Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-19 / nr. 7988
Anul XXVII nr. 7.988 Sîmbătă, 19 septembrie 1970 4 pagini, 30 Dani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCUI In județul mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de doct tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era in perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei Închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizizd energiile, dînd încredere și putere. Vizita in județ Începe ea însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea in întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și știmă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, In luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate incă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează in prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar in unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pină la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmând, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.0000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca sarcinile ce le revin in cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumiril lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat in zilele de grea Încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări in cinstea Partidului Comunist Român se scandează cu căldură P.C.R. Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre ingrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacității de adăpostire a 8.400 locuri, asupra complexului tehnologiei care permite ca in cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg până la 350 kg în timp de maximum de 300 zile. Specialiștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcțiilor in funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experiența existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea in comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă, bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă , un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, in fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru (Continuare în pag. a llI-a) f [y Noi întreprinderi din județ și-au îndeplinit planul cincinal in preajma celei de-a 26-a aniversări a eliberării patriei, muncitorii, inginerii tehncțenii din 30 de întreprinși de zi de pe cuprinsul județului au raportat îndeplinirea sarcinilor actualului plan cincinal la producția globală. Acest remarcabil succes este rezultatul muncii entuziaste desfășurate de toți oamenii muncii, sub conducerea comuniștilor, pentru realizarea sarcinilor ce le reveneau conform planului cincinal. Mobilizate de istoricele hotărâri ale celui de-al X-lea Congres al partidului, alte colective din industria județului os . Azur, fabrica 9 Mai Lugoj, C.I.L.T., Combinatul textil Lugoj, valorificînd rezervele de care dispun, au obținut realizări remarcabile îndeplininduși în ultima perioadă sarcinile de plan pentru acest cincinal. Numai uzina Azur va produce pînă la sfîrșitul anului o producție globală suplimentară de circa 206 milioane lei, ceea ce înseamnă obținerea de detergenți în cantități suplimentare ce vor fi destinate atit pieții interne cît și externe. De asemenea, produse în valoare ce depășesc zeci de milioane de lei vor fabrica și celelalte unități menționate. Realizările deosebite in îndeplinirea obiectivelor planului cincinal, ampla întrecere socialistă, reflectă hotărîrea colectivelor de a-și concentra, in continuare, eforturile în vederea folosirii judicioase a mijloacelor materiale, pentru traducerea in viață a programului stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. In același timp, succesele obținute de oamenii muncii din industria timișeană, sub conducerea Comitetului județean de partid, constituie garanția unor rezultate remarcabile și din viitor, prefigurîndu-se convingerea că sarcinile ce revin întreprinderilor in noul plan cincinal vor fi îndeplinite și depășite. 0 MANIFESTARE Ilii DE PRESTIGIU B3 Sesiunea 1970 a Societății Internaționale 0 Peste 100 de participanți Gi Vizită la Muzeul Național Schiller Societatea Internațională Lenau, fondată în 1964 la Stockerau [(Austria) — căreia i s-a asociat, după cum se știe, ș i Uniunea Scriitorilor din țara noastră — ți-a ținut sesiunea anuală 1970 între 27—30 august în orașul Sindelfingen (R. F. a Germaniei). Printre cei 100 de participanți din Austria, R.S.F. Iugoslavia, Franța, Polonia, Ungaria, Danemarca și Republica Federală a Germaniei se aflau un grup de scriitori și oameni de cultură din România, printre care Franz Liebhard, Annemarie Podlypny-Helen, precum ți autorul acestor rînduri, veniți din Timișoara — orașul care, anul trecut a găzduit sesiunea acestei societăți. In cadrul dezbaterilor care au avut loc, s-au făcut comunicări științifice urmate de discuții privind aspecte ale personalității poetului Nikolaus Lenau. Mulți dintre cei prezenți la sesiunea din acest an au participat și la sesiunea timișoreană, menționînd in intervențiile făcute de amintirile bogate și deosebite cu care au rămas din timpul frumoaselor zile petrecute în orașul de pe Begați, mai ales, de vizita colectivă făcută în comuna natală a poetului, Lenauheim, de neuitata serată muzicalo-literară care a avut loc în splendida sală de concerte a Liceului de muzică „Ion Vidu” din Timișoara. Gazdele din Sindelfingen au înconjurat cu dragoste pe participanți, străduindu-se ca această manifestare să contribuie la mai buna cunoaștere a poetului Lenau. Din toate cele unsprezece comunicări prezentate, completate în parte, ți de discuțiile care au avut loc mi s-au părut mai interesante „Karl Emil Franzos, un scriitor austriac din Galiția răsăriteană, în Germania“, a profesorului dr. Wolfgang Martens (Munster S. W.), „Două capitole dunărene în „Doctor Faust“ al lui Thomas Mann“ — profesor dr. Antal Madl (Budapesta), „Condițiile cultural-istorice ale legăturilor reciproce între germanii și slavii din sud, de la epoca iluminismului pînă la începutul modernismului“ a profesorului dr. Josef Matl (Graz), „Legături reciproce între germanii și slavii din sud“ — profesor dr. Strachinia Kostic (Novi-Sad), precum și conferința profesorului dr. Anton Scherer (Graz) intitulată „Literatura dunăreano-șvăbească — factor mijlocitor între popoare și culturi“. Printre altele dr. Scherer s-a referit în prelegerea sa și la viața și activitatea scriitorilor de limbă germană din Banat : Johann Nepomuk Preyer, Adam Müller-Guttenbrunn, Eugen Probst ți Otto Alscher, făcând comparații condu NIKOLAUS BERWANGER f Continuare in pag- alll a) Noutăți la Industria linii : Secția filatură pieptănată s-a îmbogățit, recent, cu noi mașini de filat cu inele, de producție românească. Foto : E. ROBICSEK Uriașul volum de construcții industriale, sociale și culturale, mînuirea modernelor mașini-unelte cu care au fost dotate întreprinderile, în anii construcției socialiste în țara noastră, stăpînirea a noi și variate procese de producție, mecanizarea lor, s-au putut înfăptui numai ca urmare a formării a sute și mii de cadre calificate. Intrucît industrializarea socialistă se înfăptuiește în condițiile unei revoluții tehnico-științifice continue, se impune ca asigurarea forței de muncă calificate să se facă intr-o perioadă de timp relativ scurtă și, concomitent, cu însușirea pe scară largă a tehnicii noi în toate ramurile și subramurile economiei naționale. In pregătirea noilor cadre, înainte de absolvirea școlilor profesionale, trebuie să se găsească cele mai potrivite forme de apropiere a lor cît mai rapidă de practica întreprinderilor în care vor fi repartizate. Pregătirea practică în atelierele-școală de pe lîngă întreprinderi, unde ucenicii au posibilitatea să confecționeze repere din subansamblele producției curente, se pare că este metoda cea mai bună. Această părere a fost împărtășită unanim de participanții la schimbul de experiență organizat de Consiliul județean al sindicatelor Timiș și Comitetul sindicatului de la Uzinele mecanice din Timișoara, în colaborare cu comitetul de direcție și Uniunea sindicatelor din ramura construcțiilor de mașini, care a avut loc recent la U.M.T. ..Cu acest prilej, tovarășul divertor ifigf' Ioriță Bagiu, a arătat că față de ,anul 1960, .Uzina mecanică > / / 7 Timișoara are în prezent o producție de șapte ori mai mare, care este realizată cu muncitori, in marea lor majoritate (80—90 la sută) pregătiți în școala profesională patronată de uzină. „De la un an la altul conducerea uzinei a căutat ca formele și metodele ce se folosesc în pregătirea noilor cadre să fie adecvate preocupărilor productive. S-a constatat, de exemplu, că pregătirea profesională efectuată cu 7—4 ani în urmă, nu era corespunzătoare : absolvenții se acomodau greu cu ritmul și mînuirea mașinilor-unelte puse la dispoziție în momentul integrării în procesul de producție ; productivitatea muncii rămînea încă sub posibilități. Se înregistrau, de asemenea, multe accidente de muncă, iar salariul era cu mult sub cel al tuturor muncitorilor. Asemenea neajunsuri au fost discutate cu prilejul unor analize efectuate de către conducerea întreprinderii, la indicația Comitetului județean de partid, după care s-a hotărît înființarea unui atelier-școală în uzină. La început deși această acțiune a fost declanșată cu rezerve, iar atelierul-școală avea doar opt mașini-unelte, chiar din primul an de practică rezultatele au fost satisfăcătoare. Aceasta a determinat mărirea capacității atelierului, ajungînd în momentul de față la 22 strunguri, 10 freze și un polizor. Pentru lăcătușii de construcții metalice și sudori, sunt asigurate 10 bancuri de lucru cu 22 menghine, 4 aparate de sudură electrică și 2 aparate de sudură oxiacetilenică, două mașini de găurit, un polizor și o foarfecă, iar pentru elevii de la „lăcătuș-montaj“ 10 bancuri de lucru cu 20 menghine, două mașini de găurit de banc, două aparate de sudură electrică, o foarfecă și un polizor Desigur, uzina are în vedere că numărul mașinilor-unelte să sporească în viitorul cincinal la peste 100 Lucrînd cu ele în anul școlar 1969/1970, elevii anului al II-lea au efectuat in cadrul practicii organizate circa 10.000 ore, executînd piese in valoare de aproximativ 1,3 milioane lei. Prin organizarea acestui atelierșcoală elevii din anul al Il-lea au fost puși față în față cu normele de producție, avînd posibilitatea să se autoverifice. De asemenea, procentul absolvenților care nu-și realizează norma a scăzut. Iată, de altfel, dinamica realizării normelor, în ultimii trei ani, de către absolvenții școlii profesionale, avînd la bază raportul dintre totalul angajaților și cei ce nu-și realizează norma : în anul 1957 — 30 la sută, în anul 1968 — 18 la sută, la 1969 — 15 la sută, iar în anul 1970, pînă în luna august, 10 la sută. Desigur, aceste rezultate au fost obținute și prin perfecționarea continuă a procesului de invățămint, asigurarea unor cadre tehnice competente, care au îndrumat și urmărit practica elevilor, planificarea lucrului, în schimburi de cîte 8 ore, din care 5 ore lucrate direct la mașini, împărțirea elevilor ln ateliere și brigăzi. Toate aceste măsuri au dat continuitate muncii și au creat posibilitatea notării cu mai multă competență a elevului in practica productivă. Tovarășul Ștefan Blidariu, directorul adjunct, aprecia că în instruirea practică de la Școala profesională a U.M.T., pregătirea elevilor în brigăzi, cu loc separat în uzină, prezintă și alte avantaje : se înlătură de pildă posibilitatea de a se absenta nemotivat, plimbările fără rost prin uzină sau folosirea elevilor în alte scopuri decît cele destinate pregătirii lor profesionale. Utilitatea înființării atelierelorșcoală pe lîngă întreprinderile unde vor veni să lucreze viitoarele cadre, reiese și din aceea că predarea lucrărilor efectuate și controlate prin C.T.C., mărește simțul de răspundere al fiecărui elev pentru îndeplinirea planului, realizarea calitativă a produselor. Integrarea rapidă în norma de producție dă, de asemenea, posibilitatea tinerilor muncitori ca după o lună, două să ciștige un salariu bun ! Prezentarea avantajelor organizării atelierului-școală de la Uzinele mecanice Timișoara recomandă de la sine și celorlalte Întreprinderi mari din județ să urmeze exemplul acesteia, ,cu atît mai mult, cu cît, în cincinalul viitor, industria județului nostru va cunoaște o dezvoltare substanțială, iar la îndeplinirea sarcinilor sporite privind productivitatea muncii o contribuție însemnată va trebui să o aducă și tinerii muncitori. MARIN CHIRIACOPOL membru in Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Timișoara ATELIERUL ȘCOALA $1 CALIFICAREA TÎNARULUI MUNCITOR Pe marginea unei bune experiențe in Uzinele mecanice Timișoara 1 1 NICI UN RABAT LA CALITATEA LUCRĂRILOR AGRICOLE! îndeplinirea obiectivelor din planurile campaniei solicită o muncă politică permanentă O recentă analiză asupra rezultatelor pe 1970 la cultura griului, efectuată la Comitetul comunal de partid din Moșnița Nouă, a reliefat cauzele care au diminuat recolta. — Trebuie să recunoaștem că, in afară de condițiile nefavorabile de climă și sistemul defectuos de desecare, producția de grîu a fost influențată și de slaba calitate a unor lucrări agricole — ne spunea tovarășul Pavel Barta, secretarul Comitetului comunal de partid. Așa de exemplu, la cooperativele agricole din Moșnița și Urseni, arătura efectuată în toamna anului trecut a fost necorespunzătoare. Culturile au fost puternic îmburuienate, fiindcă griul nu s-a plivit și nici n-a fost ierbicidat. De asemenea, au existat pierderi de producție și la recoltare, multe boabe au rămas în pleavă. Toate acestea sunt urmarea unor preocupări din partea insuficiente consiliilor de conducere și a slabului control exercitat de către organizațiile de partid. Intr-adevăr, numai așa se pot explica producțiile medii obținute de către cooperatorii din Moșnița Nouă (1077 kg/hectar) Moșnița Veche (1190 kg/hectar), Albina (1220 kg/hectar) și Urseni (1450 kg/hectar). Trăgîndu-se învățăminte din experiența anului 1970, sub îndrumarea directă a comitetului comunal de partid, s-a trecut la temeinica organizare a muncii în fiecare unitate agricolă, dezbătîndu-se, în același timp, cu membrii consiliilor de comuniștii și conducere măsurile ce trebuie luate pentru a se obține producții la nivelul condițiilor create. Griul a fost amplasat după cele mai bune plante premergătoare, arăturile și lucrurile de pregătire a terenului sunt terminate pe suprafețele unde au fost culturi de vară. De asemenea, parcelele eliberate sunt fertilizate cu îngrășăminte chimice la toate unitățile, mai puțin la Moșnița Veche, unde consiliul de conducere nu s-a interesat de procurarea la timp a acestor substanțe. Cu toate strădaniile de pînă acum, se mai semnalează unele deficiențe, care, dacă nu se remediază operativ, pot periclita viitoarea producție de orz și grîu. Astfel, la cooperativa din Moșnița Nouă, pe tarlaua „izlaz“, se obsearvă alături de proastă calitate ; pe o porțiune de peste un hectar s-au găsit multe brazde nearate. De asemenea, în mod necorespunzător s-a efectuat discuitul și pe o parcelă alăturată. Toate acestea sub privirile îngăduitoare ale lui Gheorghe Dincă, șeful secției de mecanizare și ale tovarășilor din consiliul de conducere a cooperativei. „Nici arăturile de vară nu au corespuns din punct de vedere calitativ — se remarcă indignat Francisc Sandor, brigadier de cîmp. Pot spune, încă de pe acum, că datorită acestor lucrări de proastă calitate, se va pierde din producția viitoare". Tot la Moșnița Nouă, am constatat și alte abateri de la recomandările privind sporirea producției de grîu. Innde să primească cîte un exemplar din schița de amplasare a griului și tehnologiile de lucrări, brigadierul s-a mulțumit să iscălească doar un proces verbal fără a intra în posesia documentelor respective. Vinovată de aceste abateri se face și organizația de partid din unitate, care nu a controlat și tras la răspundere pe membrii consiliului de conducere pentru nerespectarea indicațiilor primite. Dar, nici Comitetul comunal de partid nu a sprijinit în suficientă măsură această organizație. Numai așa se explică faptul că de două luni nu s-a ținut nici o ședință de birou și s-a permis plecarea unor tovarăși, ceea ce a adus Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. * ll-a) r- * In pag. II și III U Universitatea populară, în pragul deschiderii cursurilor§f Contraste cotidiene ■ Sport Sesiunea Consiliului popular județean Timiș Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Timiș, prin Decizia nr. 413 din 1 septembrie 1970, convoacă deputații Consiliului popular al județului Timiș în cea de-a VII-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 20 septembrie 1970, ora 9, in Aula Universității din Timișoara, br. Vasile Pârvan nr. 4, cu următoarea ordine de zi : ANALIZA MODULUI CUM SE ÎNFĂPTUIESC ANGAJAMENTELE LUATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL 1970.