Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-18 / nr. 8013
In pagina a II-a: Tîrgul Internațional București O ADEVĂRATĂ METROPOLĂ A TEHNICII MODERNE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.013 Duminică, 18 octombrie 1970 , 6 pagini, 30 bani PE OGOARE: NICI O ORĂ PIERDUTA, NICI UN UTILAJ INACTIV! Folosind din plin timpul bun de lucru și capacitatea utilajelor, mecanizatorii se străduiesc să efectueze rnsămînțatul griului în epoca optimă — factor de seamă în obținerea unei producții mari. Cît va mai sta porumbul pe cîmp în așteptarea mijloacelor de transport? Fără îndoială, recoltatul porumbului se înscrie, la ora actuală între cele mai importante și urgente acțiuni pe ogoare. Dar dacă culesul propriu-zis s-a intensificat în ultimele zile, din păcate nu se desfășoară cu aceeași operativitate și transportul știuleților, pentru a fi depozitați grabnic la loc sigur, spre a se evita risipa și degradarea lor calitativă. Această situație se datorește, în primul rînd, faptului că unele conduceri de unități nu acordă importanța cuvenită bunei organizări a activității mijloacelor de transport, pentru ca ele să poată fi utilizate cu randament maxim, la acțiuni care solicită prioritate. Un raid-anchetă, întreprins in zilele din urmă prin cîteva unități de pe șoseaua Timișoara—Lugoj, ne-a dezvăluit fapte concludente privind defectuoasa utilizare a mijloacelor de transport și consecințele acesteia. La cooperativa agricolă din Remetea Mare, contabilul șef al unității, Ioan Breca, ne spune : „ Am recoltat aproape 100 hectare de porumb, dar în cea mai mare parte știuleții se află încă pe cîmp. Avem în grămezi peste 35 de vagoane. Am transportat în pătule doar vreo 70 de tone. Porumbul e frumos, in medie peste 3.000 kg boabe la hectar. In bună parte porumbul l-au recoltat elevii și studenții, iar noi nu putem nici să-l cărăm măcar. Nu avem mijloace de transport. Un camion ne stă pe butuci de mai bine de patru zile. Oricît ne-am strădui cu un camion, un rutier cu remorcă și... 5 căruțe, nu putem transporta recolta în condiții optime. Tot cu aceste mijloace trebuie efectuate și alte transporturi ... Dar despre slaba preocupare a consiliului de conducere pentru punerea în stare de funcționare a tuturor mijloacelor de transport și utilizarea lor rațională, contabilul șef nu suflă o vorbă măcar. Consecința lipsei de răspundere în acest sens o întîlnim în cîmp : grămezi de porumb împrăștiate de la un capăt la altul al lanurilor Stau așa de zile în șir, parcă ar fi ale nimănui și la îndemîna oricui. De altfel, unii lucrători ai T.C.I.F., care execută lucrări de desecare în această zonă, au și fost surprinși de organele de miliție, luînd ca din propria grădină, iar pentru fapta lor acum li se întocmesc dosare de dare în judecată. Cu timp va mai lăsa conducerea unității avuția obștească la cheremul trecătorilor ? In unitatea imediat învecinată, la Izvin, am întîlnit o situație asemănătoare. Cooperativa are patru autocamioane, dar nici unul nu transportă știuleți din cîmp. Porumbul a fost lăsat, și aici, pe seama unui rutier cu remorcă și a 5 căruțe, în timp ce în timp zace recoltat porumbul de pe a ION MEDIA (Continuare în pag. a II-a). Participare entuziastă De mai multe zile, elevii Liceului „Vincențiu Babeș" din Timișoara, participă cu însuflețire la recoltatul porumbului în diferite unități agricole ale județului. Așa după cum ne-a informat profesorul Octavian Dolga, director adjunct al acestui liceu, numai la întreprinderea agricolă de stat din Timișoara cei 150 de elevi au recoltat, prefirat și încărcat in pătule cantitatea de 660 de tone de porumb. Valoarea lucrării se ridică la suma de 19.960 de lei. Și la ferma din Gottlob, 55 de elevi au lucrat cu mult entuziasm la depănușat, despuiat și la alte lucrări legate de strîngerea și depozitarea porumbului, aducind un real sprijin acestei unități socialiste. /\ In I.A.S. se impune: RITM MAI ALERT LA SEMĂNAT! Zilele bune de lucru din săptămîna încheiată au fost folosite cu chibzuință și pricepere de întreprinderile agricole de stat din județ, atît la stringerea recoltei de floarea-soarelui și porumb, cît și la eliberatul terenului și însămințatui griului. Printr-o exploatare rațională a tractoarelor și mașinilor din dotare, mecanizatorii de la I.A.S. din Epziaș au reușit să insfimențeze griul aproape pe întreaga suprafață planificată. Fruntașe la această lucrare sunt și întreprinderile agricole de stat din Jimbolia, Timișoara și Variaș care datorită bunei organizări a muncii, simțului de răspundere cu care au lucrat toți membrii consiliilor de administrație, au reușit să pregătescă griului un bun pat germinativ și să se încadreze cu semănatul în epoca Optimă. Din situația centralizată la Inspectoratul județean al I.A.S. rezultă însă că mai sunt și unități în care atit datorită unor cauze obiective cât și mai ales neutilizării din plin a timpului bun de lucru, a tractoarelor și mașinilor, însămințatul griului se desfășoară cu multă încetineală. Dacă la întreprinderile din Șag. Giarmata, Peciu Nou și Periam semănatul a stagnat intr-o oarecare măsură din cauza nesosirii la timp a seminței, la cele din Voiteni, Gătaia și (Continuare în pag. a II-a) /WWW WWW VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigații în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află in localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pină nu de mult, această zonă era în general aridă, pămîntul sterp Datorită irigațiilor, a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit : debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează la cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, James Row, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere în continuare a relațiilor, de colaborare dintre firmele americane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România și S.U.A. Reîntîlnire după 20 de ani seri a avut loc la Institutul de medicină din Timișoara întîlnirea după 20 de ani de la absolvirea promoției 1950, cea mai numeroasă serie din istoria institutului. La frumoasa festivitate ce s-a desfășurat cu acest prilej, în amfiteatrul mare, au luat parte numeroși profesori și alte cadre didactice. Marea majoritate a absolvenților, astăzi cadre medicale sau științifice, răspîndite pe tot cuprinsul țării, răspund „prezent” cînd decanul facultății, prof. dr. N. Dragomir, citețte catalogul. Prof. dr. doc. Pius Brînzeu, rectorul institutului, prof. dr. doc. Gheorghe Lupașcu, membru corespondent al Academiei, fost rector, profesorii I. Mesrobeanu, E. Hurmuzache, au evocat apoi cu emoție primii ani din viața institutului timișorean, ani de entuziasm și efort creator în care s-a desfășurat școlarizarea actualei serii. Din partea foștilor studenți au vorbit conf. dr. G. Băcanu, prodecan al facultății, și dr. Petru Oprea. ★ O asemenea întîlnire a avut loc tot ieri și la Facultatea de construcții. Au participat cele două promoții ale anului 1950, promoții care au terminat facultatea cu 5 și 4 ani. Cu acest prilej tovarășul prof. univ. Dan Mateescu, decanul facultății, a salutat cu bucurie pe foștii studenți ai institutului, ținîndu-le în continuare o lecție despre „Considerente noi privind calcularea structurilor metalice“. Ora de curs și întîlnirea inginerilor constructori s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, colegială. Prima vizită în noul sezon cultural am făcut-o la fabrica „Banatul“ din Timișoara : aici, planurile de muncă, graficul activităților culturale continuă unele manifestări anterioare legate în cea mai mare parte de procesul de producție al întreprinderii. De mai mulți ani, un grup de oameni pasionați — Victoria Căpățînă, directoarea clubului, Nicolae Bazavan, secretarul organizației U.T.C., Mihai Schlecht, responsabilul cultural, Mihai Cocora, tehnician, Chiț, bibliotecară și Valeria alții — se străduiesc ca, intermediul acțiunilor prin pe care le organizează să determine formarea unor convingeri și atitudini care să sporească capacitatea de realizare a sarcinilor de producție, să faciliteze dezvoltarea gîndirii economice, a interesului pentru înțelegerea principiilor politicii partidului și statului nostru. Nu de mult, consiliul de conducere al clubului a inițiat în colaborare cu organizația U.T.C. o dezbatere pe tema „Calitatea produselor, factor hotărîtor în economia națională“, pornind de la situația reală din întreprindere : numărul mare al absențelor (cele mai multe nemotivate), determină modificări în organizarea producției, schimbarea unor muncitori la locul de muncă. Fapte de acest gen împiedici întregul colectiv in realizarea obligațiilor profesionale. Iată de ce comisia culturală a întreprins un ciclu de acțiuni diverse, pe măsura exigențelor cerute de producție. Pe această linie se înscriu și dezbaterile pe teme profesionale organizate cu salariații întreprinderii la club. Cu cîtva timp in urmă, la o asemenea dezbatere pe tema calității au fost invitați și lucrători de la magazinele de încălțăminte din oraș. Aceștia au făcut cunoscute participanților părerile cumpărătorilor despre calitatea încălțămintei produsă de ei. Un pnlet asemanator pentru discutarea calității produselor l-a constituit o scrisoare venită pe adresa fabricii. „Seriozitatea cu care se subliniază in documentele de partid calitatea muncii — ne spunea tov. N. Bazavan — ne cheamă să facem totul pentru cunoașterea implicațiilor economice al activității desfășurate. De aceea, in planurile noastre cultural-educative ne-am propus o serie de manifestări legate tocmai de activitatea economică a întreprinderii. În prezent se află în curs de desfășurare un concurs pe tema „Să cunoaștem cit mai multe operații de lucru". Tinerii concurenți, în special cei care nu au calificare, au posibilitatea să-și însușească anumite cunoștințe teoretice din manualul de tehnologie a încălțămintei, iar stăpânirea lor practică este probată de asistența maiștrilor și șefilor de secții, de demonstrațiile la bandă. Un reviriment în domeniul muncii cultural-educative în sprijinul producției îl constituie activitatea brigăzii artistice de agitație. Viabilitatea ei este conferită tocmai de conținutul textelor, întotdeauna legate de sarcinile cele mai acute ale întreprinderii. Săptămâna trecută formația a susținut, într-una din secțiile fabricii, un nou spectacol intitulat „Cu degetul pe rană" (instructor și regizor, Emil Șein). Acestor acțiuni li se adaugă o meritorie activitate educativă desfășurată de membrii comisiei culturale prin stația de radioamplificare. Recent, directoarea clubului împreună cu secretarul U.T.C. au făcut un sondaj printre intîrziați, la poarta fabricii, folosind în același timp un magnetofon. Înregistrate pe bandă motivările aduse de cei în ANTOANETA MAGURA (Continuare in pag. a V-a) NOU SEZON CULTURAL LA CLUBUL „BANATUL" Economicul-criteriu determinant al activităților educative La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara După-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l însoțesc au vizitat Uzinele „Memorex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex“. La sosire oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității (Continuare in pag. a VI-a) Mime, la radio și televiziune Luni, 19 octombrie 1970, în jurul orei 16,45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. LA O LUNĂ DESCHIDEREA CURSURILOR Cît de încărcat este „jurnalul de bord“ al activității școlare ? A trecut aproximativ o lună de la deschiderea anului școlar 1970- 1971. Profesorii și elevii s-au angajat cu forțe noi într-o bătălie a instrucției și educației imprimînd procesului de învățămint seriozitate, un substanțial impuls în vederea urcării de noi trepte pe linia valorică, a modernizării sale. Despre acești primi pași pentru realizarea sarcinilor puse în fața școlii și a slujitorilor ei de către conducerea noastră de partid și de stat ne-am propus să tratăm în cadrul unei anchete întreprinse la cele două licee lugojene. începutul, cum era firesc, l-am făcut cu orarul acestor școli, întocmit la sfîrșitul lunii septembrie, deci imediat după începerea cursurilor, a primit bineînțeles citeva retușuri absolut necesare. La data vizitei noastre lucrurile intraseră în normal din acest punct de vedere. Adresînd cuvinte de laudă direcțiunii Liceului „Coriolan Brediceanu" și celei a Liceului nr. 2 pentru operativitatea cu care și-au stabilit orarul, acest ghid al întregii activități didactice, ne gîndim că mai sînt școli in care nici pînă acum orarul nu este definitivat, fluctuația orelor creînd perturbații, nemulțumiri deopotrivă pentru profesori și elevi. Cu prilejul unei alte anchete, relevam cîteva din neajunsurile în ceea ce privește procurarea manualelor. Iată ca nici după o lună titlurile necesare realizării în bune condiții a procesului de învățămînt nu sînt complete. După mărturisirea tov. Tiberiu Bulzan, directorul Liceului „Coriolan Brediceanu" sînt în așteptarea manualului de matematică pentru anul I și anul III, a celui de fizică, chimie, limba engleză, la același an, a cărților de limba română și franceză (anul IV) la secția maghiară, a celui de limba franceză (anul IV) la secția română. De asemenea, copiii de la secția germană își doresc de mult cărțile de limba engleză (anii II și III), pe cele de fizică (anul IV). „Manualele au fost comandate, ne declară interlocutorul nostru, dar Centrul de librării Timișoara nu ni le-a livrat încă. Dacă la matematică și fizică profesorii se mai descurcă, la germană, pentru limbi, mai ales problema este destul de dificilă“. Goluri la lista manualelor am găsit și la Liceul nr. î„ unde elevii clasei a X-a a Școlii generale sunt văduviți de posibilitatea de a învăța după „Cunoștințe social-politice“, iar colegii tot mai mici din clasa a V-a se inițiază în tainele limbii engleze după textele oferite de cadrul didactic de specialitate, deoarece manualul nu a venit încă. Ne-am interesat în continuare de problemele care frămîntă colectivele didactice în această perioadă. Cel dinții obiectiv propus vizează creșterea calitativă a lecțiilor, pregătirea unor absolvenți capabili să obțină rezultate frumoase la admiterea în facultăți, școli tehnice sau la locuri de muncă. Un calificativ excelent sîntem obligați să-l acordăm direcțiunilor celor două li- I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. a IV-a) IN PAGINA A IV-A • Autodotarea-treaptă prețioasă in modernizarea invățămîntului • Nota la purtare e o simplă formalitate ?