo­tive românești și geome­trice, cu dragoni, au ră­mas și azi porți ce fac fața unor gospodari din Belinț, Chizătău și chiar alții de peste apa Timi­șului din Ohaba Forgaci, Ficătari. Ca și aceștia și mește­rii cojocari înfloreau co­joacele și burdicele cu o broderie știută de ei du­pă ritmul unui sentiment, al unei emoții a căror transfigurare o vedem, o simțim. Monumentalita­tea artistică a cojoace­lor de Lugoj a rămas inegalabilă în tîrgurile bănățene, împodobirea lor cu motive florale a­­lese și cu „pană de păun cu ochi“ creau o viziune de mare finețe artistică. La Lugoj meșteșuguri­le erau pe atunci in floa­re. Se bucura de mare cinste muncă olarilor. Ei ocupau un cartier întreg, in partea de nord-vest a orașului, cartier intrat în nomenclatura urbei sub denumirea de „car­tierul olarilor". Oalele cu brîu în relief sau cu scară în ornament, cu terți supraînălțate ca la amforele grecești dădeau (Continuări in pag. a IV-a) yOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOC Í BRÂNCUȘI Cînd piatra și lemnul învață­­ să cînte, așa cum păsările în­­­­vață să zboare, mina omului­­ devine un arcuș fără seamăn, sortit nemuririi. Cele cinci de­gete dau pietrei și lemnului­­ puterea tainică a emoției ce , mișcă pînă și ochiul înghețat al timpului. Sculptorul, căci el este purtă­­­­torul celor cinci degete ferme­ , care, e o biografie simplă su­pusă fără excepție omenescului.­ Brâncuși a fost unul din sculp­ cuvinte potrivite zorii supuși omenescului, răb­ b­dator în neliniște, visător și­­ rătăcitor. Cutreierind Europa și Ame­rica, a dus cu sine o comoară­ în suflet, pe care a făcut-o să­­ cînte etern. Piatra și lemnul­­ său sufereau de frumos, căci­­ veneau de sub munții increme­­­­niți ai Gorjului, iar el, sculpto­rul Brâncuși, nu era un vis, nu.­­ el era un întreg popor de meș­teri, învățați să surprindă zbo­­­­rul lemnului și al cremenei către infinit, el era un popor, așezat în jurul unei mese, în­­ tăcere, el era un popor de pe­­ Jiu, sortit unversalului. Expozițiile Brâncuși poartă ] pecetea solemnului — intîlnire­a cu un popor primenit pentru , totdeauna cu lumina calmă de ] sub fruntea Hobiței, cu dalta­­ și visele aruncate ca o eșarfă încărcată de semnificații peste­ materie. Brâncuși — fratele nostru neinstrăinat in înstrăinare. ION VELICAN ^ooooooooooooooooooooo-'' a PROLETARI DIN TOATE JÃRILE, UNIȚI­VA! Anul XXVII nr­­.948 # Duminică, 2 august .970 s* 6 pagini, 30 bani Maximă responsabilitate In gospodărirea materiilor prime și materialelor Raționalizarea consumurilor specifice — factor principal de reducere a prețului de cost al producției industriale Adunările generale ale salariaților dezbat. In a­­ceste zile, atît modul cum se realizează înde­plinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor spo­­rite asumate în întrece­rea socialistă, cît și pre­gătirea temeinică a pro­ducției pe 1971, primul an al viitorului cincinal. In cadrul acestor dezbateri, un loc important îl o­­cupă, firesc, problema fo­losirii chibzuite a ma­teriilor prime, materiale­adăugăm că în această excepțional de importan­tă acțiune pentru econo­mia noastră națională s-au remarcat întreprin­derile „Electrometal“, „6 Martie“, „Electrobanat“ și Uzinele mecanice, toa­te din Timișoara — care au economisit 199, 187, 163, respectiv 143 tone metal ; întreprinderile din cadrul Combinatului de exploatare și indus­trializarea lemnului Ti­mișoara, care au redus for, combustibilului, e­­nergiei electrice etc. — cale principală de redu­cere a prețului de cost, de sporire a acumulări­lor bănești, de creștere a eficienței activității e­­conomice. Bilanțul semestrului în­cheiat, atestă că indus­tria timișeană a obținut succese deosebite și din acest punct, de vedere, rod al traducerii în fapt — de către organele și organizațiile de partid, de către consiliile de act­consumurile specifice cu 1.202 mp material lem­nos, precum și Combi­natul textil Lugoj și I.I.L. „Banatul“ Timișoara cu 61 și respectiv 50 mp; întreprinderile pendinte Combinatului de pielă­rie și încălțăminte Timi­șoara — 23,3 mii mp pie­le pentru fețe pantofi. Combinatele textile­­ nr. 1 Timișoara și Lugoj, care au redat consumu­lui productiv 13, respec­tiv 32 tone amestec di­e ministrație și comitetele de direcție — a vastului plan de măsuri aprobat de către Plenara Comi­tetului județean Timiș al P.C.R. din aprilie a.c., vizind reducerea conti­nuă a consumului normat­­ de materii prime, mate­­riale, combustibil și e­­nergie, reg­lată, de altfel, care es­stadiul îndeplinirii, pînă la 30 VI 1970, principalelor angajamen­­­te, tip bumbac j economii însemnate de energie e­­lectrică au „Ceramica“ a înregistrat Jimbolia, „Solventul“ și Uzina de reparații Timișo­ara, Mondial* — L­ugoj, „Cio­­canul“-Nadrag ș.a. Rezultatele obținute: VASILE NINI directorul Direcției jude­țene de statistică Timiș (Continuare în pag. a ll-a) Angajament Realizat «/o din angaja- 1 anual pînă la .30 V­ mental anual • metal — total tone 1.200 1.181 98,4 • material lemno* mc 2.000 1.409 70,5 • piele — total mp 30.000 23.318 7,7,7 • fire și fibre textile tone 40.0 40,3 101,3 e •tăriile electrică mii kWh_______1.563__________2.309__________147,7_______ Ce se construiește în Piața Huniade? Răspunde tovarășul Dumitru Pîrvu, președintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești Timiș Chiar dintru început, tovarășul Dumitru Pîrvu ne-a asigurat că majoritatea locuitorilor din județ beneficiază, într-un fel sau altul, de serviciile prestate de cooperația meșteșugărească timișeană. — Nu e nici­ o exagerare ? — De loc ! Unitățile noastre oferă prestații de care nimeni nu se poate, dispensa : frizerie, coa­fură, fotografii, haine și încălțăminte, reparații ale obiectelor de uz casnic — ca să dau numai cîteva exemple. O dovadă... statistică : valoarea medie a încasărilor anuale realizate de U.J.C.M. Timiș de la fiecare locuitor al județului este de aproxima­tiv 25 de lei ! Este firesc să se întîmpl­e așa de vreme ce uniunea noastră are o arie de producție și deservire extrem de diversă în cele 19 coope­rative pendinte — Cite dintre acestea funcționează la Timi­șoara ? — 11. Cu toate astea, solicitările cresc continuu. De aceea — și eu asta am să încep să răspund în­trebării dv. — investițiile alocate în 1970 totali­zează peste 18.000.000 de lei. Intre cele mai impor­tante obiective planificate, se numără și cel al că­rui amplasament a fost stabilit, în piața Huniade, vizavi de Muzeul Banatului , CASA DE MODE A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI. Menționez din capul locului că acest obiectiv va cuprinde o gamă mult mai largă de activități și servicii preferențiale decit lasă să se înțeleagă denumirea fixată în lista de lucrări. Desigur, ca­racterul primordial al clădirii este, prin excelență, unul de deservire. — Cîteva detalii ? — Etajul I va cuprinde partea cea mai repre­zentativă a întregului complex, și anume prezen­tarea noilor modele și primirea comenzilor. Aceste activități au fost concepute într-o suită de spații legate organic între ele, cuprinzînd sălile de pre­zentare a modelelor, o expoziție permanentă și saloanele Casei de mode propriu-zise, cu sectoare pentru primirea comenzilor, cabine de probă și retuș. Un larg spațiu s-a repartizat activității de coa­­fură­ cosmetică. Amplasate la etajele I și II­, saloa­nele respective vor avea acces separat de restul activităților și vor cuprinde unități de lux Convorbire consemnată de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a III-a)J Panoramă a Complexului studențesc timișorean Foto , E. ROBICSEK Un deziderat de permanentă actualitate: Comisiile pe probleme­­ ancorate in actuali­­tatea ererii economice și social-con­orate Puncte de vedere exprimate de secretarii comitetelor comunale de partid din Giarmata, Ciacova și Jebel Create pe lingă comitetele de partid, comisiile pe probleme cons­tituie un mijloc de antrenare efectivă a tuturor membrilor organelor de partid la elaborarea diferitelor hotărîri, la efectuarea unor fi­nalize și studii, la munca de îndrumare și control. Rezultatele obți­nute vin să confirme că aceste organisme, prin excelență de lucru, contribuie la ridicarea nivelului activității de partid, la soluționarea unor probleme economice, social-culturale, edilitare. Aria preocu­părilor comisiilor pe probleme este deosebit de complexă, multila­terală. Acesta este și motivul pentru care continuăm discuția ini­țiată de redacția noastră la sfîrșitul lunii Iunie a.c. — „COMISIILE PE PROBLEME ANCORATE IN ACTUALITATEA VIEȚII ECONOMICE ȘI SOCIAL-CULTURALE“ — invitînd alți secretari de comitete de partid să ne împărtășească din experiența și preocupările majore ale comisiilor pendinte. — Stabilirea programului de lucru constituie un important in activitatea moment unei comisii. Dar aceasta nu este suficient. Esențialul constă în organizarea muncii pentru în­făptuirea măsurilor fixate. Le­gat de acest aspect, ce ne pu­teți spune? TRAIAN MEȘTER, secretar al Comitetului comunal de partid Giarmata . In viața comunei se ri­dică o multitudine de probleme. Majoritatea lor fac obiectul pre­ocupărilor comitetului de partid. In finalizarea multora dintre ele, ne bizuim pe forța și competența comisiilor pe probleme. Pînă nu de mult, în programul de lucru al acestor organisme erau cuprinse mai multe teme de studii.. Mergînd pe teren, cu un asemenea plan, membrii comisiei au putut, în cel mai fericit caz, să se intereseze în general de aceste probleme. De aceea, am indicat comisiilor să ia în studiu’ și urmărire o temă sau două din cele cuprinse în planul comitetului de partid. De pildă, pentru trimestrul curent, am ce­rut comisiei economice să se pre­ocupe și să studieze mijloacele de realizare a planului de venituri și cheltuieli în cele două coopera­tive agricole de producție,­ modul concret în care pot fi compensate pierderile suferite de pe urma calamităților naturale. Cîteva idei de mare importanță au prins de­ja contur. Bunăoară, cunoscând situația specifică din acest an, co­misia a ajuns la concluzia utilită- Discuție consemnată de I. CRAȘOVAN (Continuare in pag. a lUa) Tn 1.0. din Județ Carențele de organizare au adîncit decalajul dintre unități la lucrările agricole Am intrat în august. Normal, într-un an cu condiții climatice obișnuite, la această vreme grî­­nele trebuie să se afle în întregime în hambare, iar miriștile, în mare parte, arate. Dar lucrările campaniei agricole de vară sînt acum întîrziate. Aceasta, desigur, în primul rînd din cauza capri­ciilor climatice ale anului. Nu e însă mai puțin a­­devărat ca la întîrziere au contribuit și unele ca­rențe organizatorice, persistente încă intr-o serie de unități.­­ Totuși, în zilele din urmă, ritmul recoltărilor și al celorlalte lucrări de sezon s-a intensificat simțitor, ne spune tovarășul ing. Ioan Mihu, direc­torul Inspectoratului județean al R.A.S. De la o vi­teză zilnică de 1.500-1.700 hectare, am ajuns acum la peste 3.000 de hectare. De altfel, în săptămîna aceasta am realizat peste 60 la sută din întreaga suprafață recoltată în actuala campanie. In între­prinderile agricole de stat din județ recolta de grîu este strînsă de pe circa 34.700 de hectare, ceea ce reprezintă în jur de 80 la sută din suprafața cul­tivată. Apreciem însă că deși ritmul recoltării s-a inten­sificat, el nu a ajuns încă peste tot la nivelul po­sibilităților. Există încă nejustificate diferențe de la o unitate la alta, întreprinderile agricole de stat din Teremia, Buziaș, Timișoara, Variaș, Grabați, organizîndu-și minuțios activitatea din campanie, lucrînd cu randament ridicat pe combină, au În­cheiat recoltatul griului, pe întreaga suprafață, Încă înainte de sfîrșitul lunii iulie. In același timp, I.A.S. din Becicherecu Mic a recoltat pînă la 31 iulie, numai 535 de hectare de grîu din 1.342 cul­tivate, Șag — 570 din 1.200, Gătaia — 1.600 din 2.800 etc. Paralel cu intensificarea recoltatului trebuie să se desfășoare la I.A.S., cu mult mai mare operati­vitate, eliberarea terenului de paie, aratul miriș­tilor și semănatul culturilor duble, lucrări care după cum se știe, prezintă o importanță cu totul deosebită în condițiile acestui an, cînd se impune recuperarea cît mai posibilă a pierderilor cauzate de calamități. Din suprafața recoltată in I.A.S. au fost eliberate de paie 22.079 hectare, arate 14.500 și semănate cu culturi duble 11.200 de hectare. În­­tuși decalajul dintre aceste lucrări denotă că încă nu se lucrează peste tot, concomitent, în ritmul și operativitatea cerută, deși posibilități există după cum ne-o dovedesc exemplele concrete dintr-o serie de unități. Căutind să imprime cît mai mult cu putință un „flux continuu" activității tractoa­relor, I.A.S. din Dudeștii Vechi, Sînandrei, Sînni­­colaul Mare etc., au reușit, paralel cu recoltatul griului, să are suprafețe considerabile — între 1.200-1.450 de hectare și să însămînțeze cu culturi duble, luînd-o chiar înaintea graficelor stabilite pentru aceste acțiuni. Dar la aceste importante lucrări sînt neper­mis de mult rămase în urmă în­treprinderile agricole de stat din Becicherecu Mic, Șag, Lugoj, Gătaia și altele. Săptămîna care începe este hotărîtoare pentru recoltatul griului de pe ultimele suprafețe și se­mănatul culturilor duble. Ritmul de lucru are po­sibilitatea să crească vertiginos, întrucît din uni­tățile care au terminat recoltatul și din cele care se apropie de încheiere cu această acțiune se eli­berează importante mijloace mecanice — combine, prese de balotaj, tractoare — care se cer grabnic dirijate și folosite cu randament maxim ln între­prinderile rămase în urmă. Urgentarea la maxi­mum a recoltării, eliberării terenului și semăna­tului culturilor duble se impune cu atît mai mult cu cît, pentru luna august, se anunță de pe acum vreme capricioasă. La Cenad Pe frontul refacerii . Apele s-au retras, forța oamenilor tot mai unită . Rănile pămintului se cicatrizează ■ Cuvîntul și fapta mobilizatoare ale comuniștilor Instructorul Comitetului ju­dețean de partid, tovarășul Du­mitru Danșe, ne înfățișează fapte concludente despre modul în care acționează comunală de partid, organizația comitetele și birourile organizațiilor de bază, fiecare comunist în parte în sprijinul vindecării rănilor pricinuite de apele revărsate peste acest pămînt, poate cel mai fertil din cîmpia bănățeană. Apele s-au retras în matca lor, cedînd vădit în fața dîrzeniei, voinței unite a oamenilor. In mare parte, lucrările au fost luate de la început, mai hotărît, mai spornic, începîn­d cu acele zile de maximă încordare ale lunii mai, activitatea pe cîmpia Cenadului a cunoscut un ritm și mai intens, preocupări sus­ținute pentru refacerea semă­năturilor, întreținerea mai ates­tă a culturilor salvate, pregăti­rea recoltării păioaselor. — Mai sunt încă răni nevin­decate — ne spune tovarășul Danse. Furia apelor și-a lăsat adînc imprimată amprenta asu­pra plantațiilor, a culturilor ce­realiere și legumicole, a vetrei comunei în ansamblul ei. îmbu­curător este faptul că pentru înlăturarea urmărilor neplăcute, oamenii acționează în aceste zile, ca și în acelea de luptă cu furia valurilor, calmi, hotărîți, siguri de izbîndă. Cutreierăm hotarul comunei în lung și-n­ lat. Din zori pînă seara tîrziu lucrul nu conte­nește. Freamătul muncii se în­­tîmpină pe ultimele parcele pe care se strînge griul, la recol­tatul usturoiului, la arat și în­­sămînțatul culturilor duble, la strînsul furajelor, în grădina de legume reînsămînțată pe mai bine de 130 de hectare, la cule­sul fructelor, peste tot. Reluând imaginea unui alt reportaj des­pre acești oameni putem spune că activitatea lor prezentă con­stituie tot o bătălie — bătălia din lunca Mureșului. Roadele ei se culeg acum, la toamnă, anii următori. De aceea coope­în ratorii pe care îi întâlnim în plină acțiune depun toată price­perea și pasiunea pentru ca roadele să fie cît mai bune. Pe tovarășul Ion Marienuț, președintele C.A.P. Mureșul îl găsim în mijlocul grădinarilor, își arată satisfacția pentru că aspersoarele, despre care se dis­cutase la operativa precedentă, funcționează din plin, asigurînd plantelor răsădite (varză, roșii, ardei, fasole verde etc.) umidi­tatea necesară, stimulativă. — Terminând recoltatul griu­lui și al orzului, mai repede ca de obicei, ne măturisește pre­ședintele, ne-am concentrat eforturile spre eliberarea tere­nului, aratul întregii suprafețe și însămînțarea ei cu culturi duble. După cum vedeți, pe u­­nele parcele porumbul a răsărit și se dezvoltă riguros. Men­ționez că atît la seceriș cît și la arat și semănat, cooperatorii au muncit cu însuflețire, fără precupeți nimic. I-am întîlnit în zorii zilei, ca și seara tîrziu, pe combine sau pe camioane, la strînsul baloților ori la semă­nat pe comuniști ca Nicolae Wolf, Andrei Toth, Alexa Disici, Vitomir Jivici și alții. La în­demnul organizației de partid, în toată această perioadă, a mobilizat la diferite lucrări fost cîmp și personalul administra­t­­tiv. Un sprijin efectiv ne-au dat elevii și studenții aflați în va­canță care, la chemarea orga­nizației U.T.C., au mers și au lucrat alături de părinți sau­­­ frați la cîmp. Același ritm, aceeași hotărîre de a se face totul pentru ca griul și orzul sa ajungă cît mai ION ULARU (Continuare în pag. a II-a)

Next