Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-19 / nr. 7988

UNIVERSITATEA POPULARĂ. IN PRAGUL DESCHIDERII CURSURILOR Integrați in realitatea contempo­rană a orașului Timișoara, Univer­sitatea populară, de-a lungul celor 11 ani de funcționare, acordîndu-și activitatea cu interesele culturale și profesionale ale tinerilor și ma­turilor, servește comandamentului social al educației permanente. Acum, în pragul deschiderii cursu­rilor, am solicitat un interviu tova­rășului conf. univ. dr. ing. Anton Policec, rectorul Universității popu­lare, cu scopul de a face cunoscut, mai pe larg, programul și conținu­tul acestuia cit și intențiile acestei Instituții de invățămînt popular.­­ In epoca noastră impera­tivul oricărei forme de învă­­țămint pornește de la princi­piul de a dezvolta la cetățeni capacitatea de a se adapta la rapidele mutații care se pro­duc în societate, la progresele substanțiale pe care le Înre­gistrează știința, tehnica și artele. Care este rațiunea Universității populare timișo­rene privind acest imperativ ? — Este întrutotul în tonul acestei afirmații, își orientează din ce în ca mai susținut preocupările către acele discipline de cultură genera­l­ă și profesională care, concomi­tent cu predarea limbilor de circu­lație universală, să constituie in­strumente sigure de informare. Omul zilelor noastre are nevoie de cultură generală nu doar pentru a se informa ci, mai ales, pentru a face față unor activități complexe, care reclamă, pe lângă un anumit grad de specializare, o multitudine de cunoștințe adiacente, de care de­pinde în mare măsură rezolvarea cu succes a sarcinilor profesionale și obștești. Universitatea populară constituie un mijloc, în plus, prin care in­fluențăm spre bine, spre îmbogăți­rea receptivității­ acestor oameni. Să formezi un om, săi dai acele elemente de care are nevoie nu este un lucru simplu. Trebuie să ai o chemare lăuntrică pentru cursul pe care-l predai, să pui foarte mult suflet. Ceea ce place cursanților este efortul din partea prezentatorului, de a nu obosi pe cei care-i audiază, prin evitarea elementelor neesenția­­le. Să dăm maximum de elemente noi printr-un minim de efort. Ac­cesibilitatea cursurilor savante, fă­ră să impresioneze, nu sunt accepta­te­ de ei. Tocmai in asta constă az­i de a transmite ceva, fără să con­­traziiezi pe cel care te ascultă. — Ce fenomene au determi­nat introducerea unor cursuri noi: ce mijloace moderne se folosesc in predare ? — Dacă priviți cele 17 cursuri de cultură generală veți vedea că unele din ele se repetă, altele sunt incluse pentru prima dată, cum sunt: „Momente din istoria P.C.R. și a mișcării muncitorești din Ro­mânia“ ; „Lumea de azi“ ; „Omul și Universul“; „Din istoria religiilor lumii“, precum și un curs de ini­țiere și de informare in știin­ța con­ducerii și organizarea și a muncii din care fac producției parte : „Cibernetica“, „Metode matematice și tehnice de calcul în știința condu­­cerii“ ș.a. La cursurile de cultură generală avem o tematică foarte largă. In domeniul artei, se abordează prob­leme de educație, de etică care se adresează tineretului și acelora ca­re se ocupă de educația acestuia. Ceea ce ne preocupă in mod deo­sebit este să putem transmite in­­tr-o formă artistică elementele ne­cesare. Un curs care se bucură de o largă participare este cel intitu­lat „Tendințe si modernism in mu­zica ușoară". Personal, imi place cercul „Ateneul artelor“ condus de asistentul univ. Ciprian Radovan, în cadrul căreia practica și litera­tura constituie obiectul unor ex­puneri și dezbateri de o deosebită atractivitate. Tot aici, aș aminti cursul in limba germană : „Din Ba­nat, din România, din lumea în­treagă, condus de experimentatul prof­ Erich Pfaff, care se adresea­ză iubitorilor de drumeții de pe mapamond și pe cel cu limba de predare maghiară intitulat „Mica enciclopedie“, inițiat cu sprijinul unui grup de intelectuali maghiari, în fruntea căruia se află lect. univ. Ervin Sall8. Cursul cuprinde cic­luri din domeniul științelor sociale, științelor naturii și artelor, își propune urmărirea raportului din­tre omt și societate, în perspectiva timpului. Și fiindcă vem­ vorba despre pro­cedeele moderne de expunere, să vă răspund la întrebare. In cadrul uni­versității populare, sunt folosite cu succes ilustrările audio-vizuale. Tot ce este disponibil în această privință este folosit, uneori chiar aparatura proprietate personală a lectorilor. De asemenea, pentru cursurile tehnice, ni se pun la în­­demînă laboratoarele studenților, un bogat material ilustrativ, filme. — Peste tot se vorbește despre eficiență. Despre efi­ciența Universității populare ce ne puteți spune ? — Intr-un asemenea domeniu, eficiența nu poate fi măsurată prin cifre. Ea poate fi doar ilustrată, at­it prin conținutul expunerilor cit și prin gradul Înalt de receptivitate al auditoriului. Ca reflectare a a­cestor aspecte, menționez că, în anul de învățămînt 1969-1970, tri­buna universității noastre populare a fost încredințată unui număr de peste 200 de intelectuali, de o incon­testabilă valoare, printre care pro­fesori și conferențiari universitari, activiști cu munci de răspundere la aparatul de partid și de stat, cer­cetători din cele mai diverse do­menii ale științei și culturii, oa­meni de cultură și artă care se bu­cură de un binemeritat prestigiu pe arena științifică și culturală. Aceștia au imprimat cursurilor o puternică tentă de actualitate. — Cultivarea patriotismului înseamnă dezvoltarea nuă a convingerilor, centi­senti­mentelor, a dragostei față de poporul din care te-ai născut, față de patrie și partidul cla­sei muncitoare, făuritorul a­­tâtor victorii. Ce loc ocupă, în programul Universității popu­lare, cultivarea acestui înăl­țător sentiment ? — Educația patriotică ocupă, așa cum e și firesc, un loc de seamă în programul de activitate al univer­sității. Pe lângă faptul că unele din­tre cursuri abordează, în mod evi­dent­, probleme legate de istoria patriei și partidului, de succesele de seamă realizate de poporul nos­tru, avem și un cerc : „Momente din istoria P.C.R. și a mișcării mun­citorești din România“ care se o­­cupă în mod cu totul special de cultivarea acestor sentimente în inima cursanților. Cu ocazia aniversărilor unor eve­nimente care marchează trecutul, prezentul sau viitorul poporului nostru, organizăm simpozioane la care participă ca invitați persona­lități de frunte din oraș și din țară. Universitate populară, instituție cu preocupări de largă întindere, poate explora în acest scop multe domenii ale cunoașterii pentru oferii cursanților ceea ce este mai­­ valoros și mai pilduitor. — Discuția, apropiindu-se de sfirșit aș dori să cunosc opinia dumneavoastră despre auditoriu . — Prima precizare cred că trebu­ie să se refere la faptul că acest efort de a frecventa cursurile Uni­versității populare se recompen­sează prin dștigul de cunoștințe. Să vii aici o dată sau de două ori pe săptămînă câ­e două ore presu­pune să renunți la odihna de după­­amiază, la cinematograf, la teatru, la televizor. Modul în care cursu­rile se mențin, demonstrează eloc­vent că acest efort rentează. Desi­gur, unii se întrebă dacă pot face față pretențiilor și exigențelor noastre. In această privință, nu tre­buie să existe nici un fel de îndo­ială. Cursurile pot fi înțelese cu ușurință și urmărite de către fie­care. Conferențiarul este în așa fel pregătit und­e poate aduce fiecăruia o noutate. Dovada cea mai grăitoa­re este că la cursurile noastre se întîlnesc ingineri, profesori, medici, tehnicieni, muncitori, studenți și elevi. In mod hotărît ne îndreptăm atenția spre atragerea elementelor active, în formare. Un fapt îmbu­curător­­ media de vîrstă a cursan­ților a coborît simțitor în ultimii trei ani, ceea ce dovedește dragos­tea, setea de cunoaștere a tinere­tului nostru și a celorlalte categorii de oameni ai muncii. Discuție realizată de­­ IOSIF CRAȘOVAN Interviu cu tovarășul conf. univ. dr. ing. Anton Policec, rectorul Universității populare Elevi ai Liceului nr. 1, la muncă patriotică pe șantierul complexu­lui avicol Giroc Calitatea lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) la descompletarea biroului organi­zației de bază. Or­­in această peri­oadă de vîrf, trebuie să se simtă, mai mult ca oricind, controlul or­ganizației de partid asupra îndepli­nirii obiectivelor stabilite în scopul obținerii de producții sporite grîu și orz, recoltării la timp a­po­i a rumbului și eliberării operative a terenului, asupra întronării ordin­ei și disciplinei, aplicarea legii pri­vind organizarea producției și a muncii in agricultură. Nu înțelegem nici atitudinea pa­sivă a tovarășului Ioan Marjai, pre­ședintele cooperativei agricole, ca­re deși se plinge de slaba partici­pare la muncă a membrilor coope­ratori, nu a determinat consiliul de conducere să întreprindă acțiuni concrete pentru aplicarea prevede­rilor din lege. încearcă să explice că s-a prelucrat cuprinsul legii privind organizarea producției și a muncii in agricultură, dar n-are la cine să o explice, căutind parcă să treacă cu vederea părăsirea coope­rativei, cu două săptămini în urmă, de către Andrei Juhasz, care s-a angajat, fără aprobarea adunării generale, la o Întreprindere din Timișoara. In situația aceasta mai sunt și alți cooperatori de la Moș­­nița și firește dacă nu se vor lua măsuri energice pentru întărirea ordinei și disciplinei, se vor pro­duce greutăți la recoltarea celor 275 hectare cu porumb pentru boa­be. Considerăm că, față de situația de la Moșnița No­uă, poartă răspun­dere și Comitetul executiv al con­siliului popular comunal care tre­ce cu vederea abaterile de la dis­ciplina muncii in unitățile agricole. Se ignoră prevederile art. 12 din Legea organizării producției și a muncii in agricultură care prevede : „Conducerile unităților agricole și celelalte întreprinderi industriale și economice vor recruta brațe de muncă din cooperativele agricole numai cu aprobarea adunării gene­rale, iar in intervalul dintre două adunări, a consiliului de conduce­re“. Am reamintit acest deoarece peste cîteva zile se aspect va trece la recoltarea porumbului, lu­crare ce solicită o largă participare la muncă a cooperatorilor și în ca­re scop trebuie acordat tot spriji­nul consiliului de conducere al cooperativei agricole. La Moșnița, au fost preconizate obiective concrete pentru actuala campanie. Numai cu jumătăți de măsură ele nu se vor putea insă realiza. Iată de ce comitetul comu­nal de partid va trebui să intensi­fice controlul privind organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a activității din unitățile de pe raza comunei, să nu admită nici un rabat la calitatea lucrări­lor și să nu tolereze încălcarea le­gii organizării producției și a mun­cii in agricultură. Depuneri pe libretele de eco­nomii cu dobînda și cîștiguri In autoturisme și pe libretele de economii pentru turism, in vederea participării la tragerile la sorti pentru trimestrul IV-1970 Direcția județeană C.E.C. Timiș face cunoscut că depuneri­le pe libretele de economii, cu dobîndă și cîștiguri în autotu­risme și pe libretele de economii pentru turism, in vederea constituirii soldului minim, necesar participării la tragerile la sorți pentru trimestrul IV/1970, se pot efectua pină la data de 30 septembrie a.c. inclusiv. Tragerile la sorți pentru trimestrul 111/1970 ale câștigurilor la depunerile pe aceste librete vor avea loc în ultima decadă a lunii octombrie a.c. Cu acest prilej, Casa de Economii și Consetțusațiuni va acorda numeroase cîștiguri ln autoturisme, tp bani și ex­cursii peste hotare. In plus, depunătorii care economisesc pe aceste librete beneficiază și de dobîndă anuală. ♦ Sesiune științifică Azi începe la Facultatea de mecanici agricoli din Timișoara o sesiune științifică pe tem­a „Studii și cercetări în direcția îmbunătățirii indicilor construc­tivi și funcționali ai tractoarelor și mașinilor agricole din țara noastră“. La sesiune, care durea­ză două zile, participi cu teme cadre de specialiști de la facul­tățile și secțiile de mecanici a­­gricolă de la Cluj, Brașov și de la catedra de mecanizare a Insti­tutului agronomic din Timișoara. Ca invitați mai iau parte cadre didactice de la toate secțiile de mecanizare din țară, cercetători de la Institutul de cercetări pen­tru mecanizarea agriculturii, pro­fesori de la școlile de mecaniza­tori, specialiști de la Direcția a­­gricolă, din I.M.A. și I.A.S­ din cadrul județului Timiș. loto La tragerea specială din 18 septembrie 1970 au fost extra­se următoarele numere : Ex. 1: 80, 38, 27, 19, 78, 23, 43, 75, 70. Ex. a II-a : 33 , 24 , 73, 18 , 47, 2, 78. Ex. a IH­S : 71, 80, 88, 65, 55, 2. Ex. a IV-a : 30, 32, 28, 29, 84, 35 Ex. a V-a : 40, 39, 77,­­2­41, 29, 55,­ 38. Fond de premii: 2.425.250 lei. Elevii la muncă patriotica In aceste zile de început de an școlar, circa 6.400 de elevi ai liceelor din Timișoara și ju­deț își semnează prezența, prin ore de muncă voluntar-patrioti­­că, pe ogoare, șantiere și nu întreprinderi. Organizați în brigăzi și însoțiți de cadre di­dactice, ei participă la recolta­tul porumbului, florii-soarelui, fasolei etc., de pe terenurile I.A.S. și C.A.P. din județ. Șan­tierul de la Giroc sau comple­xul intercooperatist Peciu Nou cunosc, de asemenea, hărnicia și entuziasmul lor tineresc. Peste 300 băieți și fete de la liceele nr. 1 și 3 din Timișoara lucrea­ză, în două schimburi, la Între­prinderea Fructus. Așadar, două săptămîni (16 IX—1 X) de muncă dăruită, care va înscrie importante contribuții ale ele­vilor la realizarea sarcinilor e­­conomice pe anul 1970. Convinși de avantajele creșterii păsărilor, țăranii cooperatori de JimboJia și-au dezvoltat, an de an, acest sector aducător de frumoasele venituri bănești. In clișeu este prezentat un asp­ect din timpul îngrijirii celor 8.000 de păsări existente în efectivul unității. Foto : E. ROBICSEK pe scene și ecrane SIMBATA, 19 SEPTEMBRIE □ Modern : DOCTORULUI ÎNTOARCEREA MABULE (9, 11,15, 14,30, 16,48, 19, 21, grădi­nă 20)­­ □ Arta : DEPARTE IN APUS (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) □ Parc : IUBIRI TĂCUTE (16, 18) VICONTELE PLĂTEȘ­TE POLIȚA (10, 14. 20, grădină 20)­­ □ Studio : MARILE VACAN­­TE (IU 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia: GHICI. CINE VINE LA CINA (9. 11. 15.17, 19, 21) ! □ Victoria : DANSIND SIR­­TAKI (10, 14, 16, 18, 20); □ Steaua roșie Mehala : PĂ­CATUL DRAGOSTEI (15, 17, 19); □ Muncitoresc Fratelia : FE­MEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (17, 19, la grădină 21) ; □ Muncitoresc Freidorf: TAI­NA LEULUI 07, 19­ I LUGOJ □ 23 August : PETRECEREA □ Victoria : CĂLUGĂRITĂ seriile T și a II-a JIMBOLIA □ Flacăra t DREPTUL DE A TE NAȘTE □ 30 Decembrie 1 VA PLA­CE BRAHMS 7 DETA □ Parc: DR. MARULE BUZIAS □ Dinamo 1 SE INSOARA TESTAMENTUL SIM­BCOI­VUL MARE □ Arta : PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI ATÎT DE MARE FĂGET □ 30 Decembrie : JOC DU­BLU IN SERVICIUL SECRET JANDARMUL SCRIITORI CLUJENI, OASPEȚI AI TIMIȘOAREI In cadrul manifestărilor orga­nizate de Uniunea scriitorilor in vederea aniversării semicentena­rului partidului se include si schimbul de experiență inițiat de Asociațiile scriitorilor din Cluj și­ Timișoara și de revistele li­terare „Tribuna" și „Orizont". Manifestările ce se desfășoară in Timișoara și județ, la care cola­borează scriitorii celor doua aso­ciații, debutează astăzi, ora 11, cu o discuție pe tema: „Reali­zări artistice în cinstea semicen­tenarului partidului". Du­pă-amia­­zi, începînd cu ora 17, la Casa de culturi a studenților va avea loc o șezătoare literară la care participă scriitori maghiari și români din ambele municipii. De asemenea, duminici la Comloșu­ Mare, scriitorii români clujeni și timișoreni se vor intîlni cu lo­calnicii, in timp ce colegii lor maghiari vor citi din lucrările proprii in fața iubitorilor de li­teraturi din Tormac. Dintre oaspeții Timișoarei amintim pe Dumitru Radu Popescu, Felea, Laszloffy Aladar, Victor Pas­­kandi Geza, Dan Rebreanu, E­­mil Bunea, Ion Cocora, Deac Tomas, Augustin Buzura, Marki Zoltán, Ion Pop și Kanyadi Sán­dor. 1 Cu două luni In urmă rubrica noastră „Con­traste cotidiene“ repro­dusese fragmentar o scri­soare semnată de un grup de muncitori cons­tructori cazați la blocul­­cămin de pe strada „De­­metriade" nr. 13 Timișoa­ra. In scurtul comenta­riu pe marginea scriso­rii, punem accentul pe faptul că deși aparținând unei unități a Trustului de construcții Timișoara, clădirea se afla în repa­rație de vreme îndelun­gată , cu acoperișul ri­dicat, cu instalația de apă caldă defectă, cu parchetul din apartamen­te desfăcut etc, etc. Ne venise in minte o com­parație și nu ne-am pu­tut-o refuza, aceea cu proverbul : „croitorul n-are haine, iar pantofa­rul pantofi“. Blocul constructorilor arăta că nu are constructori. Avînd în vedere in­­semnătatea atragerii bra­țelor de muncă in cons­trucții, pentru buna des­­­fășurare a activității pe șantiere, ne-am propus să revenim in str. .,De­­metriade“ 13 după un a­­numit interval de timp. Se apropie sezonul răco­ros , au fost remediate oare deficiențele semna­­late ? La ultimul etaj, inter­locutoarea noastră de rindul trecut, ne invită cu voioșie să-i vizităm „locuința“. —• Acum nu mai plouă tn casă ! Am refăcut par­chetul și ne-am putut aduce mobila. Poftiți să vedeți cum ne-am aran­jat. Intr-adevăr, in răstim­pul celor două luni de zile unitatea construc­toare (Șantierul 19 inves­tiții) a refăcut acoperi­șul, demontat in urma supraetajării, iar in pre­zent lucrează la cosoli­darea fundației. In rest ? Pe unul din paliere nu funcționează instalațiile sanitare, in cîteva apar­tamente nu se aprinde becul, pa culoar se pre­linge apa de la o baie cu scurgerea înfundată, la casa scărilor se strînge un noroi gros ce se li­pește de tălpi. In aripa rezervată familiștilor, pe coridoarele lungi și în­tunecoase, aleargă copii de vîrste diferite. Din plictiseală, un băiețaș de vreo 2 anișori se apleacă periculos de mult în a­­fară prin ochiul de geam, rămas de cine știe cînd fără sticlă, Unde să se joace ? .... In casă 7 Blocul, de­parte de a fi împărțit in apartamente, se compune din Încăperi disparate ce dau în holuri trans­formate de nevoie în bu­cătării pentru un grup de cita patru familii. In curte ? La față carosabi­lul veșnic aglomerat din str. „Demetriade“, în spate drum pentru vehi­culele care efectuează transporturi pentru poli­gonul de prefabricate. Căci — se cade să pre­cizăm aici — imobi­lul se află am­plasat în incinta poligo­nului și, practic, nici un centimetru pătrat din curtea înconjurătoare nu poate primi fără riscuri prezența unui copil. O gospodină — mamă a patru copii — își a­­­mintește cu nostalgie de vechiul loc de muncă al soțului pe un alt șantier : — Aveam o curte mare, ln care-ți puteai lăsa copiii fără teamă. O îngrijeam cu drag. Intr-un corț sădisem flori și montasem citeva bănci... Inițial, atunci cînd fost proiectată construi­a­rea unui Wou in incinta poligonului, în intenția realizatorilor fusese să-1 repartizeze spre folosin­ță echipelor de interven­ție, care pot fi solicitate la orice oră din zi. Dar de aici și pină la actualii locatari — familiști — există o distanță prea mare. Pentru conducerea grupului social al T.C.T. se ridică, in prezent, două alternative: Să amenajeze, în exclusivi­tate, dormitoare pentru nefamiliști la imobilul in cauză, oferind în schimb familiștilor și in special celor cu mai mulți co­pii apartamente cores­punzătoare in blocurile de pe strada Trubadur, in așa-nu­mitul complex al constructorilor, sau să se străduiască a îm­bunătăți condițiile loca­tive la clădirea de pe str. „Demetriade” nr. 13 In găsirea soluției adec­vate trebuie să se por­nească de la consideren­tul că muncitorii cons­tructori sunt tocmai cei care își lasă „cartea de vizită* pe zidurile noilor cartiere de blocuri care nu numai cițiva ani de zile au reușit să schimbe fața bătrînului oraș de pe Bega. M. SIRCA „ACELAȘI CROITOR FARA HAINE“ ... ȘI DIN NOU DESPRE BLOCUL CONSTRUCTORILOR 1 J DRAPELUL ROȘU-7.988 contraste cotidiene Pe directorul I.G.C.T. nu-l supără spălatul mașinilor în stradă La ieșirea din br. Vasile Pâr­van către br. 23 August pe ma­lul Begheiului, Întreprinderea de gospodărire comunală Timișoara a montat o instalație pentru în­cărcarea autostropitoarelor. Toa­te bune daci sus-amintita instala­ție ar avea încuietoare La robi­nete. In lipsa lor, unii șoferi a­­matori mai întreprinzători", o folosesc drept pompă pentru spă­larea autoturismelor, scutind în felul acesta prestația corespunză­toare la autoservice. Ne adresăm tovarășului ing. Gh. Cazan, di­rector al I.G.C.T.: „Nu sunteți de părere că ar trebui să mon­tați niște lacăte pe robinete De ce ? — se miră dumnealui — pe noi nu­ ne stinjenește cu ni­mic ! Ca și cind nu aceeași I.G.C.T. ar avea în răspundere curățenia orașului. Cu mașina pe trotuar Locuitorii de pe str. Bogdă­­neștilor din Timișoara au par­ticipat — in cadrul acțiunilor de înfrumusețare — la amenajarea trotuarelor cu materiale primite de la Consiliul popular. Tot ei s-au bucurat de roadele muncii lor, pină In ziua de 10 septem­brie cînd a venit un autocamion (21-TM-4307). In apropierea nu­mărului 98, prin fața a circa 20 de case (11), amintitul autovehi­cul a circulat ea pe șosea, dis­­trugind trotuarul nu de mult amenajat. Cine-i șoferul vinovat? Neștiindu-i numele, indicăm or­ganelor de miliție numărul de circulația. Flori în loc de legume d­in piața din orașul Jimbolia există două chioșcuri pentru des­facerea legumelor și fructelor­ care este mirarea gospodinelor care constată, in unele­ zile, așa cum a fost și saptămina trecu­tă, că rafturile celor două uni­tăți sunt pustii, lipsite prin și de actualele frunze de morcovi și pătrunjel. In locul legumelor și fructelor solicitate, zilnic, aici at fi văzute numai... flori. Vizătorii stau degeaba, numără un gind „Una mit, una ție" și răspund invariabil: „Vino m tine că primim marfă". Consiliul popular al orașului Jimbolia ar trebui să împartă cite o sancțiu­ne — nicidecum flori — celor care se fac răspunzători de bu­na aprovizionare cu legume și fructe a orașului. Curiozitate urbanistică Încă in cursul anului trecut, șoseaua de la Ștefan Furtună intersecția Pieții cu bulevardele Tinereții și 6 Martie a fost lăr­gită și modernizată potrivit ce­rințelor circulației intense. Pe a­­tunci, în spatele bisericii s-a în­ceput și amenajarea unui tro­tuar, dar treaba a fost părăsită; acum, un loc de asfalt găsești doar bordura pusă pe vreo 100 metri, gropi, resturi de cărămizi, păm­int. Se mai găsesc aici niște stîlpi de fier tăiați, iar pe acest trotuar sui-generis, cetățeni cer­tați cu disciplina, mai aruncă și gunoaie. Aceeași situație — tro­tuar început și neterminat — e și pe str. Rădulescu. N-ar trebui rechemați și... chemați la ordi­ne constructorii ? Concediu amînat... Sunt unii oameni care, in loc să se gindească la o comportare onestă și civilizată fac tocmai pe dos. Așa și cu Elena Visa, sala­riată la Spitalul unificat din Lugoj ca înregistratoare medica­lă. Intrind in schimbul de du­­pă-amiază la casieria Policlinicii de adulți din localitate, a preluat și sumele de bani încasate de schimbul de dimineață. A doua zi, in loc să predea banii la ca­sieria spitalului, așa cum se ce­rea, i-a făcut uitați în buzuna­rul ei. Și-o fi zis că-i vor prin­de bine în concediu, unde se pre­gătea să plece­ N-au trecut însă multe zile și infracțiunea de de­lapidare a fost descoperită. Acum Elena Visa iși va amina conce­diul ... Rubrică redactată de­­ M. SIRCA, N. PIRVU, N. CIM­­­­PEANU și S. NOUR 1

Next