Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-17 / nr. 7986

In cadrul acțiunilor întreprinse pentru ridicarea productivității muncii, la uzina Electromotor din Timișoara a intrat în funcție insta­lația de vopsire și uscare la cald a motoarelor electrice. In formă de circuit, aceasta ușurează și trans­portul și executarea operațiunilor de finisare. Anul XXVII nr. 7.286 Joi, 17 septembrie 1970 Viitorul cincinal pe agenda de lucru a adunărilor generale ale salariaților PARTICIPAREA CADRELOR DE CONDUCERE DIN COMBINAT ESTE FACULTATIVĂ? După baza de discuții creată de referatul prezentat de ing.­Liviu Groapă, directorul fabricii, după spiritul critic și autocritic și ana­liza aprofundată a tuturor laturi­lor activității unității, adunarea generală a reprezentanților sala­riaților de la fabrica de confecții Bega din Timișoara, ar fi avut toate motivele să constituie un real prilej de analiză exigentă, plină de răspundere a problemelor majore pe care le ridică producția în cin­cinalul viitor, în lumina sarcinilor precizate de Congresul al X-lea al partidului. Fără a face apologia succeselor, atestate mai ales de faptul că muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Bega au raportat îndeplinirea planului cincinal cu nouă luni înainte de termen, date­le expuse în adunare au evidențiat semnificația rezultatelor obținute de către colectivul de muncă pînă la încheierea primelor opt luni din acest an. Departe de a se mulțumi cu ce­le dobîndite, vorbitorii au adus în discuție o serie de aspecte concre­te legate de posibilitățile existente pentru o mai bună organizare a producției și a muncii, pentru în­tărirea disciplinei, folosirea cit mai judicioasă a capacităților de producție. Pornind de la aseme­nea puncte de reper, adevărate imperative ale activității viitoare, vorbitorii au dovedit o adîncă în­țelegere a sarcinilor trasate de Cel de-al X-lea Congres al P.C.R., pri­vind noul cincinal, în intervențiile fiecărui vorbitor, revenea mereu expresia : „Trebuie să existe o mai bună aprovizionare cu materii pri­me și materiale !" ... tru Din spusele ajutorului de mail­Constantin Gruia, maistrul Naum Kruiacichi, inginerul princi­pal Alexandru Bălan și ale altor vorbitori a rezultat clar că cei însăr­cinați cu aprovizionarea la Combi­natul textil nr. 1 Timișoara, în a cărui sferă de­­ activitate intră și fabrica Bega, nu-și fac pe deplin datoria. In general, activitatea lor se rezumă doar la aprobarea ne­cesarului de materii prime și ma­teriale solicitate de fabrică și la ținerea evidenței intrărilor și ie­șirilor din stoc a acestora. Din ast­fel de motive, nu de puține ori maiștri, ajutori de maiștri, șefi de compartimente și chiar directo­rul fabricii sînt nevoiți sä umble după nasturi, ață, colțuri etc., ne­glijîndu-și alte sarcini ce le revin. Chiar și în momentul de față, din lipsa unor „banale“ accesorii, su­te de produse gata executate nu pot fi expediate la beneficiari. S-a subliniat astfel că ar fi cazul ca C. PETRE Continuare în pag. a II-a) DUPĂ TERMINAREA ȘCOLII PROFESIONALE... Dezbaterile care au avut loc, în jurul unei „mese rotunde“, au evidențiat pregnant două imperative care se impun față de noile promoții de absolvenți ai școlii profesionale IRESPONSABILITATE ȘI EXIGENȚA­ VASILE POP, secretar al Comi­tetului de partid : Dezbaterea pe care o organizăm pe această temă se circumscrie în munca politică de masă pe care o desfășurăm continuu pentru a sluji înfăptui­rea sarcinilor economice care re­vin uzinei noastre. Am dori ca discuțiile să constituie o formă ac­tivă de soluționare a unei proble­me de care ne facem răspunză­tori cu toții și, anume, grija cu care sînt înconjurați, de către co­lectivul uzinei, tinerii absolvenți ai Grupului nostru școlar profe­sional. De la acest considerent am pornit atunci cînd am invitat în jurul „mesei rotunde“ pe tovară­șii SIMION ALDEA, inginer șef adjunct cu probleme de producție, ing. ION CORBUȘ, director ad­junct al Grupului școlar „Electro­motor“, ROMULUS MILEA, preșe­dintele comitetului sindical, CI­­PRIAN PATRAȘESCU, locțiitor al secretarului Comitetului coordona­tor U.T.C., ing. PETRE ȚEPFEL, și matrițerul VIOREL TRIF, ab­solvenți ai școlii, promoții ante­rioare și mai tinerii VIOREL CIO­­BANU și CAROL BACȘA, absol­venți promoție ’ 70. Să începem deci , ce condiții oferă școala noastră profesională pentru ca e­­levul să devină muncitor cu o so­lidă pregătire profesională și înalte trăsături moral-cetățenești ? Ing. I. CORBUȘ : Grupul școlar profesional „Electromotor“ se si­tuează ca un factor de bază în pregătirea viitorilor muncitori ca­lificați pentru uzina noastră. In școală, elevul este pregătit sub cele două forme de bază, adică teoretică și practică, ceea ce per­mite ca încă din primii ani el să ia un contact direct și eficace cu producția. Pornind de la necesită­țile uzinei, de la perspectivele de dezvoltare, noi pregătim in fie­ei care au un număr corespunzător de strungari, lăcătuși, electricieni, frezori, matrițeni etc. Selectarea candidaților pentru diversele me­serii se face la început, atunci cînd noi nu ne putem da seama perfect de bine de aptitudinile și înclinațiile tînărului venit la școală din propria-i dorință, sau pentru că așa dorește familia. Chiar dacă ne dăm seama în tim­pul școlii că elevul nu are „che­mare“ pentru o anumită meserie, nu mai putem interveni cu nimic. Locurile fixate de minister sînt stabile, rigide, și „schema“ nu permite nici un fel de mobilitate sau transfer. Intr-un anumit fel aici ar trebui să căutăm cauzele fluctuațiilor de mai tîrziu. Ing. P. ȚEPFEL . Subscriu la a­­ceastă idee cu atit mai mult „cu cit am parcurs personal „etapele“ formării mele profesionale plecînd­u ie la ucenicie. Am făcut parte din prima promoție de absolvenți ai școlii profesionale și, rămînind credincios uzinei și oamenilor ei am avut prilejul să fac multe și diverse constatări. Bazându-mă pe fapte concrete susțin propunerea ca, înainte de a păși pragul școlii elevul să fie „examinat“ și la ca­pitolul aptitudini și înclinații pen­tru meseria despre care spune că este cea mai frumoasă. Vorbele sunt bune, dar numai atît nu a­­junge. Ar trebui ca în procesul de cunoaștere să folosim unele cercetări și observații cu caracter sociologic, plecînd (de ce nu ?) chiar de la familie, sau școala de cultură generală ! Ing. S. ALDEA . Cînd vorbim de procesul formării viitorului muncitor calificat — și aș zice de înaltă calificare — trebuie să a­­vem în vedere două imperative care ne privesc pe toți: respon­sabilitate și exigență ! Cind afirm acest lucru am în vedere și fap­tul că, în timpul practicii, pe care elevii o fac cu începere din anul II, trebuie să se acumuleze un ba­gaj mult mai mare de cunoștințe de specialitate. Aici va trebui să manifestăm o exigență deosebită deoarece, in momentul de față, pregătirea practică a muncitor este mai slabă tinărului în com­parație cu cea teoretică. Or, atunci cind noul muncitor ia în primire o mașină așchietoare el ar trebui nu numai s-o cunoască în amă­nunțime, dar să realizeze normele stabilite. Realitatea dovedește insă că randamentul lui este încă scă­zut, deoarece școala nu-i asigură acel bagaj de cunoștințe pe care le solicită producția. V. POP. Cauza o găsim și in faptul că muncitorii pe lângă care lucrează elevii au normele lor o­­bligatorii și, realmente, timpul nu le permite să se ocupe așa cum ar trebui de supravegherea și trans­miterea unor cunoștințe practice temeinice. Ce putem face ? O re­zolvare ar constitui-o înființarea cât mai urgentă a atelierelor-școa­­lă, problemă pe care o vom solu­ționa intr-un viitor destul de a­­propiat. Avind la dispoziție mași­nile lor, elevii ar învăța nu nu­mai cum să se mînuiască, dar și cum să se întrețină, să le curețe, operațiuni pe care nu le fac a­­cum pentru că vin la practică la ora 7 și la 13 pleacă. Ing. I. CORBUȘ . Din acest punct de vedere, rezolvarea o gă­sim numai în uzină, pentru că școala prin programa ei, urmă­rește absolut toate laturile ins­­tructiv-educative Noi nu vrem să formăm numai muncitori des­toinici, ci și oameni, cetățeni cu înalte trăsături etice. In acest pro­ces destul de complex sunt angre­nați o serie de factori printre care: organizația U.T.C., diriginții, maiștrii, educatorii, Întregul nos­tru corp didactic. Acestui scop îi sunt subordonate acțiuni diverse : intilniri cu activiști de partid de stat, cu muncitori fruntași, vi­și­pite în uzină ca și in alte între­prinderi timișorene, excursii, con­cursuri, dezbateri pe teme de mo­rală și comportare în societate. Din anul doi, elevul se integrează treptat în viața uzinei, el se află prezent în mijlocul colectivului. Discuții consemnate de ALEXANDRU KOLLAR NICOLAE PÎRVU (Continuare în pag. a III-a) Masă rotundă organizată la uzina „Electromotor“ La I.M.A. din Biled :verificarea atentă a mașinilor înaintea începerii semănatului. Plenara Consiliului județean pentru munca în rîndul elevilor Miercuri a avut loc, in sala fes­tivă a Școlii profesionale textile din Timișoara, Plenara Consiliu­lui pentru munca în­ rîndul elevi­lor de pe lingă Comitetul jude­țean Timiș al U.T.C. La plenară au participat tovarășii Radu Bă­lan, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C., Alexan­drina Șiura-Corneanu, președin­tele Consiliului pentru munca in rîndul elevilor de pe lingă Co­mitetul­­ județean Timiș al U.T.C., Pavel Petroman, inspector șef la Inspectoratul școlar județean Ti­miș, Iosif Silier, vicepreședinte al Consiliului județean al organi­zației pionierilor, profesori, acti­viști ai Comitetului județean U.T.C., elevi, invitați. La ordinea de zi a plenarei s-au dezbătut probleme privind acti­vitatea depusă de către Consiliul pentru munca în rîndul elevilor de pe lingă Comitetul județean Timiș al U.T.C., cu privire la or­ganizarea și desfășurarea vacanței de vară a elevilor, precum și pro­gramul de activități ale acestui consiliu pe anul școlar 1970— 1971. La discuțiile care au avut loc pe marginea programului de activități a participat un mare număr de tovarăși. Ia încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul tovară­șul Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C. 1 Sesiunea Consiliului­­ popular județean Timiș . Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Ti­­­m­y, prin Decizia nr. 413 din 1 septembrie 1970, convoacă de­­­­putații Consiliului popular al județului Timiș în cea de-a d VII-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 20 septem­­­­brie 1970, ora 9, în Aula Universității din Timișoara, br. Vasile­­ Pirvan nr. 4, cu următoarea ordine de zi :­­ ANALIZA MODULUI CUM SE ÎNFĂPTUIESC ANGAJA­­­MENTELE LUATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL I 1970. 4 pagini, 30 bani Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din Învăță­­mîntul superior și alți specialiști Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit la sediul C.C. al P.C.R.. intr-o consfătuire de lu­cru, cu cadre didactice și de con­ducere in învățămîntul superior economic și alți economiști din institutele de cercetări, ministere și mari Întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învă­­țămintului. Cu acest prilej au fost anali­zate — in lumina Directivelor ce­lui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român — propu­neri privind perfecționarea învăță­­mîntului economic. Participanții au înfățișat reali­zările obținute în ultimii ani în dezvoltarea invățămintului econo­mic din țara noastră, în pregăti­rea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învăță­­mîntului economic, au făcut pro­puneri pentru perfecționarea lui in continuare. S-a subliniat necesi­tatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știin­ța și tehnica conducerii, organi­zarea producției și a muncii, cal­culul economic, analiza și prog­noza economică, prospectarea pie­țelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de spe­cialitate prin reciclarea econ­o­­miștilor, pentru perfecționarea ac­tivității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul econo­mic Luind cuvîntul la încheierea lu­crărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat ro­lul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă su­perioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din eco­nomie. Secretarul general al parti­dului , a subliniat necesitatea pre­gătirii unor cadre cu o înaltă ca­lificare profesională, capabilă să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică pro­ducția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlătura­rea a tot ceea ce urm­ează mersul înainte, să fie promotoare consec­vente ale noului, ale creșterii e­­ficienței economice în toate sec­toarele, să se preocupe de pune­rea in valoare a tuturor rezer­velor, să organizeze în bune con­diții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîn­­tul economic și altor economiști în analizarea științifică a proble­melor dezvoltării economiei noas­tre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice e­­conomice, în concordanță cu ce­rințele mereu crescînde ale pro­gresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că mă­surile ce vor fi adoptate în con­tinuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învă­­țământului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică , construcția­­ societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. în pag. II și III Ü Un fiu al Timi­șoarei, re­rezentant al mișcării de la 1848 ■ Bilanțuri pozitive dar și contracte ne­onorate .§ Contraste cotidiene ■ S ort „Am citit cu interes articolul „Trei ore, cu sacoșa prin piețe“, inserat în ziarul „Drapelul ro­șu“ din 1 septembrie a.c., spre a vedea dacă ați reușit să aflați și un alt aspect al comerțului cu legume și fructe“ .. . (Ion Cia­­glici, Spl. T. Vladimirescu nr. 24). „Realitatea este așa cum s-a scris și sperăm ca articolul să contribuie la îmbunătățirea si­tuației în acest important sector al aprovizionării“ (Ștefan Roman, str. E. Teodoroiu nr. 27) . Am cumpărat de la taraba I.A.S. Timișoara, din pia­ța „Badea Cîrțan“ 10 kg gogoșari și cea mai mare parte dintre ei erau stri­cați“( Rozalia Neje, str. Telegrafului nr. 28) , „Spre surprin­derea cumpărători­lor, în piața „Ni­­colae Bălcescu“, pe­penii verzi se vin­deau atît la maga­zinul I.A.S. Timi­șoara, cit și la chioșcurile C. L. F. cu diferențe față de prețurile stabilite“ (R. Vlaicu, str. Oltului nr. 23). „Ci­tesc cu mare interes articolele despre aprovizionarea orașului nostru, care — după cum știți — lasă foarte mult de dorit“ (M. B., pensionară). Lecturînd aceste rînduri, citi­torul va înțelege, suntem­ siguri, că ele au fost trimise redacției ziarului nostru după ce in co­loanele lui a apărut raidul-an­­chetă pe tema aprovizionării cu legume și fructe. Ce îmbunătă­țiri s-au adus comerțului cu a­­ceste produse după apariția ar­ticolului „Trei ore, cu sacoșa Prin piețe“ ?. Ne-am pus aceas­tă întrebare asemenea­ multora dintre cititorii care ne-au scris, cu atît mai mult cu cît singurul răspuns pe care l-am primit de la Centrul de legume și fructe Timișoara (adresa nr. 4580 din 10 septembrie 1970 semnată de V. Milicici, șef centru adjunct) ne-a nemulțumit total. De aceea, respectînd întrutotul fraza, in­serăm doar ultimul aliniat : „Luînd act de cele arătate ca părți negative în articolul ară­tat mai sus, conducerea centrului le-a analizat pe fiecare în parte și a luat măsuri ca pe viitor să nu mai persiste asemenea aba­teri negative ; vom ține cont de recomandările care au fost ară­tate în articolul publicat“. Fără a pune la îndoială te­meinicia „analizei“ de care ni se vorbește, ținînd cont de sesizări­le care au continuat să ne so­sească la redacție, de propriile noastre investigații și constatări, am pornit din nou prin cele pa­tru mari piețe timișorene. Am făcut-o marți dis-de-dimineață, exact la doua săptămîni după apariția primei noastre anchete. Ne-au însoțit tovarășii Doru Cristian, vicepreședinte al Comi­tetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Timișoa­ra și Pandelie Martin, inspector comercial. Imediat după ora 6, descin­­dem în curtea depozitului C.S.F. Timișoara, „rampa“ de unde ar trebui lansate permanent și ope­rativ produsele pe care le solici­tă gospodinele. De aici ar tre­bui să plece, în primele ore ale dimineții, cantitățile pe care le-au comandat gestionarii din oraș, în locul unei activități fe­brile, neîntrerupte, în depozit vedem niște muncitori care se mișcă „cu încetinitorul“, un șef de depozit, Iosif Businger, care încarcă cu somnolență un cîn­­tar. — De ce începeți activitatea atît de tîrziu, devreme ce maga­zinele se deschid la ora 6 ? — Nu avem al treilea ges­tionar, se justifică economistul principal Nicolae Beraru. Paradoxală situație care se perpetuează de luni de zile. Muncitori necalificați există, ma­șini la fel, legume și fructe din belșug. De toate, numai un al treilea gestionar — nu­­ înțele­gem acum de ce cantități apre­ciabile de legume și fructe ajung la îndemîna gospodinei, abia la ora 9 sau 10 și nu la 6 cînd le caută. Această pr­­ivimmi­ganizare defectuoa­să determină ca u­­nele produse (vezi ardeiul, fasolea ver­de, piersicile etc.), să stea aici cite patru cinci zile cînd nu mai pot fi tri­mise pentru desfa­cere, depreciindu-se în depozit. Din par­tea conducerii ad­ministrative, a or­ganizației de partid se impun măsuri e­­nergice care să de­termine o schimba­re radicală a mo­dului în care se lu­­crează la depozitul central, în nici un caz, cu „duhul blîndeții“ și „obser­­vații“ (vom reveni la eficiența lor — n. n.), nu se va produce schimbarea în bine pe care o aș­teptăm cam de multă vreme, înainte de a comenta observa­țiile noastre prin piețe, am dori să facem următorul raționament: Anul 1970 nu poate fi calificat drept un an al recoltelor „re- Raid-ancheta realizat de : NICOLAE PIRVU Continuare in pag. a 11-a) Deși în grădini sunt legume ÎN PIEȚE CRESC, ÎN VOIE, JORDIENIIE” MLENIEI ȘI NECINSTEI -\ J

Next