Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-26 / nr. 7994

ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN AUSTRIA A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU și Cuvîntarea tovarășului încheierea convorbirilor NICOLAE CEAUȘESCU la Agenția Internațională pentru Energia Atomică Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita o­­ficială care o fac in Austria, pen­tru a saluta pe participanții la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezentanți ai ști­inței din peste 85 de țări mem­bre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața in­ternațională, polarizind larg inte­resul și atenția opiniei mondiale. Importanța ei este publică de­terminată de faptul că dezbate problemele unui compartiment e­­sențial al științei contemporane, cu­ profunde implicații pentru pro­gresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tai­nelor atomului a deschis ome­­ni­rii calea unor mari realizări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, in ridicarea nivelului de civilizație, și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la reali­zarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru E­­nergia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuși statu­tul agenției — de a încuraja și fa­cilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta,­­ nu poate înflori decit în condiții de pace, într-un climat de încredere și colaborare între popoare. Oa­­menii de știință sunt, prin însăși natura activității lor, profund in­teresați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roadele creației lor să fie folosite pentru progresul și bunăstarea popoare­lor. Este evident că dacă mijloacele materiale și uriașele fonduri ab­sorbite în prezent de producerea armelor atomice și de cercetările pentru perfecționarea lor ar fi în­dreptate spre realizarea, cu ajuto­rul energiei nucleare, a unor o­­biective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ame­liorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea aces­tei uriașe cuceriri a geniului uman in instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi in mod exclusiv menirea de genera­tor al progresului și prosperității — acesta este un măreț ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii de bine îi închină eforturile și e­­nergia lor. Acționînd în acest spirit, savanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice și politice, de aparte­nența la un sistem social-politic sau altul — să-și aducă, împreună, contribuția la promovarea țelurilor nobile pe care agenția și le-a pro­pus și care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace România s-a pronunțat și se pro­­­­nunță în mod consecvent în favoa­rea unor măsuri ferme de dezar­mare generală, și îndeosebi de de­zarmare nucleară, considerând că singura modalitate de a elibera omenirea de coșmarul războiului nuclear este oprirea producției a­­cestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitivă folosirii energiei atomice în sco­­­­uri militare. Ca urmare a intrării in vigoare a Tratatului de neproliferare, Agen­ției Internaționale pentru Ener­gia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra reali­zării prevederilor lui, în așa fe­­ricit să se împiedice proliferarea armelor nucleare și, în același timp, să se asigure tuturor state­lor accesul liber la folosirea ener­giei nucleare în scopuri pașnice. Agenția Internațională pentru E­nergia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avan­taje pe care le oferă aplicare­, fizicii nucleare să intre cît mai larg în circuitul mondial de va­lori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelu­lui de civilizație al tuturor popoa­relor. O importanță­ deosebită are în acest sens activitatea Agenției pentru dezvoltarea cooperării pe­planul cercetării și folosirii ener­giei nucleare în scopuri paș­nice, pentru intensificarea schim­bului de informații și de expe­(continuare in pag. a IV-a) Vineri dimineața a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situației internaționale, subliniindu-se do­rința celor două țări de a con­lucra și în viitor pentru statorni­cirea pe continentul european unui climat de securitate, înțele­a­gere și colaborare pașnică. Cei doi președinți și-au exprimat satisfacția pentru evoluția favora­bilă a relațiilor româno-austriece, apreciind că vizitele reciproce din­tre conducerile de stat ale Româ­niei și Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care­ unesc cele două țări. In cadrul convor­birilor au fost relevate perspec­tivele extinderii colaborării și co­operării multilaterale, fructuoase, dintre România și Austria, în acest sens fiind date indicații organelor de resort. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, de deplină înțelegere. In încheiere, a fost a­­doptat un comunicat comun cu privire la vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria, oficiale „ORIZONT" NR. 8 Numărul 8 al revistei literare timișorene se deschide cu un articol, „Cartea luminii", de An­­ghel Dumbrăveanu, dedicat ani­versării lui 23 August. Un bo­gat grupaj intitulat „Cintecele Eliberării“ cinstește prin pana lui Pachia Ion Tatomirescu, Marcel Tăciune, Valentin Tudor, Ivo Muntean, marea sărbătoare a poporului nostru, căreia îi de­dică, de asemenea, două repor­taje — eseu Lucian Bureriu și Alexandru Deal. Interviuri cu Victor Eftimiu și Eranyó Zoltán abordează o problematică de real interes literar. Menționăm din amplul sector al liricii ver­surile lui Al. Jebeleanu, Da­mian Ureche, Ilie Măduțu, Ni­­colae Ioana, Virgiliu Bradin. Proza este reprezentată prin pa­tru schițe de Ion Arieșanu, prin­­tr-o povestire de Ștefan Stoian și un fragment de roman semnat de Marcu Bănescu. Partea de critică a revistei cuprinde cronici literare de Ion Maxim, Traian Liviu Birăescu la două cărți de critică, un profil dedicat lui Petre Stoica, semnat de N. Cio­­banu și un altul despre prozato­rul Georg Scherg de Heinz Stă­­nescu. Aurel Cosma publică in continuare amintirile sale de la revista timișoreană „Luceafărul“, privind prima ei perioadă de a­­pariție. Alte rubrici com­pletează sumarul acestui număr apărut și de data aceasta cu o ușoara intirziere. r­fff­es / COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU (21-25 septembrie 1970) la invitația președintelui federal al Republicii Austria, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, a făc­ut o vizită oficială în Austria, între 21-25 sep­tembrie 1970, ca răspuns la vizita in România a președintelui fede­ral Franz Jonas. Președintele Consiliului de Stat și persoanele oficiale care l-au insoțit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg și Linz, întreprinderi industriale instituții culturale din aceste la­și­calități, s-a făcut înalților oaspeți români și pretutindeni o primire cordială. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste și președintele Republicii România Austria au purtat convorbiri la care au participat : Din partea română : Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe; Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior; Du­mitru Aninoiu, ambasador extra­ordinar și plenipotențiar al Repu­blicii Socialiste România în Aus­tria. Din partea austriacă : Bruno Kreisky, cancelar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar; Rudolf Kirch­schläger, ministrul afacerilor ex­terne; Josef Stamnbacher, ministrul comerțului, industriei și meșteșu­gurilor; Hertha Firnberg, minis­trul științei și cercetării; Ernst Eu­gen Veselsky, Secretar de stat în Cancelaria Federală; Eduard Tschop, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Aus­tria în Republica Socialistă Româ­nia. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă de prietenie și înțe­legere reciprocă ce caracterizează relațiile intre cele două țări și au oferit prilejul efectuării unui larg schimb de păreri asupra raportu­rilor bilaterale și cu privire la principalele probleme internațio­nale de interes comun. S-a constatat cu satisfacție că de la vizita președintelui federal în România, in toamna anului 1969, relațiile dintre cele două țări s-au dezvoltat in toate domeniile în mod îmbucurător, ele constituind un e­­xemplu de colaborare între țări cu sisteme social-politice diferite. In timpul vizitei s-a semnat de către ministrul comerțului exterior al României, Cornel Burtică, ministrul federal al comerțului, in­­­­dustriei și meșteșugurilor, dr. Josef Stainbacher, un nou acord comer­cial pe perioada 1971-1975. A fost semnat, de asemenea, protocolul cu privire la schimbul de mărfuri pentru anul 1971. Cele două părți au constatat cu satisfacție creșterea continuă a (continuare in pag. a IV-a) Contribuții ale tinerilor sâteni Orele de muncă voluntar-pa­­triotică ale tinerilor din comu­nele județului nostru înregistrea­ză necontenit lucrări de înfru­musețare, întreținere și strîngere a metalelor vechi. Astfel, uteciș­­tii din Liebling au participat la construcția noului cămin cultural, la amenajarea parcului din îm­prejurul acestuia, a rondurilor de flori de pe strada principală, și, în același timp, au colectat, pînă în prezent, peste 6.000 kg fier vechi. Cei din Jebel au cu­rățit și întreținut 30 hectare de pășune, au strîns 4.000 kg me­tale. Tinerii făgețeni au amena­jat, în acest an, trei parcuri, și-au semnat prezența la acțiuni de împădurire, iar suprafața pășune întreținută se ridică de la 510 ha, depășindu-și cu mult norma planificată. Frumoase con­tribuții edilitar-gospodărești au avut și uteciștii din Dumbrava, Voiteni, Jamu Mare și, aseme­nea lor, mulți alții. VINE IARNA: CE VEȚI PUNE IN IESLEA VITELOR? Regi­strul lucrărilor agricole de sezon este deosebit de încărcat. Acțiunile sunt multiple și deopo­trivă de importante. Aceasta im­plică și o minuțioasă cunoaștere a situației din teren, clipă de clipă, de către conducerile unităților, de specialiști, de organizațiile de partid de la sate, pentru a orga­niza și dirija, cu maximum de operativitate, toate forțele meca­nice și manuale din unități la o activitate intensă. De altfel, la indicația Biroului Comitetului ju­dețean de partid, organele agri­cole județene, comitetele comu­nale de partid au stabilit măsuri concrete prin aplicarea cărora se pot realiza, în timp optim, toate acțiunile de campanie. Important este să se urmărească cu perseve­rență respectarea cu strictețe a măsurilor stabilite. Intrucît se apropie vertiginos perioada de stabulatie a animale­lor, una din cele mai importante acțiuni, la ora actuală, este și com­pletarea balanței furajere, în ca­drul căreia insilozările au un rol deosebit. In cooperativele agricole din județ este prevăzut să se in­silozeze 170.834 tone de diferi­te nutrețuri, încă in cursul lunii au­­­gust, Direcția agricolă județeană dat instrucțiuni detaliate, in scris, fiecărei unități pentru a trece urgent la această acțiune, pină nu se supraaglomerează și celelalte lucrări din campania de toamnă. Care este, la ora actuală, situația insilozărilor ? Din ultima situație operativă, centralizată de Direcția agricolă județeană, la sfirșitul săptămînii trecute, rezultă că au fost insilo­­zate numai 46.868 tone, ceea ce reprezintă abia 27 la sută din cantitatea planificată. Faptul de­notă că acțiunea se desfășoară cu inadmisibilă încetineală, că orga­nele agricole județene și comite­tele comunale de partid nu urmă­resc îndeplinirea ritmică in fie­care unitate, a propriilor măsuri. Aceasta reiese și din foarte marele decalaj de la o unitate la alta, în timp ce cooperativele din Jim­­bolia, Sînnicolaul Mare, Dudeștii­­ Vechi, Variaș, Biled, Pădureni au realizat, pină acum, intre 1000 și­­ 3000 tone de siloz, altele, cum sunt cele din Bărăteaz, Igriș, Teremia Mare, Otelec, Berini, Otvești, Voi­teni etc., nici măcar nu au înce­put această acțiune, deși unitățile respective au mari deficite in ba­lanța furajeră. Practica unităților fruntașe de­monstrează, și de data aceasta, că oricit de aglomerate ar fi lu­crările, li se poate face fată atunci cind comuniștii, sub îndrumarea organizațiilor de bază, desfășoară o intensă muncă politică in spri­jinul campaniei, cînd consiliile de conducere și specialiștii se stră­duiesc să organizeze minuțios munca, să repartizeze cu discer­­nămînt forțele mecanice și manu­ale de care dispun. O dovadă, elocventă, în acest sens, ne-o oferă, cooperativa agricolă din Jimbolia. Zilele trecute, de exem­plu, se lucra intens la pregătiri de teren și insămintări, la recoltări de porumb, de sfeclă de zahăr și de alte culturi. Nu erau neglijate nici insilozările. Din contră, li s-a acordat o primă atenție, imediat după recoltarea știuleților, coce­nii tocati­, în­­ amestec cu porumb verde din cultură dublă și cu frun­ze și colete de sfeclă de zahăr, neofilite încă, luau drumul silozu­lui. Inginerul zootehnist al coope­rativei, Andrei Mareș, supraveghea atent întreaga acțiune: tocarea, dozarea diferitelor componente, tasarea cât mai perfectă a silozu­lui. — Operativitatea joacă un im­portant rol in această acțiune — ne spune inginerul, în primul rind ne putem aduna mai grabnic can­titățile stabilite, până o vreme bună, în al doilea rind — ceea ce e și mai important — putem asi­­gura o calitate ridicata acestui nutreț. Cu cu­ un siloz este închis mai repede, cu atit și calitatea lui e mai bună. De această calitate va depinde și nivelul producției de lapte pe perioada stabulatiei... Iată, deci, că manifestindu-se interes, o bună orientare, la coo­perativa agricolă din Jimbolia s­a GAVRIL MALAI (continuare in pag. a Ill-a) Inadmisibilă lipsă de control și îndrumare în comunele Cărpiniș, Jabel și Voiteg privind asigurarea furajelor TOVARĂȘUL VASILE VILCU A ÎMPLINIT 60 DE ANI Comitetul Executiv al Comitet Român a adresat tovarășului Vasil Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre­publicii Socialiste România, cu ori următoarea scrisoare : Dragă tovarășe Vilcu. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îți adresează cal­de felicitări, urări de sănătate și fericire ! Intrat din anii tinereții in rîndu­­rile mișcării muncitorești, călit ca militant revoluționar re­al al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de­­ oamenii muncii împo­triva exploatării și asupririi bur­­ghezo-moșierești, a fascismului războiului hitlerist, pentru elibera­­i­rea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegație și devotament sarcinile încredințate de partid. Se bucură ului Central al Partidului Comunist e Vilcu, membru al Comitetului ședințe al Consiliului de Stat al Re­­lejul împlinirii virstei de 60 de ani, de o binemeritată considerație ac­tivitatea desfășurată după 23 Au­gust 1914, în funcțiile de răspunde­re ce ți s-au încredințat, ca prim­­­secretar al organizației regionale de partid Dobrogea, președinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, iar în pre­zent, ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și vice­președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Partidul nostru comunist România, promo­vează neabătut politica sa marxist­­leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălțare economică și socială a patriei, de înflorire mul­tilaterală a națiunii noastre socia­liste, de întărire a prieteniei și a­­lianței cu țările socialiste, a colaborării cu celelalte sta­te, a unității mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimpe­­rialiste. In înfăptuirea acestei poli­tici aduci o valoroasă și apreciată contribuție. Activitatea îndelungată pe care ai desfășurat-o în mișcarea revolu­ționară, slujirea cu credință a inte­reselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei so­cialismului și comunismului ți-au adus stima și prețuirea întregului partid, a tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vîlcu, ani malți, putere de muncă și noi succese în activi­tatea rodnică pe care o desfășori 1 COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Materiale d­e construcții mai multe, într-o gamă diversificată PE ȘANTIERELE VIITORULUI CINCINAL Din experiența întreprinderii de materiale de construcții din Timișoara La întreprinderea de materiale de construcții din Timișoara an de an, producția a cunoscut sal­turi importante, in condițiile unei permanente­­ creșteri a productivi­tății muncii și a reducerii chel­tuielilor de fabricație. Astăzi în­tregul colectiv raportează cu mindrie că eforturile sale s-au materializat în îndeplinirea pla­nului cincinal cu aproape 5 luni mai devreme, urmînd ca pină la sfirșitul anului să se realizeze peste plan importante cantități de materiale de construcții în va­loare de peste 13 milioane lei. în acest fel, întreprinderea noas­tră a contribuit la asigurarea ba­zei materiale a realizării inven­țiilor industriale și a con­strucțiilor de locuințe in perioada cincinalului, atît în județul nos­tru, cit și în alte regiuni ale țării. îndeplinirea ritmică a sarcini­lor de creștere a producției este un succes al întregului colectiv, din rindurile căruia comuniștii au fost întotdeauna in primele rîn­­duri ale bătăliei pentru realiza­rea cifrelor de plan, constituind, prin exemplul lor personal, cel mai eficace îndemn la o activi­tate creatoare. Ion Secară, Pavel Jorjart, Ioan Ignea, Nicolae Crai­nic și mulți alții, sunt cunoscuți și­ apreciați de către toți salaria­ții întreprinderii, constituind pil­de vii de abnegație și înaltă con­știință cetățenească și profesio­nală, factori hotărîtori ai suc­ceselor noastre in acești ultimi ani. Un alt factor principal, care a condiționat evoluția favorabilă in realizarea planului cincinal il constituie preocuparea intensă pentru modernizarea și lărgirea bazei tehnico-materiale, pentru creșterea prductivității importante succese s-au muncii, obținut la producția de materiale de zi­dărie, prin folosirea intensivă a capacităților de presare, uscare și ardere, prin eliminarea stag­nărilor mecanice și electrice a utilajelor și printr-o bună orga­nizare a locurilor de muncă. Pre­vederile planului cincinal vor fi depășite cu 84 milioane cărămizi echivalente, un aport esențial a­­ducindu-i unitățile a II-a și cea de la Biled. O dezvoltare verti­ginoasă a cunoscut un întreprin­derea noastră producția de pre­fabricate din beton (plăci de pa­vaj, borduri, elemente de gard AURELIAN PAMPU Inginer șef la J.I.L.M.C. Timișoara (Continuare în pag. a II-a) Crește numărul cadrelor în producție Una din preocupările de seamă ale consiliului de admi­nistrație de la Combinatul tex­til Lugoj este pregătirea a cît mai multe cadre pentru produc­ție. în acest an, prin diferite cursuri, au fost calificați 140 de țesători și 50 de ajutori de meșteri și-au însușit noi cunoș­tințe necesare meseriei pe care o profesează. în prezent, se află în fază de organizare deschide­rea unor cursuri de calificare pentru gradele I și II, care vor fi frecventate de 340 de țesă­tori, filaturi și finisori. Accent mare se pune și pe forma de ca­lificare prin ucenicie la locul de muncă și instruirea teore­tică la Școala profesională tex­tilă din localitate, unde învață peste 250 de tineri. 25 de ani de la moartea­­ lui Béla Bartók La Sînnicolaul Mare cu amintirea compozitorului Trecem pe străzi dintr-un vechi colț al orașului. La tot pasul, case pe ale căror frontispicii erau înscriși ani din celălalt secol , 1867, 1882. Cîteva au încă — lucru rar în orașul ce cunoaște o fru­moasă dezvoltare edilitară — acope­riș de trestie, ca pe vremuri, însoțitorul nos­tru, masiv, preocu­pat, ne oferea, locvace, explicații, cu lux de amă­nunte ; pe aici s-a jucat (mai trăieș­te încă un bătrîn,­­ nonagenar, care și-l amintește bine, era un copil frumos și sensibil), dincolo, in prelungirea șo­selei, este clădi­rea în care a lo­cuit, în primii lui ani de viață, îm­preună cu fami­lia, cu bunica sa, Matilda Romkovics. Clădirea se află în fosta incintă a șco­lii de agricultură, al cărei director fusese o vreme și tatăl său. Dar de născut — precis ! — născut l­a într-altă clădire. E pe aproape... Casa, acum renovată, dar cu vizibile semne ale virstei respectabile, e pe strada Cerbiț­ei lui la nr. 3 și va fi onorată, să poarte, începînd de astăzi, placă de marmură în amintirea a celui ce s-a născut aici in 1881. însoțitorul nostru a cercetat, ca un profesor de istorie ce este, a apelat și la sprijinul colegului său Marin Popa,­­pî­nă a reușit să stabilească, cu­­ largul concurs al autorităților­­ de stat, un adevăr, de amănunt,­­ e drept, dar important pentru­­ viața compozitorului de faimă­­ universală care s-a născut aici. I și compozitorul se cheamă Bar­ ls tók. Béla Bartók. i Inutil să povestim din fir a * păr cum au ajuns profesorii ^ túlia Szöcs și Marin Popa să ^ SIMION DIMA­­ (Continuare în pag a lll-a) ț ­_______4

Next