Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-18 / nr. 8013

In pagina a II-a: Tîrgul Internațional București O ADEVĂRATĂ METROPOLĂ A TEHNICII MODERNE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.013 Duminică, 18 octombrie 1970 , 6 pagini, 30 bani PE OGOARE: NICI O ORĂ PIERDUTA, NICI UN UTILAJ INACTIV! Folosind din plin timpul bun de lucru și capacitatea utilajelor, mecanizatorii se străduiesc să efectueze rnsămînțatul griului în epoca optimă — factor de seamă în obținerea unei producții mari. Cît va mai sta porumbul pe cîmp în așteptarea mijloacelor de transport? Fără îndoială, recoltatul porum­bului se înscrie, la ora actuală între cele mai importante și ur­gente acțiuni pe ogoare. Dar dacă culesul propriu-zis s-a intensificat în ultimele zile, din păcate nu se desfășoară cu aceeași operativita­te­­ și transportul știuleților, pentru a fi depozitați grabnic la loc si­gur, spre a se evita risipa și de­gradarea lor calitativă. Această situație se datorește, în­ primul rînd, faptului că unele conduceri de unități nu acordă importanța cuvenită bunei organizări a acti­vității mijloacelor de transport, pentru ca ele să poată fi utilizate cu randament maxim, la acțiuni care solicită prioritate. Un raid-anchetă, întreprins in zilele din urmă prin cîteva uni­tăți de pe șoseaua Timișoara—Lu­goj, ne-a dezvăluit fapte conclu­dente privind defectuoasa utili­zare a mijloacelor de transport și consecințele acesteia. La cooperativa agricolă din Re­­metea Mare, contabilul șef al uni­tății, Ioan Breca, ne spune : „ Am recoltat aproape 100 hec­tare de porumb, dar în cea mai mare parte știuleții se află încă pe cîmp. Avem în grămezi peste 35 de vagoane. Am transportat în pătule doar vreo 70 de tone. Po­rumbul e frumos, in medie peste 3.000 kg boabe la hectar. In bună parte porumbul l-au recoltat ele­vii și studenții, iar noi nu putem nici să-l cărăm măcar. Nu avem mijloace de transport. Un camion ne stă pe butuci de mai bine de patru zile. Oricît ne-am strădui cu un camion, un rutier cu re­morcă și... 5 căruțe, nu putem transporta recolta în condiții opti­me. Tot cu aceste mijloace tre­buie efectuate și alte transpor­turi ... Dar despre slaba preocupare a consiliului de conducere pentru punerea în stare de funcționare a tuturor mijloacelor de transport și utilizarea lor rațională, conta­bilul șef nu suflă o vorbă mă­car. Consecința lipsei de răspun­dere în acest sens o întîlnim în cîmp : grămezi de porumb împrăș­tiate de la un capăt la altul al lanurilor Stau așa de zile în șir, parcă ar fi ale nimănui și la în­­demîna oricui. De altfel, unii lu­crători ai T.C.I.F., care execută lucrări de desecare în această zonă, au și fost surprinși de or­ganele de miliție, luînd ca din propria grădină, iar pentru fapta lor acum li se întocmesc dosare de dare în judecată. Cu­ timp va mai lăsa conducerea unității avu­ția obștească la cheremul trecă­torilor ? In unitatea imediat învecinată, la Izvin, am întîlnit o situație a­­semănătoare. Cooperativa are pa­tru autocamioane, dar nici unul nu transportă știuleți din cîmp. Porumbul a fost lăsat, și aici, pe seama unui rutier cu remorcă și a 5 căruțe, în timp ce în timp zace recoltat porumbul de pe a­ ION MED­IA (Continuare în pag. a II-a). Participare entuziastă De mai multe zile, elevii Li­ceului „Vincențiu Babeș" din Timișoara, participă cu însufle­țire la recoltatul porumbului în diferite unități agricole ale ju­dețului. Așa după cum ne-a in­format profesorul Octavian Dol­ga, director adjunct al acestui liceu, numai la întreprinderea agricolă de stat din Timișoara cei 150 de elevi au recoltat, pre­firat și încărcat in pătule can­titatea de 660 de tone de po­rumb. Valoarea lucrării se ri­dică la suma de 19.960 de lei. Și la ferma din Gottlob, 55 de elevi au lucrat cu mult entu­ziasm la depănușat, despuiat și la alte lucrări legate de strînge­­rea și depozitarea porumbului, aducind un real sprijin acestei unități socialiste. /\ In I.A.S. se impune: RITM MAI ALERT LA SEMĂNAT! Zilele bune de lucru din săptă­­mîna încheiată au fost folosite cu chibzuință și pricepere de între­prinderile agricole de stat din ju­deț, atît la stringerea recoltei de floarea-soarelui și porumb, cît și la eliberatul terenului și însă­­mințatui griului. Printr-o exploa­tare rațională a tractoarelor și mașinilor din dotare, mecanizatorii de la I.A.S. din Epziaș au reușit să insfimențeze griul aproape pe întreaga suprafață planificată. Fruntașe la această lucrare sunt și întreprinderile agricole de stat din Jimbolia, Timișoara și Variaș care datorită bunei organizări a muncii, simțului de răspundere cu care au lucrat toți membrii con­siliilor de administrație, au reușit să pregătescă griului un bun pat germinativ și să se încadreze cu semănatul în epoca Optimă. Din situația centralizată la In­spectoratul județean al I.A.S. re­zultă însă că mai sunt și unități în care atit datorită unor cauze obiective cât și mai ales neutili­­zării din plin a timpului bun de lucru, a tractoarelor și mașinilor, însămințatul griului se desfășoară cu multă încetineală. Dacă la în­treprinderile din Șag. Gi­armata, Peciu Nou și Periam semănatul a stagnat intr-o oarecare măsură din cauza nesosirii la timp a semin­ței, la cele din Voiteni, Gătaia și (Continuare în pag. a II-a) /WWW WWW VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigații în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre o­­rașul Fresno din California. Distin­șii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pen­tru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Ma­chinery Corporation“, ale cărei u­­zine se află in localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru pro­tejarea mediului înconjurător, fos­tă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cu­noscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Al­bă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pină nu de mult, această zonă era în general aridă, pămîntul sterp Datorită irigațiilor, a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de ci­trice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Pre­ședintele Nicolae Ceaușescu se in­teresează îndeaproape de caracte­risticile acestui sistem, primește ex­plicații amănunțite din partea pro­iectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpi­­narea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașu­lui, Paul Wasemiller, și alți repre­zentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă tit­lul de cetățean de onoare al orașu­lui Fresno, precum și cheia orașu­lui. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pen­tru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreap­tă spre plantațiile de portocali iri­gate. Se dau explicații asupra sis­temului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la ba­rajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Pre­ședintele Nicolae Ceaușescu se in­teresează îndeaproape de unele as­pecte concrete ale sistemului de i­rigație folosit : debitul de apă dis­tribuită anual pentru fiecare ha, e­­ficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In în­cheierea vizitei la baraj, președin­tele Nicolae Ceaușescu semnează la cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu a­­vionul, oaspeții poposesc în locali­tatea San Jose, unde se află cen­trala întreprinderii vizitate. In în­­tîmpinare au venit primarul ora­șului, James Row, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall, îndată după sosire, este prezentat un in­teresant film despre activitatea în­treprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instala­ții. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In ca­drul discuțiilor avute cu acest­ pri­lej au fost evocate posibilitățile de extindere în continuare a relațiilor, de colaborare dintre firmele ame­ricane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre Ro­mânia și S.U.A. Reîntîlnire după 20 de ani seri a avut loc la Institutul de medicină din Timișoara întîl­­nirea după 20 de ani de la ab­solvire­a promoției 1950, cea mai numeroasă serie din istoria­ institutului. La frumoasa festivi­tate ce s-a desfășurat cu acest prilej, în amfiteatrul mare, au luat parte numeroși profesori și alte cadre didactice. Marea ma­joritate a absolvenților, astăzi cadre medicale sau științifice, răspîndite pe tot cuprinsul țării, răspund „prezent” cînd decanul facultății, prof. dr. N. Dragomir, citeț­te catalogul. Prof. dr. doc. Pius Brînzeu, rectorul institutu­lui, prof. dr. doc. Gheorghe Lu­­pașcu, membru corespondent al Academiei, fost rector, profeso­rii I. Mesrobeanu, E. Hurmuza­­che, au evocat apoi cu emoție primii ani din viața institutului timișorean, ani de entuziasm și efort creator în care s-a desfășu­rat școlarizarea actualei serii. Din partea foștilor studenți au vorbit conf. dr. G. Băcanu, pro­decan al facultății, și dr. Petru Oprea. ★ O asemenea întîlnire a avut loc tot ieri și la Facultatea de construcții. Au participat cele două promoții ale anului 1950, promoții care au terminat facul­tatea cu 5 și 4 ani. Cu acest prilej tovarășul prof. univ. Dan Mateescu, decanul facultății, a salutat cu bucurie pe foștii stu­denți ai institutului, ținîndu-le în continuare o lecție despre „Considerente noi privind calcu­larea structurilor metalice“. Ora de curs și întîlnirea inginerilor constructori s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, colegială. Prima vizită în noul sezon cultural am făcut-o la fabrica „Banatul“ din Timișoara : aici, planurile de muncă, graficul activi­tăților culturale continuă unele manifestări anterioa­re legate în cea mai mare parte de procesul de pro­ducție al întreprinderii. De mai mulți ani, un grup de oameni pasionați — Victoria Căpățînă, di­rectoarea clubului, Nicolae Bazavan, secretarul orga­nizației U.T.C., Mihai Schlecht, responsabi­lul cultural, Mihai Cocora, tehnician, Chiț, bibliotecară și Valeria alții — se străduiesc ca, intermediul acțiunilor prin pe care le organizează să de­termine formarea unor convingeri și atitudini care să sporească capacitatea de realizare a sarcinilor de producție, să faciliteze dezvoltarea gîndirii econo­mice, a interesului pentru înțelegerea principiilor po­liticii partidului și statu­lui nostru. Nu de mult, consiliul de conducere al clubului a inițiat în colaborare cu organizația U.T.C. o dez­batere pe tema „Calitatea produselor, factor hotărî­­tor în economia națională“, pornind de la situația reală din întreprindere : numărul mare al absențe­lor (cele mai multe nemo­tivate), determină modifi­cări în organizarea pro­ducției, schimbarea unor muncitori la locul de muncă. Fapte de acest gen împiedici întregul colectiv in realizarea obligațiilor profesionale. Iată de ce comisia culturală a între­prins un ciclu de acțiuni diverse, pe măsura exigen­țelor cerute de producție. Pe această linie se înscriu și dezbaterile pe teme pro­fesionale organizate cu sa­lariații întreprinderii la club. Cu cîtva timp in urmă, la o asemenea dez­batere pe tema calității au fost invitați și lucrători de la magazinele de încălță­minte din oraș. Aceștia au făcut cunoscute participan­ților părerile cumpărători­lor despre calitatea încăl­țămintei produsă de ei. Un pnlet asemanator pentru discutarea calității produ­selor l-a constituit o scri­soare venită pe adresa fa­bricii. „Seriozitatea cu care se subliniază in documentele de partid calitatea muncii — ne spunea tov. N. Ba­zavan — ne cheamă să facem totul pentru cunoaș­terea implicațiilor econo­mice al activității desfă­șurate. De aceea, in pla­nurile noastre cultural-e­­ducative ne-am propus o serie de manifestări legate tocmai de activitatea eco­nomică a întreprinderii. În prezent se află în curs de desfășurare un concurs pe tema „Să cunoaștem cit mai multe operații de lu­cru". T­inerii concurenți, în special cei care nu au calificare, au posibilitatea să-și însușească anumite cunoștințe teoretice din manualul de tehnologie a încălțămintei, iar stăpâni­­rea lor practică este pro­bată de asistența maiștri­lor și șefilor de secții, de demonstrațiile la bandă. Un reviriment în dome­niul muncii cultural-educa­tive în sprijinul producției îl constituie activitatea bri­găzii artistice de agitație. Viabilitatea ei este confe­rită tocmai de conținutul textelor, întotdeauna le­gate de sarcinile cele mai acute ale întreprinderii. Săptămâna trecută formația a susținut, într-una din secțiile fabricii, un nou spectacol intitulat „Cu de­getul pe rană" (instructor și regizor, Emil Șein). A­­cestor acțiuni li se adaugă o meritorie activitate edu­cativă desfășurată de mem­brii comisiei culturale prin stația de radioamplificare. Recent, directoarea clubu­lui împreună cu secretarul U.T.C. au făcut un son­daj printre intîrziați, la poarta fabricii, folosind în același timp un magneto­fon. Înregistrate pe bandă motivările aduse de cei în ANTOANETA MAGURA (Continuare in pag. a V-a) NOU SEZON CULTURAL LA CLUBUL „BANATUL" Economicul-criteriu determinant al activităților educative La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara După-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l în­soțesc au vizitat Uzinele „Mem­o­­rex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pen­tru calculatoare electronice. Dea­supra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex“. La so­sire oaspeții au fost salutați de pre­ședintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al a­­cestei întreprinderi, precum și prin­cipalele coordonate ale activității (Continuare in pag. a VI-a) Mime, la radio și televiziune Luni, 19 octombrie 1970, în jurul orei 16,45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Na­țiunilor Unite. LA O LUNĂ DESCHIDEREA CURSURILOR Cît de încărcat este „jurnalul de bord“ al activității școlare ? A trecut aproximativ o lună de la deschiderea anului școlar 1970- 1971. Profesorii și elevii s-au angajat cu forțe noi într-o bătălie a instruc­ției și educației imprimînd procesului de învățămint seriozitate, un substanțial impuls în vederea urcării de noi trepte pe linia valorică, a modernizării sale. Despre acești primi pași pentru realizarea sarci­nilor puse în fața școlii și a slujitorilor ei de către conducerea noas­tră de partid și de stat ne-am propus să tratăm în cadrul unei anche­te întreprinse la cele două licee lugojene. începutul, cum era firesc, l-am făcut cu orarul acestor școli, întoc­mit la sfîrșitul lunii septembrie, deci imediat după începerea cursu­rilor, a primit bineînțeles citeva retușuri absolut necesare. La data vizitei noastre lucrurile intraseră în normal din acest punct de ve­dere. Adresînd cuvinte de laudă direcțiunii Liceului „Coriolan Bre­­diceanu" și celei a Liceului nr. 2 pentru operativitatea cu care și-au stabilit orarul, acest ghid al între­gii activități didactice, ne gîndim că mai sînt școli in ca­re nici pînă acum orarul nu este definitivat, fluctua­ția orelor creînd perturbații, ne­mulțumiri deopotrivă pentru pro­fesori și elevi. Cu prilejul unei alte anchete, re­levam cîteva din neajunsurile în ceea ce privește procurarea ma­nualelor. Iată ca nici după o lună titlurile necesare realizării în bune condiții a procesului de învățămînt nu sînt complete. După mărturisi­rea tov. Tiberiu Bulzan, directorul Liceului „Coriolan Brediceanu" sînt în așteptarea manualului de matematică pentru anul I și anul III, a celui de fizică, chimie, lim­ba engleză, la același an, a cărți­lor de limba română și franceză (anul IV) la secția maghiară, a ce­lui de limba franceză (anul IV) la secția română. De asemenea, copiii de la secția germană își doresc de mult cărțile de limba engleză (anii II și III), pe cele de fizică (anul IV). „Manualele au fost comandate, ne declară interlocutorul nostru, dar Centrul de librării Timișoara nu ni le-a livrat încă. Dacă la ma­tematică și fizică profesorii se mai descurcă, la germană, pentru limbi, mai ales problema este destul de dificilă“. Goluri la lista ma­nualelor am găsit și la Liceul nr. î„ unde elevii clasei a X-a a Șco­lii generale sunt văduviți de posi­bilitatea de a învăța după „Cunoș­tințe social-politice“, iar colegii tot mai mici din clasa a V-a se iniția­ză în tainele limbii engleze după textele oferite de cadrul didactic de specialitate, deoarece manualul nu a venit încă. Ne-am interesat în continuare de problemele care frămîntă colecti­vele didactice în această perioadă. Cel dinții obiectiv propus vizează creșterea calitativă a lecțiilor, pre­gătirea unor absolvenți capabili să obțină rezultate frumoase la ad­miterea în facultăți, școli tehnice sau la locuri de muncă. Un califica­tiv excelent sîntem obligați să-l a­­cordăm direcțiunilor celor două li- I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. a IV-a) IN PAGINA A IV-A • Autodotarea-treaptă prețioasă in modernizarea invățămîntului • Nota la purtare e o simplă formalitate ?

Next