Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-19 / nr. 7988
UNIVERSITATEA POPULARĂ. IN PRAGUL DESCHIDERII CURSURILOR Integrați in realitatea contemporană a orașului Timișoara, Universitatea populară, de-a lungul celor 11 ani de funcționare, acordîndu-și activitatea cu interesele culturale și profesionale ale tinerilor și maturilor, servește comandamentului social al educației permanente. Acum, în pragul deschiderii cursurilor, am solicitat un interviu tovarășului conf. univ. dr. ing. Anton Policec, rectorul Universității populare, cu scopul de a face cunoscut, mai pe larg, programul și conținutul acestuia cit și intențiile acestei Instituții de invățămînt popular. In epoca noastră imperativul oricărei forme de învățămint pornește de la principiul de a dezvolta la cetățeni capacitatea de a se adapta la rapidele mutații care se produc în societate, la progresele substanțiale pe care le Înregistrează știința, tehnica și artele. Care este rațiunea Universității populare timișorene privind acest imperativ ? — Este întrutotul în tonul acestei afirmații, își orientează din ce în ca mai susținut preocupările către acele discipline de cultură generală și profesională care, concomitent cu predarea limbilor de circulație universală, să constituie instrumente sigure de informare. Omul zilelor noastre are nevoie de cultură generală nu doar pentru a se informa ci, mai ales, pentru a face față unor activități complexe, care reclamă, pe lângă un anumit grad de specializare, o multitudine de cunoștințe adiacente, de care depinde în mare măsură rezolvarea cu succes a sarcinilor profesionale și obștești. Universitatea populară constituie un mijloc, în plus, prin care influențăm spre bine, spre îmbogățirea receptivității acestor oameni. Să formezi un om, săi dai acele elemente de care are nevoie nu este un lucru simplu. Trebuie să ai o chemare lăuntrică pentru cursul pe care-l predai, să pui foarte mult suflet. Ceea ce place cursanților este efortul din partea prezentatorului, de a nu obosi pe cei care-i audiază, prin evitarea elementelor neesențiale. Să dăm maximum de elemente noi printr-un minim de efort. Accesibilitatea cursurilor savante, fără să impresioneze, nu sunt acceptate de ei. Tocmai in asta constă azi de a transmite ceva, fără să contraziiezi pe cel care te ascultă. — Ce fenomene au determinat introducerea unor cursuri noi: ce mijloace moderne se folosesc in predare ? — Dacă priviți cele 17 cursuri de cultură generală veți vedea că unele din ele se repetă, altele sunt incluse pentru prima dată, cum sunt: „Momente din istoria P.C.R. și a mișcării muncitorești din România“ ; „Lumea de azi“ ; „Omul și Universul“; „Din istoria religiilor lumii“, precum și un curs de inițiere și de informare in știința conducerii și organizarea și a muncii din care fac producției parte : „Cibernetica“, „Metode matematice și tehnice de calcul în știința conducerii“ ș.a. La cursurile de cultură generală avem o tematică foarte largă. In domeniul artei, se abordează probleme de educație, de etică care se adresează tineretului și acelora care se ocupă de educația acestuia. Ceea ce ne preocupă in mod deosebit este să putem transmite intr-o formă artistică elementele necesare. Un curs care se bucură de o largă participare este cel intitulat „Tendințe si modernism in muzica ușoară". Personal, imi place cercul „Ateneul artelor“ condus de asistentul univ. Ciprian Radovan, în cadrul căreia practica și literatura constituie obiectul unor expuneri și dezbateri de o deosebită atractivitate. Tot aici, aș aminti cursul in limba germană : „Din Banat, din România, din lumea întreagă, condus de experimentatul prof Erich Pfaff, care se adresează iubitorilor de drumeții de pe mapamond și pe cel cu limba de predare maghiară intitulat „Mica enciclopedie“, inițiat cu sprijinul unui grup de intelectuali maghiari, în fruntea căruia se află lect. univ. Ervin Sall8. Cursul cuprinde cicluri din domeniul științelor sociale, științelor naturii și artelor, își propune urmărirea raportului dintre omt și societate, în perspectiva timpului. Și fiindcă vem vorba despre procedeele moderne de expunere, să vă răspund la întrebare. In cadrul universității populare, sunt folosite cu succes ilustrările audio-vizuale. Tot ce este disponibil în această privință este folosit, uneori chiar aparatura proprietate personală a lectorilor. De asemenea, pentru cursurile tehnice, ni se pun la îndemînă laboratoarele studenților, un bogat material ilustrativ, filme. — Peste tot se vorbește despre eficiență. Despre eficiența Universității populare ce ne puteți spune ? — Intr-un asemenea domeniu, eficiența nu poate fi măsurată prin cifre. Ea poate fi doar ilustrată, atit prin conținutul expunerilor cit și prin gradul Înalt de receptivitate al auditoriului. Ca reflectare a acestor aspecte, menționez că, în anul de învățămînt 1969-1970, tribuna universității noastre populare a fost încredințată unui număr de peste 200 de intelectuali, de o incontestabilă valoare, printre care profesori și conferențiari universitari, activiști cu munci de răspundere la aparatul de partid și de stat, cercetători din cele mai diverse domenii ale științei și culturii, oameni de cultură și artă care se bucură de un binemeritat prestigiu pe arena științifică și culturală. Aceștia au imprimat cursurilor o puternică tentă de actualitate. — Cultivarea patriotismului înseamnă dezvoltarea nuă a convingerilor, centisentimentelor, a dragostei față de poporul din care te-ai născut, față de patrie și partidul clasei muncitoare, făuritorul atâtor victorii. Ce loc ocupă, în programul Universității populare, cultivarea acestui înălțător sentiment ? — Educația patriotică ocupă, așa cum e și firesc, un loc de seamă în programul de activitate al universității. Pe lângă faptul că unele dintre cursuri abordează, în mod evident, probleme legate de istoria patriei și partidului, de succesele de seamă realizate de poporul nostru, avem și un cerc : „Momente din istoria P.C.R. și a mișcării muncitorești din România“ care se ocupă în mod cu totul special de cultivarea acestor sentimente în inima cursanților. Cu ocazia aniversărilor unor evenimente care marchează trecutul, prezentul sau viitorul poporului nostru, organizăm simpozioane la care participă ca invitați personalități de frunte din oraș și din țară. Universitate populară, instituție cu preocupări de largă întindere, poate explora în acest scop multe domenii ale cunoașterii pentru oferii cursanților ceea ce este mai valoros și mai pilduitor. — Discuția, apropiindu-se de sfirșit aș dori să cunosc opinia dumneavoastră despre auditoriu . — Prima precizare cred că trebuie să se refere la faptul că acest efort de a frecventa cursurile Universității populare se recompensează prin dștigul de cunoștințe. Să vii aici o dată sau de două ori pe săptămînă câe două ore presupune să renunți la odihna de dupăamiază, la cinematograf, la teatru, la televizor. Modul în care cursurile se mențin, demonstrează elocvent că acest efort rentează. Desigur, unii se întrebă dacă pot face față pretențiilor și exigențelor noastre. In această privință, nu trebuie să existe nici un fel de îndoială. Cursurile pot fi înțelese cu ușurință și urmărite de către fiecare. Conferențiarul este în așa fel pregătit unde poate aduce fiecăruia o noutate. Dovada cea mai grăitoare este că la cursurile noastre se întîlnesc ingineri, profesori, medici, tehnicieni, muncitori, studenți și elevi. In mod hotărît ne îndreptăm atenția spre atragerea elementelor active, în formare. Un fapt îmbucurător media de vîrstă a cursanților a coborît simțitor în ultimii trei ani, ceea ce dovedește dragostea, setea de cunoaștere a tineretului nostru și a celorlalte categorii de oameni ai muncii. Discuție realizată de IOSIF CRAȘOVAN Interviu cu tovarășul conf. univ. dr. ing. Anton Policec, rectorul Universității populare Elevi ai Liceului nr. 1, la muncă patriotică pe șantierul complexului avicol Giroc Calitatea lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) la descompletarea biroului organizației de bază. Orin această perioadă de vîrf, trebuie să se simtă, mai mult ca oricind, controlul organizației de partid asupra îndeplinirii obiectivelor stabilite în scopul obținerii de producții sporite grîu și orz, recoltării la timp apoi a rumbului și eliberării operative a terenului, asupra întronării ordinei și disciplinei, aplicarea legii privind organizarea producției și a muncii in agricultură. Nu înțelegem nici atitudinea pasivă a tovarășului Ioan Marjai, președintele cooperativei agricole, care deși se plinge de slaba participare la muncă a membrilor cooperatori, nu a determinat consiliul de conducere să întreprindă acțiuni concrete pentru aplicarea prevederilor din lege. încearcă să explice că s-a prelucrat cuprinsul legii privind organizarea producției și a muncii in agricultură, dar n-are la cine să o explice, căutind parcă să treacă cu vederea părăsirea cooperativei, cu două săptămini în urmă, de către Andrei Juhasz, care s-a angajat, fără aprobarea adunării generale, la o Întreprindere din Timișoara. In situația aceasta mai sunt și alți cooperatori de la Moșnița și firește dacă nu se vor lua măsuri energice pentru întărirea ordinei și disciplinei, se vor produce greutăți la recoltarea celor 275 hectare cu porumb pentru boabe. Considerăm că, față de situația de la Moșnița Nouă, poartă răspundere și Comitetul executiv al consiliului popular comunal care trece cu vederea abaterile de la disciplina muncii in unitățile agricole. Se ignoră prevederile art. 12 din Legea organizării producției și a muncii in agricultură care prevede : „Conducerile unităților agricole și celelalte întreprinderi industriale și economice vor recruta brațe de muncă din cooperativele agricole numai cu aprobarea adunării generale, iar in intervalul dintre două adunări, a consiliului de conducere“. Am reamintit acest deoarece peste cîteva zile se aspect va trece la recoltarea porumbului, lucrare ce solicită o largă participare la muncă a cooperatorilor și în care scop trebuie acordat tot sprijinul consiliului de conducere al cooperativei agricole. La Moșnița, au fost preconizate obiective concrete pentru actuala campanie. Numai cu jumătăți de măsură ele nu se vor putea insă realiza. Iată de ce comitetul comunal de partid va trebui să intensifice controlul privind organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a activității din unitățile de pe raza comunei, să nu admită nici un rabat la calitatea lucrărilor și să nu tolereze încălcarea legii organizării producției și a muncii in agricultură. Depuneri pe libretele de economii cu dobînda și cîștiguri In autoturisme și pe libretele de economii pentru turism, in vederea participării la tragerile la sorti pentru trimestrul IV-1970 Direcția județeană C.E.C. Timiș face cunoscut că depunerile pe libretele de economii, cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme și pe libretele de economii pentru turism, in vederea constituirii soldului minim, necesar participării la tragerile la sorți pentru trimestrul IV/1970, se pot efectua pină la data de 30 septembrie a.c. inclusiv. Tragerile la sorți pentru trimestrul 111/1970 ale câștigurilor la depunerile pe aceste librete vor avea loc în ultima decadă a lunii octombrie a.c. Cu acest prilej, Casa de Economii și Consetțusațiuni va acorda numeroase cîștiguri ln autoturisme, tp bani și excursii peste hotare. In plus, depunătorii care economisesc pe aceste librete beneficiază și de dobîndă anuală. ♦ Sesiune științifică Azi începe la Facultatea de mecanici agricoli din Timișoara o sesiune științifică pe tema „Studii și cercetări în direcția îmbunătățirii indicilor constructivi și funcționali ai tractoarelor și mașinilor agricole din țara noastră“. La sesiune, care durează două zile, participi cu teme cadre de specialiști de la facultățile și secțiile de mecanici agricolă de la Cluj, Brașov și de la catedra de mecanizare a Institutului agronomic din Timișoara. Ca invitați mai iau parte cadre didactice de la toate secțiile de mecanizare din țară, cercetători de la Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii, profesori de la școlile de mecanizatori, specialiști de la Direcția agricolă, din I.M.A. și I.A.S din cadrul județului Timiș. loto La tragerea specială din 18 septembrie 1970 au fost extrase următoarele numere : Ex. 1: 80, 38, 27, 19, 78, 23, 43, 75, 70. Ex. a II-a : 33 , 24 , 73, 18 , 47, 2, 78. Ex. a IHS : 71, 80, 88, 65, 55, 2. Ex. a IV-a : 30, 32, 28, 29, 84, 35 Ex. a V-a : 40, 39, 77,241, 29, 55, 38. Fond de premii: 2.425.250 lei. Elevii la muncă patriotica In aceste zile de început de an școlar, circa 6.400 de elevi ai liceelor din Timișoara și județ își semnează prezența, prin ore de muncă voluntar-patriotică, pe ogoare, șantiere și nu întreprinderi. Organizați în brigăzi și însoțiți de cadre didactice, ei participă la recoltatul porumbului, florii-soarelui, fasolei etc., de pe terenurile I.A.S. și C.A.P. din județ. Șantierul de la Giroc sau complexul intercooperatist Peciu Nou cunosc, de asemenea, hărnicia și entuziasmul lor tineresc. Peste 300 băieți și fete de la liceele nr. 1 și 3 din Timișoara lucrează, în două schimburi, la Întreprinderea Fructus. Așadar, două săptămîni (16 IX—1 X) de muncă dăruită, care va înscrie importante contribuții ale elevilor la realizarea sarcinilor economice pe anul 1970. Convinși de avantajele creșterii păsărilor, țăranii cooperatori de JimboJia și-au dezvoltat, an de an, acest sector aducător de frumoasele venituri bănești. In clișeu este prezentat un aspect din timpul îngrijirii celor 8.000 de păsări existente în efectivul unității. Foto : E. ROBICSEK pe scene și ecrane SIMBATA, 19 SEPTEMBRIE □ Modern : DOCTORULUI ÎNTOARCEREA MABULE (9, 11,15, 14,30, 16,48, 19, 21, grădină 20) □ Arta : DEPARTE IN APUS (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) □ Parc : IUBIRI TĂCUTE (16, 18) VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA (10, 14. 20, grădină 20) □ Studio : MARILE VACANTE (IU 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia: GHICI. CINE VINE LA CINA (9. 11. 15.17, 19, 21) ! □ Victoria : DANSIND SIRTAKI (10, 14, 16, 18, 20); □ Steaua roșie Mehala : PĂCATUL DRAGOSTEI (15, 17, 19); □ Muncitoresc Fratelia : FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (17, 19, la grădină 21) ; □ Muncitoresc Freidorf: TAINA LEULUI 07, 19 I LUGOJ □ 23 August : PETRECEREA □ Victoria : CĂLUGĂRITĂ seriile T și a II-a JIMBOLIA □ Flacăra t DREPTUL DE A TE NAȘTE □ 30 Decembrie 1 VA PLACE BRAHMS 7 DETA □ Parc: DR. MARULE BUZIAS □ Dinamo 1 SE INSOARA TESTAMENTUL SIMBCOIVUL MARE □ Arta : PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI ATÎT DE MARE FĂGET □ 30 Decembrie : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET JANDARMUL SCRIITORI CLUJENI, OASPEȚI AI TIMIȘOAREI In cadrul manifestărilor organizate de Uniunea scriitorilor in vederea aniversării semicentenarului partidului se include si schimbul de experiență inițiat de Asociațiile scriitorilor din Cluj și Timișoara și de revistele literare „Tribuna" și „Orizont". Manifestările ce se desfășoară in Timișoara și județ, la care colaborează scriitorii celor doua asociații, debutează astăzi, ora 11, cu o discuție pe tema: „Realizări artistice în cinstea semicentenarului partidului". După-amiazi, începînd cu ora 17, la Casa de culturi a studenților va avea loc o șezătoare literară la care participă scriitori maghiari și români din ambele municipii. De asemenea, duminici la Comloșu Mare, scriitorii români clujeni și timișoreni se vor intîlni cu localnicii, in timp ce colegii lor maghiari vor citi din lucrările proprii in fața iubitorilor de literaturi din Tormac. Dintre oaspeții Timișoarei amintim pe Dumitru Radu Popescu, Felea, Laszloffy Aladar, Victor Paskandi Geza, Dan Rebreanu, Emil Bunea, Ion Cocora, Deac Tomas, Augustin Buzura, Marki Zoltán, Ion Pop și Kanyadi Sándor. 1 Cu două luni In urmă rubrica noastră „Contraste cotidiene“ reprodusese fragmentar o scrisoare semnată de un grup de muncitori constructori cazați la bloculcămin de pe strada „Demetriade" nr. 13 Timișoara. In scurtul comentariu pe marginea scrisorii, punem accentul pe faptul că deși aparținând unei unități a Trustului de construcții Timișoara, clădirea se afla în reparație de vreme îndelungată , cu acoperișul ridicat, cu instalația de apă caldă defectă, cu parchetul din apartamente desfăcut etc, etc. Ne venise in minte o comparație și nu ne-am putut-o refuza, aceea cu proverbul : „croitorul n-are haine, iar pantofarul pantofi“. Blocul constructorilor arăta că nu are constructori. Avînd în vedere insemnătatea atragerii brațelor de muncă in construcții, pentru buna desfășurare a activității pe șantiere, ne-am propus să revenim in str. .,Demetriade“ 13 după un anumit interval de timp. Se apropie sezonul răcoros , au fost remediate oare deficiențele semnalate ? La ultimul etaj, interlocutoarea noastră de rindul trecut, ne invită cu voioșie să-i vizităm „locuința“. —• Acum nu mai plouă tn casă ! Am refăcut parchetul și ne-am putut aduce mobila. Poftiți să vedeți cum ne-am aranjat. Intr-adevăr, in răstimpul celor două luni de zile unitatea constructoare (Șantierul 19 investiții) a refăcut acoperișul, demontat in urma supraetajării, iar in prezent lucrează la cosolidarea fundației. In rest ? Pe unul din paliere nu funcționează instalațiile sanitare, in cîteva apartamente nu se aprinde becul, pa culoar se prelinge apa de la o baie cu scurgerea înfundată, la casa scărilor se strînge un noroi gros ce se lipește de tălpi. In aripa rezervată familiștilor, pe coridoarele lungi și întunecoase, aleargă copii de vîrste diferite. Din plictiseală, un băiețaș de vreo 2 anișori se apleacă periculos de mult în afară prin ochiul de geam, rămas de cine știe cînd fără sticlă, Unde să se joace ? .... In casă 7 Blocul, departe de a fi împărțit in apartamente, se compune din Încăperi disparate ce dau în holuri transformate de nevoie în bucătării pentru un grup de cita patru familii. In curte ? La față carosabilul veșnic aglomerat din str. „Demetriade“, în spate drum pentru vehiculele care efectuează transporturi pentru poligonul de prefabricate. Căci — se cade să precizăm aici — imobilul se află amplasat în incinta poligonului și, practic, nici un centimetru pătrat din curtea înconjurătoare nu poate primi fără riscuri prezența unui copil. O gospodină — mamă a patru copii — își amintește cu nostalgie de vechiul loc de muncă al soțului pe un alt șantier : — Aveam o curte mare, ln care-ți puteai lăsa copiii fără teamă. O îngrijeam cu drag. Intr-un corț sădisem flori și montasem citeva bănci... Inițial, atunci cînd fost proiectată construiarea unui Wou in incinta poligonului, în intenția realizatorilor fusese să-1 repartizeze spre folosință echipelor de intervenție, care pot fi solicitate la orice oră din zi. Dar de aici și pină la actualii locatari — familiști — există o distanță prea mare. Pentru conducerea grupului social al T.C.T. se ridică, in prezent, două alternative: Să amenajeze, în exclusivitate, dormitoare pentru nefamiliști la imobilul in cauză, oferind în schimb familiștilor și in special celor cu mai mulți copii apartamente corespunzătoare in blocurile de pe strada Trubadur, in așa-numitul complex al constructorilor, sau să se străduiască a îmbunătăți condițiile locative la clădirea de pe str. „Demetriade” nr. 13 In găsirea soluției adecvate trebuie să se pornească de la considerentul că muncitorii constructori sunt tocmai cei care își lasă „cartea de vizită* pe zidurile noilor cartiere de blocuri care nu numai cițiva ani de zile au reușit să schimbe fața bătrînului oraș de pe Bega. M. SIRCA „ACELAȘI CROITOR FARA HAINE“ ... ȘI DIN NOU DESPRE BLOCUL CONSTRUCTORILOR 1 J DRAPELUL ROȘU-7.988 contraste cotidiene Pe directorul I.G.C.T. nu-l supără spălatul mașinilor în stradă La ieșirea din br. Vasile Pârvan către br. 23 August pe malul Begheiului, Întreprinderea de gospodărire comunală Timișoara a montat o instalație pentru încărcarea autostropitoarelor. Toate bune daci sus-amintita instalație ar avea încuietoare La robinete. In lipsa lor, unii șoferi amatori mai întreprinzători", o folosesc drept pompă pentru spălarea autoturismelor, scutind în felul acesta prestația corespunzătoare la autoservice. Ne adresăm tovarășului ing. Gh. Cazan, director al I.G.C.T.: „Nu sunteți de părere că ar trebui să montați niște lacăte pe robinete De ce ? — se miră dumnealui — pe noi nu ne stinjenește cu nimic ! Ca și cind nu aceeași I.G.C.T. ar avea în răspundere curățenia orașului. Cu mașina pe trotuar Locuitorii de pe str. Bogdăneștilor din Timișoara au participat — in cadrul acțiunilor de înfrumusețare — la amenajarea trotuarelor cu materiale primite de la Consiliul popular. Tot ei s-au bucurat de roadele muncii lor, pină In ziua de 10 septembrie cînd a venit un autocamion (21-TM-4307). In apropierea numărului 98, prin fața a circa 20 de case (11), amintitul autovehicul a circulat ea pe șosea, distrugind trotuarul nu de mult amenajat. Cine-i șoferul vinovat? Neștiindu-i numele, indicăm organelor de miliție numărul de circulația. Flori în loc de legume din piața din orașul Jimbolia există două chioșcuri pentru desfacerea legumelor și fructelor care este mirarea gospodinelor care constată, in unele zile, așa cum a fost și saptămina trecută, că rafturile celor două unități sunt pustii, lipsite prin și de actualele frunze de morcovi și pătrunjel. In locul legumelor și fructelor solicitate, zilnic, aici at fi văzute numai... flori. Vizătorii stau degeaba, numără un gind „Una mit, una ție" și răspund invariabil: „Vino m tine că primim marfă". Consiliul popular al orașului Jimbolia ar trebui să împartă cite o sancțiune — nicidecum flori — celor care se fac răspunzători de buna aprovizionare cu legume și fructe a orașului. Curiozitate urbanistică Încă in cursul anului trecut, șoseaua de la Ștefan Furtună intersecția Pieții cu bulevardele Tinereții și 6 Martie a fost lărgită și modernizată potrivit cerințelor circulației intense. Pe atunci, în spatele bisericii s-a început și amenajarea unui trotuar, dar treaba a fost părăsită; acum, un loc de asfalt găsești doar bordura pusă pe vreo 100 metri, gropi, resturi de cărămizi, pămint. Se mai găsesc aici niște stîlpi de fier tăiați, iar pe acest trotuar sui-generis, cetățeni certați cu disciplina, mai aruncă și gunoaie. Aceeași situație — trotuar început și neterminat — e și pe str. Rădulescu. N-ar trebui rechemați și... chemați la ordine constructorii ? Concediu amînat... Sunt unii oameni care, in loc să se gindească la o comportare onestă și civilizată fac tocmai pe dos. Așa și cu Elena Visa, salariată la Spitalul unificat din Lugoj ca înregistratoare medicală. Intrind in schimbul de după-amiază la casieria Policlinicii de adulți din localitate, a preluat și sumele de bani încasate de schimbul de dimineață. A doua zi, in loc să predea banii la casieria spitalului, așa cum se cerea, i-a făcut uitați în buzunarul ei. Și-o fi zis că-i vor prinde bine în concediu, unde se pregătea să plece N-au trecut însă multe zile și infracțiunea de delapidare a fost descoperită. Acum Elena Visa iși va amina concediul ... Rubrică redactată de M. SIRCA, N. PIRVU, N. CIMPEANU și S. NOUR 1