Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-18 / nr. 7987

V » i Anul XXVII nr 7.287 * Vineri, 18 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani / ■ v_ In pag. II și HI­ H Cei de­i regatite sunt cadrele d­e comerț II Pe urmele arti­colelor publicate si Contraste cotidiene Sport O sarcina de prim ordin: REDUCEREA IMOBILIZĂRILOR DE LE­ȘI BĂNEȘTI Procesele și operațiunile privind aprovizionarea cu materii prime și materiale, realizarea producției, desfacerea, expedierea și încasarea produselor trebuie să se desfășoare în limitele stocurilor de mijloace circulante, al căror volum se de­termină anticipat prin planurile în­treprinderilor. încadrarea în­­ li­mitele stabilite reclamă din partea întreprinderilor folosirea cit mai eficientă a mijloacelor materiale și bănești puse în dispoziție, condiție principală a realizării unei înalte eficiențe economice. Existența unor stocuri de mijloace circulante peste necesități determină imobilizări de materiale și bănești, provoacă în­răutățirea situației financiare a în­treprinderii, indică abateri de la principiile utilizării acestora. In ultimii ani, la întreprinderile din județul nostru, cu sprijinul or­ganizațiilor de partid, s-au dus ac­țiuni susținute pentru prevenirea și lichidarea imobilizărilor în sto­curi supranormative și fără mișca­re. Măsurile luate au fost variate și dintre acestea amintim pe ace­lea din cursul lunilor februarie și mai a.c. cînd, în urma analizei con­cordanței între necesarul de con­sum și planul­ de aprovizionare s-au făcut renunțări la repartiții de materii prime și materiale, care prisoseau, în valoare de peste 90 milioane lei ; în lunile aprilie și iulie a.c. au fost analizate, în ca­drul acțiunilor întreprinse, stocurile suprahormative existente, întoc­­mindu-se grafice de lichidare cu­prinzând măsuri concrete, care au condus la repunerea în circuitul economic a unor valori materiale însumînd 43 milioane lei. Acțiunile pentru reducerea și lichidarea imobilizărilor nu și-au atins, peste tot, efectul așteptat Motivele sunt numeroase :­ cîteo­­dată, conducerile unor întreprinderi recurg la aprovizionări sporite — deci fac apel la mijloace bănești suplimentare — în idea realizării unei producții mărite, fără să țină seama că tendința de majorare a stocurilor prezintă un caracter po­zitiv numai în condițiile în care ritmul de creștere al acestora este inferior ritmului de creștere a pro­ducției. In acest context nu se poa­te aprecia ca pozitivă situația de la uzina „Electromotor“ Timișoara, unde creșterea planului de pro­ducție pe anul 1970 cu 20% față de anul 1969 coincide cu un spor de 260 la sută al mijloacelor circulan­te ! In semestrul I a.c., la 1000 lei mijloace circulante, uzina „Azur“, Timișoara a realizat o producție marfă de numai 655 lei, față de 1010 lei în 1969, situație aproape identică prezentînd și Combinatul Industriei alimentare. Creșterea eficacității folosirii mijloacelor circulante se reflectă direct în accelerarea vitezei de ro­tație a acestora. O examinare a rezultatelor înregistrate pe semes­trul I a.c. scoate în evidență fap­tul că unele întreprinderi ca „Der­­matina“, întreprinderea de trans­porturi auto din Timișoara și alte­le au reușit să accelereze viteza de rotație a mijloacelor circulante cu cite 4 zile. In schimb la Combi­natul textil nr. 2, uzina „Azur“, „Tehnometal“, Uzinele me­canice Timișoara și al­tele, viteza de rotație a mijloace­lor circulante prezintă o încetinire de pînă la 8 zile. Aprovizionările cu materii prime peste necesar, fabricarea de produse fără comenzi și desfacere asigurată, stocările de materiale ca urmare a schimbării planului de producție, sunt tot a­­tîția factori care au efecte parali­zante asupra vitezei de rotație. La U.M.T., bunăoară, stocul de roți 129-03-02 a crescut de la 1 ianuarie pînă la 30 iunie a.c. cu 242 bucăți în condițiile unui consum de nu­mai 52 bucăți. Aceeași supradi­mensionare a aprovizionării la re­zistențe, transformatori reduc­­toare etc, ceea ce în final creează stocuri de mai bine 25 milioane peste necesar. Putem afirma că în general în­treprinderile din județul nostru admit cu destulă ușurință livrări anticipate din partea furnizorilor dar nu manifestă exigență cores­punzătoare pentru a determina beneficiarii să preia produsul fi­nit în anticipație, fapt ce duce de asemenea la solicitarea suplimenta­ră de fonduri, cu implicații de or­din financiar. Folosirea ineficientă a mijloacelor circulante are la ba­ză și imobilizările în stocuri supra­­normative de peste 30 milioane lei la Combinatul de piele și încăl­țăminte, din care încălțăminte fă­ră desfacere asigurată la fabrica „Banatul“ 32.400 perechi, la fabrica Jimbolia 37.900 perechi, la fabrica „Modern“ 20.300 perechi, la Com­binatul textil nr. 2 imobilizările în stocuri supranormative se ridică la peste 20 milioane lei, din care acele tricot aflate în stoc asigură consumul pe cel puțin 10 ani ! La rîndul ei, uzina Tehnometal a fabricat în luna ianuarie a.c. 18 buc. instalații de muls în valoare de 1.176 mii lei, fără să aibă be­neficiari asigurați. Instituirea unui control riguros și sistematic al folosirii stocurilor — neadmițindu-se formarea in stocuri fără mișcare, pentru ca mijloacele circulante să se găseas­că într-o permanentă mobilitate în circuitul producție — desfacere — aprovizionare, constituie una din sarcinile ce­le mai importante pentru toate întreprinderile. Dat fiind importanța pe care o prezin­tă această problemă este necesară stabilirea de către comitetele de direcție din întreprinderi a res­ponsabilităților din punct de vede­re material pentru formarea de i­­mobilizări în stocuri. Bine a pro­cedat în acest sens Combinatul textil nr. 2, care i-a imputat mer­ceologului Ioan Mihai penalizări de dobînzi bancare majorate pen­tru faptul că a procurat, fără co­mandă, echipament de protecție în valoare de 360.000 lei. Din păcate însă încălcarea disciplinei în ma­terie de aprovizionare se bucură în multe locuri de o îngăduință greu de înțeles. Conducerile unităților socialiste au datoria să urmărească lichida­rea stocurilor supranormative e­­xistente, conform graficelor stabi­lite, cunoscînd că în baza noilor reglementări privind creditarea pe termen scurt, întreprinderile care nu-și gospodăresc rațional mijloa­cele materiale și bănești, ajung în situația de a li se aplica credita­rea restrictivă cu dobîndă mărită, centralele băncilor finanțatoare a­­vînd dreptul de a suspenda acor­darea de credite pînă la înlătura­rea cauzelor care au determinat depășirea nevoilor de fonduri. Organele bancare vor sprijini la continuare întreprinderile să trea­că peste greutățile ce se vor ivi în activitatea lor financiară, mani­festând totodată acelea care nu­ și exigență față de îndeplinesc o­­bligațiunile ce le revin. MARIN MATEESCU director adjunct al sucursalei județene Timiș a Băncii Naționale Și pe ogoarele cooperativei a­­gricole de producție din Lovrin se execută lucrări de bună ca­litate punîndu-se baze solide viitoarei recolte de griu­ in fotografe . Tractoristul Liviu Cristea la arat. r folosință. .v.v.v. v.v.v.. Zona Circumvalațiunii s-a îmbogățit și în acest an cu noi construcții de locuințe. IN CLI­ȘEU : Blocul T 8 recent dat în Modernizări in transportul feroviar Colectivul secției C.T -1, din cadrul Regionalei de căi ferate Timișoara, a executat și dat în exploatar­e, pe sec­ția de remorcare Timișoara — Jim­bolia, o instalație modernă de auto­stopuri, care are menirea ,,să sesi­zeze“ conducătorii de locomotivă cînd depășesc viteza de circulație admisă și „nerespectarea“ vreunui semnal a­­flat pe oprire, „or­­donînd“ oprirea trenului în mod au­tomat. Același colectiv lucrează intens pentru înlocuirea semnalelor de aco­perire din stația Sînnicolaul Mare, cu alte semnale mult mai moderne. întilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiști din do­meniul tehnicii elec­tronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit intr-o consfătuire de lu­cru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul supe­rior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost anali­zate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a progra­mului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de cal­cul, pentru perioada anilor 1967— 1970. Au fost subliniate realizări­le obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii in economie. S-a înfățișat expe­riența acumulată pînă acum în u­­tilizarea calculatoarelor electronice in gestiunea economică, în condu­cerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în eviden­ță unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoa­relor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evi­dențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O a­­tenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvă­rii în mai bune condiții a pro­blemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cudte­lor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu­­se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesa­rului de specialiști. S-a relevat Însemnătatea și necesitatea inten­sificării eforturilor pentru asimi­larea și dezvoltarea fabricației in țara noastră a calculatoarelor e­­lectronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate efor­turile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU a apreciat rezultatele obținute pe li­nia introducerii și aplicării teh­nicii electronice de calcul în eco­nomia noastră națională și a indi­cat orientările de bază pentru îm­bunătățirea și dezvoltarea activi­tății în acest domeniu, corespun­zător cerințelor actuale și de pers­pectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei con­cepții unitare în realizarea siste­mului național de informatică și conducere care să asigure legă­tura orga­nică între informatică și decizie la toate nivelele activită­ții economice. Totodată, a reco­mandat ca în etapa imediat urmă­toare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unități­i Continuare în pag­­a III-a) La Rîmnicul Vîlcea: A început construcția Uzinei de sodă nr. 3 Pe platforma industrială de la Rm. Vîlcea început recent construcția unui important obiec­a­tiv al industriei chimice . Uzina de sodă numă­rul 3. Noua unitate care se execută de grupul de șantiere I.S.C.M. Craiova, după un proiect ela­borat de I.P.R.A.N. București, urmează să intre in funcțiune peste 3 ani cu o capacitate egală cu cea a uzinei nr 2. Ea va fi dotată cu depozite mecanizate de calcar, cuptoare automatizate alte instalații și utilaje de mare randament fur­și­nizate de industria românească. Paralel continuă lucrările prevăzute pentru eta­pa a treia de extindere a uzinei nr. 2 a cărei ca­pacitate a sporit în ultimul deceniu cu 225 003 tone carbonat de sodiu pe an printr-o serie de modernizări și îmbunătățiri aduse instalațiilor Finalizarea acestor investiții va însemna crește­rea în următorul cincinal de peste două ori a pro­ducției de sodă calcinată și caustică a uzinelor vîlcene. In același perimetru se­ află în construc­ție și o modernă uzină de carbid care va intra în funcțiune cu primele cuptoare în anul 1971. (Agerpres) CU INGADUINȚA NU SE UMPLU HAMBARELE! Comitetul comunal de partid Recaș a analizat nu de mult pro­bleme importante privind eficien­ța activității economice a unități­lor agricole, între care și cauzele care au determinat producțiile scăzute de griu din acest an , ur­­mînd exemplul comitetului comu­nal, astfel de analize au făcut și organizațiile de partid din unități­le agricole. Manifestînd o exigență sporită, comitetele de partid, birou­rile organizațiilor de bază au scos la iveală adevăratele cauze care au determinat nerealizarea sarci­nilor de plan, atît la cultura griu­lui cit și în legumicultura. Desigur, în urma dezbaterilor au fost luate măsuri politice și orga­nizatorice, care să garanteze obți­nerea unor rezultate superioare în anul viitor­ economice Astfel, s-a trecut la investigarea resurselor de care dispune fiecare unitate, membrii comitetelor de partid și ai birourilor organizațiilor de ba­ză și ca ei alți factori, au fost mai judicios repartizați pe lucrări și formații de muncă, iar specialiștii au fost determinați să vegheze cu mai multă a­­tenție, permanent, la modul in care se execută lucrările, dînd în­drumări operative, competente în cele mai diverse situații. Așa cum ne mărturisea tovarășul Constantin Deliu, secretarul comitetului cu­ Reflecții și măsuri privind munca politică în unitățile agricole din comuna Recaș numai de partid, deficiențele în organizarea și desfășurarea activi­tății economice, în conducerea ei, diferențele mari de la o unitate la alta, chiar și de la o tarla la alta, în cadrul aceleiași unități, consti­tuie argumente care mobilizeze pe lucrătorii trebuie să-i de pe o­­goare pentru a folosi cu maximum de răspundere resursele și rezerve­le de care dispun cooperativele a­­gricole în scopul obținerii unor producții mai mari. Ne aflăm în perioada încheierii calculelor privind cultura griului, cînd producția anului în curs este în hambare, iar producția viitoare se pregătește intens. Cu amărăciu­ne, cooperatorii din Recaș au tre­cut în bilanțul economic al anului 1970 o producție mică : 1.214 kg griu la hectar, față de 2.620 kg cit prevedea planul. La rîndul lor, cooperatorii din Izvin au realizat o producție de griu de 1.442 kg la hectar, față de 2.304 kg cit își propuseseră la începutul anului. Producții sub posibilități au obți­nut și cooperativele din Stanciova, Herneacova, Nadăș, Bazoș și alte­le. Fapte concludente arată că în aceeași unitate, producțiile au fost mult diferențiate de la o tarla la alta, chiar și de la o brigadă la al­ta, deși terenurile au aceeași fer­tilitate. La cooperativa din Recaș, de pildă, s-au recoltat de pe une­le tarlale 3.000 kg griu la hectar, chiar mai mult, în timp ce pe alte­le s-au obținut sub 1.000 kg la hec­tar. De asemenea, soiul „Bezosta­­ia“ a fost mai darnic cu o brigadă, mai zgîrcit cu alta. Vinovată de lipsa de control și exigență față de activitatea pe ca­re o desfășoară consiliul de con­ducere se face și organizația de partid de la cooperativa din Izvin. Aici au fost lăsate pradă buruieni­lor 17 hectare cultivate cu legume, nerecoltînd de pe această suprafa­ță nici 20 de kg de castraveți sau roșii. Situații asemănătoare se a­­flă, din păcate, și la alte coopera­tive din comună. In analizele fă­cute de adunările generale ale organizațiilor de partid s-a arătat, pe bună dreptate, că această si­tuație necorespunzătoare se dato­­rește neexecutării la timp a lucră­rilor de întreținere, neaplicării co­recte a regulilor agrotehnice și, nu în ultima instanță, datorită indis­ciplinei de care dau dovadă unii cooperatori și față de care nu se iau măsurile prevăzute de Statu­tul cooperativelor agricole, de le­gile în vigoare. Încercînd să explice producțiile nesatisfăcătoare iarășul Gheorghe din acest an, to­aieptănar, pre­ședintele cooperativei agricole din Izvin, aduce adesea în dis­cuție lipsa brațelor de muncă. Co­operativa dispune totuși de sufi­ciente forțe : membrii cooperatori sînt însă lăsați să-și irosească tim­pul fără folos, nu sînt atrași cu pricepere la muncă, iar față de cei îndărătnici, indisciplinați nu se aplică prevederile legii. Nicolae Humă, Maria Lucăcel, Boșcu și alții, au efectuat Nicolae foarte puține zile muncă — 20 pînă la 50 în tot decursul anului. Ne-am o­­prit la cei trei cooperatori deoare­ce sunt și comuniști. Prin felul lor de a privi munca însă, prin atitu­dinea pe care o au față de bunul mers al treburilor în cooperativă știrbesc calitatea de membru de partid, oferă exemple neplăcute pentru ceilalți țărani cooperatori. Aceasta o știu prea bine biroul ION ULARU .Continuare în pag. a II-a) Ll *-\ Pe teme ale democrației cooperatiste DE VEGHE LA AVUȚIA OBȘTEASCĂ însemnări despre activitatea comisiei de revizie de la coopera­tiva agricolă di­n Chila. Este cunoscut faptul că la întărirea puterii econo­mice a cooperativelor a­­gricole de producție tre­buie să-și dea contribuția din plin fiecare țăran co­operator. Articolul 12 din Legea de organizare a pro­ducției și a muncii în a­­gricultură prevede că mem­brii cooperativelor agricole au obligația să respecte prevederile statutului și a regulamentului de ordine interioară , să îndeplineas­că hotărîrile adunării ge­nerale, ale consiliului de conducere și ale adunării formațiunii de producție din care fac parte, să con­tribuie la întărirea și a­­părarea proprietății ob­ștești, la prevenirea și înlă­turarea risipei, a sustrage­rilor și a proastei gospo­dăriri a mijloacelor ma­teriale și financiare. De­sigur, obligația de a lua măsuri pentru apărarea a­­vutului obștesc și buna gospodărire a fondurilor revine, în primul rînd, consiliului de conducere. Dar, potrivit prevederilor statutului, adunarea gene­rală alege din rîndul celor mai cinstiți și capabili ță­rani cooperatori și o comi­sie de revizie a cărei me­nire este de a verifica ac­tivitatea gospodărească financiară a consiliului de și conducere. Fiind subordo­nată numai adunării gene­rale, comisia de revizie es­te chemată să vegheze cum se face înregistrarea veni­turilor în bani și natură, cum se respectă regulile de efectuare a cheltuielilor, cum sunt păstrate bunurile obștești. Tot în atribuțiile acestui organ intră și veri­ficarea modului în care au fost rezolvate de către consiliul de conducere ce­rerile și sesizările țăranilor cooperatori. Articolul 36 din Statutul cooperativelor agricole prevede că, pe ba­za constatărilor consemna­te în procese verbale, co­misia de revizie face pro­puneri concrete privitoare la îmbunătățirea muncii, la recuperarea eventualelor pagube și sancționarea ce­lor care au săvîrșit aba­teri. Cum sunt materializate aceste atribuții în activita­tea practică a comisiei de revizie de la cooperativa agricolă de producție din Ghilad ? — Putem spune că a­­vem o comisie activă. Toți membrii ei, în frunte cu tovarășul Pavel Sereș, se străduiesc ca prin reviziile și controalele inopinate pe care le fac, prin verifica­rea atentă și principială a sesizărilor, să sprijine con­siliul de conducere în pre­venirea și înlăturarea unor abateri — ne răspunde to­varășul Gheorghe Gașpar, secretarul comitetului de partid al cooperativei. Atît tovarășul Gașpar cu­ și Viorel Șipețan, preșe­dintele consiliului de con­ducere al cooperativei, B. BURZ (Continuare în pag. a II-a)

Next