Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-19 / nr. 7988

Anul XXVII nr. 7.988 Sîmbătă, 19 septembrie 1970 4 pagini, 30 Dani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCUI In județul mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de d­oct tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era in perioada în care apele Mureșu­lui și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei Închipuiri, se re­vărsau sălbatic, distrugînd așe­zări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statu­lui a avut efecte tonifiante inesti­mabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile prac­tice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobiliziz­d energiile, dînd încredere și putere. Vizita in județ Începe ea însăși frumoasa și vechea cetate a chi­miei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea in întreprindere, to­varășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști a­­plaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și știmă — frumoase bu­chete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, in­ginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, In luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, între­prinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate incă la sfîrșitul lunii­ iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează in prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar in unele secții, datorită mo­dernizării introduse o dată cu re­punerea în funcțiune a instalați­ilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceas­ta creează posibilitatea ca pină la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție supli­mentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid — principalul produs al com­binatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform gra­ficelor la zi, ea urmând, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatu­lui cu 82.0000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­dresează colectivului Combinatu­lui chimic din Tîrnăveni calde fe­licitări pentru spiritul de abne­gație de care dă dovadă în rezol­varea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprin­deri. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca sarcinile ce le revin in cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, lo­cuitorii orașului aduc­ mulțumiril­ lor călduroase conducerii partidu­lui și statului pentru grija și a­­jutorul acordat in zilele de grea Încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la nor­mal a vieții în toate comparti­­mentele ei. Se aud urări in cins­tea Partidului Comunist Român se scandează cu căldură P.C.R.­­ Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre ingrășătoria de bo­vine aparținînd întreprinderii a­­gricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea pro­ducției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau infor­mații detailate asupra capacității de adăpostire a­­ 8.400 locuri, asupra complexului tehnologiei care permite ca in cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greu­tatea de 45 kg până la 350 kg în timp de maximum de 300 zile. Spe­cialiștii complexului prezintă, de a­semenea, ca pe o realizare impor­tantă dotarea cu utilaje de con­cepție și fabricație exclusiv româ­nească, adoptarea unor soluții ori­ginale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile a­­doptate și recomandă ca în extin­derea întreprinderilor de felul ce­lor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcți­ilor in funcție de posibilitățile materiale și financiare. De aseme­nea, pornind de la experiența e­­xistentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, pri­vind colaborarea între întreprin­derile agricole de stat și cele co­operatiste, recomandă să se folo­sească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodnică, să ducă la creșterea pro­ducției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor popu­lației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șose­lei se întind lanuri de porumb. La intrarea in comuna Ogra, și apoi la hotarul­ comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanuri­le de porumb, discută cu specia­liștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă, bucuria, stima locuitorilor acestor melea­guri pentru partid, pentru secre­tarul său general, una deosebit de semnificativă , un grup de ti­neri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cu­vintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrede­rea poporului, tineretului patriei, în cel care, in fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru (Continuare în pag. a llI-a) f [y Noi întreprin­deri din județ și-au îndeplinit planul cincinal in preajma celei de-a 26-a aniversări a eliberării pa­triei, muncitorii, inginerii tehncțenii din 30 de întreprin­și de zi de pe cuprinsul județu­lui au raportat îndeplinirea sarcinilor actualului plan cin­cinal la producția globală. A­­cest remarcabil su­cces este re­zultatul muncii entuziaste des­fășurate de toți oamenii mun­cii, sub conducerea comuniști­lor, pentru realizarea sarcinilor ce le reveneau conform pla­nului cincinal. Mobilizate de istoricele hotă­­râri ale celui de-al X-lea Con­gres al partidului, alte colec­tive din industria județului os . Azur, fabrica 9 Mai Lugoj, C.I.L.T., Combinatul textil Lu­goj, valorificînd rezervele de care dispun, au obținut reali­zări remarcabile îndeplinindu­­și în ultima perioadă sarcinile de plan pentru acest cincinal. Numai uzina Azur va produce pînă la sfîrșitul anului o pro­ducție globală suplimentară de circa 206 milioane lei, ceea ce înseamnă obținerea de deter­genți în cantități suplimentare ce vor fi destinate atit pieții interne cît și externe. De ase­menea, produse în valoare ce depășesc zeci de milioane de lei vor fabrica și celelalte u­­nități menționate. Realizările deosebite in înde­plinirea obiectivelor planului cincinal, ampla întrecere socia­listă, reflectă hotărîrea colec­tivelor de a-și concentra, in continuare, eforturile în vede­rea folosirii judicioase a mij­loacelor materiale, pentru tra­ducerea in viață a programu­lui stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. In același timp, succesele obținute de oa­menii muncii din industria ti­­mișeană, sub conducerea Comi­tetului județean de partid, constituie­­ garanția unor rezul­tate remarcabile și din viitor, prefigurîndu-se convingerea că sarcinile ce revin întreprinde­rilor in noul plan cincinal vor fi îndeplinite și depășite. 0 MANIFESTARE Ilii DE PRESTIGIU B3 Sesiunea 1970 a Societății Internațio­nale 0 Peste 100 de participanți Gi Vizită la Muzeul Național Schiller Societatea Internațională Le­nau, fondată în 1964 la Stocke­­rau [(Austria) — căreia i s-a a­­sociat, după cum se știe, ș i U­­niunea Scriitorilor din țara noas­tră — ți-a ținut sesiunea anuală 1970 între 27—30 august în o­­rașul Sindelfingen (R. F. a Ger­maniei). Printr­e cei 100 de par­ticipanți din Austria, R.S.F. Iu­goslavia, Franța, Polonia, Unga­ria, Danemarca și Republica Fe­derală a Germaniei se afla­u­ un grup de scriitori și oameni de cultură din România, printre ca­re Franz Liebhard, Annemarie Podlypny-Helen, precum ți auto­rul acestor rînduri, veniți din Timișoara — orașul care, anul trecut a găzduit sesiunea acestei societăți. In cadrul dezbaterilor care au avut­ loc, s-au făcut comunicări științifice urmate de discuții pri­vind aspecte ale personalității poetului Nikolaus Lenau. Mulți dintre cei prezenți la sesiunea din acest an au participat și la sesiu­nea timișoreană, menționînd in intervențiile făcute de amintirile bogate și deosebite cu care au rămas din timpul frumoaselor zi­le petrecute în orașul de pe Be­ga­ți, mai ales, de vizita colec­tivă făcută în comuna natală a poetului, Lenauheim, de neuitata serată muzicalo-literară care a avut loc în splendida sală de concerte a Liceului de muzică „Ion Vidu” din Timișoara. Gazdele din Sindelfingen au înconjurat cu dragoste pe parti­cipanți, străduindu-se ca această manifestare să contribuie la mai buna cunoaștere a poetului Le­nau. Din toate cele unsprezece comunicări prezentate, comple­tate în parte, ți de discuțiile ca­re au avut loc mi s-au părut mai interesante „Karl Emil Franzos, un scriitor austriac din Galiția răsăriteană, în Germania“, a pro­fesorului dr. Wolfgang Martens (Munster S. W.), „Două capitole dunărene în „Doctor Faust“ al lui Thomas Mann“ — profesor dr. Antal Madl (Budapesta), „Condițiile cultural-istorice ale legăturilor reciproce între germa­nii și slavii din sud, de la epo­ca iluminismului pînă la începu­tul modernismului“ a profesoru­lui dr. Josef Matl (Graz), „Legă­turi reciproce între germanii și slavii din sud“ — profesor dr. Strachinia Kostic (Novi-Sad), precum și conferința profesorului dr. Anton Scherer (Graz) intitu­lată „Literatura dunăreano-șvă­­bească — factor mijlocitor între popoare și culturi“. Printre alte­le dr. Scherer s-a referit în pre­legerea sa și la viața și activita­tea scriitorilor de limbă germa­nă din Banat : Johann Nepom­uk Preyer, Adam Mü­ller-Gutten­­brunn, Eugen Probst ți Otto Al­­scher, făc­ând comparații cond­u­ NIKOLAUS BERWANGER f Continuare in pag- a­lll­ a) Noutăți la Industria linii : Secția filatură pieptănată s-a îmbogățit, recent, cu noi mașini de filat cu inele, de producție românească. Foto : E. ROBICSEK U­riașul volum de construc­ții industriale, sociale și culturale, mînuirea mo­dernelor mașini-unelte cu care au fost dotate între­prinderile, în anii con­strucției­ socialiste în țara noastră, stăpînirea a noi și variate procese de producție, mecanizarea lor, s-au putut înfăptui numai ca urmare a formării a sute și mii de cadre cali­ficate. Intrucît industrializarea so­cialistă se înfăptuiește în condiți­ile unei revoluții tehnico-științifice continue, se impune ca asigurarea forței de muncă calificate să se facă intr-o perioadă de timp relativ scurtă și, concomitent, cu însușirea pe scară largă a tehnicii noi în toa­te ramurile și subramurile econo­miei naționale. In pregătirea noilor cadre, înain­te de absolvirea școlilor profesio­nale, trebuie să se găsească cele mai potrivite forme de apropiere a lor cît mai rapidă de practica între­prinderilor în care vor fi reparti­zate. Pregătirea practică în atelie­­rele-școală de pe lîngă întreprin­deri, unde ucenicii au posibilitatea să confecționeze repere din suban­­samblele producției curente, se pa­re că este metoda cea mai bună. Această părere a fost împărtășită unanim de participanții la schimbul de experiență organizat de Consi­liul județean al sindicatelor Timiș și Comitetul sindicatului de la Uzi­nele mecanice din Timișoara, în colaborare cu comitetul de direc­ție și Uniunea sindicatelor din ra­mura construcțiilor de mașini, ca­re a avut loc recent la U.M.T. ..Cu acest­ prilej, tovarășul diver­­tor ifigf' Ioriță Bagiu, a arătat că față de ,anul 1960, .Uzina mecanică > / / 7 Timișoara are în prezent o produc­ție de șapte ori mai mare, care este realizată cu muncitori, in ma­rea lor majoritate (80—90 la sută) pregătiți în școala profesională pa­tronată de uzină. „De la un an la altul conducerea uzinei a căutat ca formele și metodele ce se folosesc în pregătirea noilor cadre să fie adecvate preocupărilor productive. S-a constatat, de exemplu, că pre­gătirea profesională efectuată cu­­ 7—4 ani în urmă, nu era corespun­zătoare : absolvenții se acomodau greu cu ritmul și mînuirea mașini­­lor-unelte puse la dispoziție în mo­mentul integrării în procesul de producție ; productivitatea muncii rămînea încă sub posibilități. Se înregistrau, de asemenea, multe accidente de muncă, iar salariul era cu mult sub cel al tuturor mun­citorilor. Asemenea neajunsuri au fost discutate cu prilejul unor a­­nalize efectuate de către conduce­rea întreprinderii, la indicația Comitetului județean de partid, după care s-a hotărît înființa­rea unui atelier-școală în uzină. La început deși această acțiune a fost declanșată cu rezerve, iar atelierul-școală avea doar opt mașini-unelte, chiar din primul an de practică rezultatele au fost sa­tisfăcătoare. Aceasta a determinat mărirea capacității atelierului, a­­jungînd în momentul de față la 22 strunguri, 10 freze și un polizor. Pentru lăcătușii de construcții me­talice și sudori, sunt asigurate 10 bancuri de lucru cu 22 menghine, 4 aparate de sudură electrică și 2 aparate de sudură oxiacetilenică, două mașini de găurit, un polizor și o foarfecă, iar pentru elevii de la „lăcătuș-montaj“ 10 bancuri de lucru cu 20 menghi­ne, două mașini de găurit de banc, două aparate de sudură electrică, o foarfecă și un polizor Desigur, uzina are în vedere că nu­mărul mașinilor-unelte să sporeas­că în viitorul cincinal la peste 100 Lucrînd cu ele în anul școlar 1969/1970, elevii anului al II-lea au efectuat in cadrul practicii orga­nizate circa 10.000 ore, executînd piese in valoare de aproximativ 1,3 milioane lei. Prin organizarea acestui atelier­­școală elevii din­­ anul al Il-lea au fost puși față în față cu normele de producție, avînd posibilitatea să se autoverifice. De asemenea, pro­centul absolvenților care nu-și rea­lizează norma a scăzut. Iată, de altfel, dinamica realizării normelor, în ultimii trei ani, de către absol­venții școlii profesionale, avînd la bază raportul dintre totalul anga­jaților și cei ce nu-și realizează norma : în anul 19­57 — 30 la sută, în anul 1968 — 18 la sută, la 1969 — 15 la sută, iar în anul 1970, pînă în luna august, 10 la sută. Desigur, aceste rezultate au fost obținute și prin perfecționarea con­tinuă a procesului de invățămint, asigurarea unor cadre tehnice com­petente, care au îndrumat și urmă­rit practica elevilor, planificarea lucrului, în schimburi de cîte 8 ore, din care 5 ore lucrate direct la mașini, împărțirea elevilor ln ate­liere și brigăzi. Toate aceste mă­suri au dat continuitate muncii și au creat posibilitatea notării cu mai multă competență a elevului in practica productivă. Tovarășul Ștefan Blidariu, direc­torul adjunct, aprecia că în instru­irea practică de la Școala profesio­nală a U.M.T., pregătirea elevilor în brigăzi, cu loc separat în uzi­nă, prezintă și alte avantaje : se înlătură de pildă posibilitatea de a se absenta nemotivat, plimbările fără rost prin uzină sau folosirea elevilor în alte scopuri de­cît cele destinate pregătirii lor profesionale. Utilitatea înființării atelierelor­­școală pe lîngă întreprinderile un­de­ vor veni să lucreze viitoarele cadre, reiese și din aceea că preda­rea lucrărilor efectuate și controla­te prin C.T.C., mărește simțul de răspundere al fiecărui elev pentru îndeplinirea planului, realizarea calitativă a produselor. Integrarea rapidă în norma de producție dă, de asemenea, posibilitatea tinerilor muncitori ca după o lună, două să ciștige un salariu bun ! Prezentarea avantajelor organi­zării atelierului-școală de la Uzine­le mecanice Timișoara recomandă de la sine și celorlalte Întreprinderi mari din județ să urmeze exemplul acesteia,­­ ,cu atît mai mult, cu cît, în cincinalul viitor, industria jude­țului nostru va cunoaște o dezvol­tare substanțială, iar la îndeplini­rea­­ sarcinilor sporite privind pro­ductivitatea muncii o contribuție însemnată va trebui să o aducă și tinerii muncitori. MARIN CHIRI­ACOPOL membru in Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Timișoara ATELIERUL­ ȘCOALA $1 CALIFI­­CAREA TÎNARULUI MUNCITOR Pe marginea unei bune experiențe in Uzinele mecanice Timișoara 1 1 NICI UN RABAT LA CALITATEA LUCRĂRILOR AGRICOLE! îndeplinirea obiectivelor din planurile campa­niei solicită o muncă politică permanentă O recentă analiză asupra rezul­tatelor pe 1970 la cultura griului, efectuată la Comitetul comunal de partid din Moșnița Nouă, a relie­fat cauzele care au diminuat recol­ta. — Trebuie să recunoaștem că, in afară de condițiile nefavorabile de climă și sistemul defectuos de desecare, producția de grîu a fost influențată și de slaba calitate a unor lucrări agricole — ne spunea tovarășul Pavel Barta, secretarul Comitetului comunal de partid. Așa de exemplu, la cooperativele agri­cole din Moșnița și Urseni, ară­tura efectuată în toamna anului trecut a fost necorespunzătoare. Culturile au fost puternic îmburu­­ienate, fiindcă griul nu s-a plivit și nici n-a fost ierbicidat. De ase­menea, au existat pierderi de pro­ducție și la recoltare, multe boabe au rămas în pleavă. Toate acestea sunt urmarea unor preocupări din partea insuficiente consiliilor de conducere și a slabului control exercitat de către organizațiile de partid. Intr-adevăr, numai așa se pot explica producțiile medii obținute de către cooperatorii din Moșnița Nouă (1077 kg/hectar) Moșnița Ve­che (1190 kg/hectar), Albina (1220 kg/hectar) și Urseni (1450 kg/hec­tar). Trăgîndu-se învățăminte din experiența anului 1970, sub îndru­marea directă a comitetului comu­nal de partid, s-a trecut la temei­nica organizare a muncii în fiecare unitate agricolă, dezbătîndu-se, în același timp, cu membrii consiliilor de comuniștii și conducere măsurile ce trebuie luate pentru a se obține producții la nivelul con­dițiilor create. Griul a fost ampla­sat după cele mai bune plante pre­mergătoare, arăturile și lucrurile de pregătire a terenului sunt terminate pe suprafețele unde au fost culturi de vară. De asemenea, parcelele eliberate sunt fertilizate cu îngră­șăminte chimice la toate unitățile, mai puțin la Moșnița Veche, unde consiliul de conducere nu s-a in­teresat de procurarea la timp a acestor substanțe. Cu toate strădaniile de pînă a­­cum, se mai semnalează unele de­ficiențe, care, dacă nu se remedi­ază operativ, pot periclita viitoarea producție de orz și grîu. Astfel, la cooperativa din Moșnița Nouă, pe tarlaua „izlaz“, se obsearvă ală­turi de proastă calitate ; pe o por­țiune de peste un hectar s-au găsit multe brazde nearate. De aseme­nea, în mod necorespunzător s-a efectuat discuitul și pe o parcelă alăturată. Toate acestea sub privi­rile îngăduitoare ale lui Gheorghe Dincă, șeful secției de mecanizare și ale tovarășilor din consiliul de conducere a cooperativei. „Nici arăturile de vară nu au corespuns din punct de vedere calitativ — se remarcă indignat Francisc Sandor, brigadier de cîmp. Pot spune, încă de pe acum, că datorită acestor lucrări de proastă calitate, se va pierde din producția viitoare". Tot la Moșnița Nouă, am consta­tat și alte abateri de la recoman­dările privind sporirea producției de grîu. In­nde să primească cîte un exemplar din schița de ampla­sare a griului și tehnologiile de lucrări, brigadierul s-a mulțumit să iscălească doar un proces verbal fără a intra în posesia documente­lor respective. Vinovată de aceste abateri se face și organizația de partid din unitate, care nu a con­trolat și tras la răspundere pe membrii consiliului de conducere pentru­­ nerespectarea indicațiilor primite. Dar, nici Comitetul co­munal de partid nu a sprijinit în suficientă măsură această organiza­ție. Numai așa se explică faptul că de două luni nu s-a ținut nici o ședință de birou și s-a permis ple­carea unor tovarăși, ceea ce a adus Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. * ll-a) r- * In pag. II și III U Universitatea populară, în pragul deschiderii cursurilor­­§f Contraste cotidiene ■ Sport Sesiunea Consiliului popular județean Timiș Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Ti­miș, prin Decizia nr. 413 din 1 septembrie 1970, convoacă de­putații Consiliului popular al județului Timiș în cea de-a VII-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 20 septem­brie 1970, ora 9, in Aula Universității din Timișoara, br. Vasile Pârvan nr. 4, cu următoarea ordine de zi : ANALIZA MODULUI CUM SE ÎNFĂPTUIESC ANGAJA­MENTELE LUATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL 1970.

Next