Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-27 / nr. 8020
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.020 * Marți, 27 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimișii speciali transmit : Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, in Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzind invitației președintelui Richard Nixon, și a soției sale Patricea Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt, incepînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în Et~mosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor intîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întimpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara in ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), lângă podium au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din Wahsington, cu soția. Erau, de asemenea, prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai Ambasadei române Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricea Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, in apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricea Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mina cu cordialitate. Patricea Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor ,cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie in cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece in revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor Este primită (Continuare în pag. a IV-a) 25 — 31 octombrie SĂPTAMÎNIA ECONOMIEI Emil Tărburaru directorul Direcției județene Timiș a Casei de Economii și Consemnațiuni Tradiționala „săptămînă a economiei” se organizează și în acest an între 25 — 31 octombrie. Concretizată in multiple și variate manifestări ce au loc în orașe și localități rurale, această amplă acțiune constituie o sărbătoare închinată spiritului de economie, un omagiu adus chibzuinței și cumpătării. Sumele pe care oamenii nu le cheltuiesc pentru nevoi curente, ci le economisesc, reflectă profunde procese social-economice și ilustrează importante însușiri spirituale ale poporului nostru. Prin economisirea La C.E.C., înfăptuim și un act patriotic întrucît banii atîta timp cit sînt păstrați la C.E.C. sunt folosiți de statul nostru în mod productiv la dezvoltarea economiei naționale, la ridicarea nivelului de trai al poporului. Soldul general al economiilor bănești ale populației din județul Timiș depuse, la CEG era la 30 septembrie ac. cu 10,2 la sută mai mare față de cel înregistrat la aceeași dată a anului trecut și de 1,7 ori mai mare decât cel de la începutul anului 1967. Peste 200.000 de cetățeni ai județului sunt în prezent depunători la G.E.C., ceea ce înseamnă un libret la trei locuitori. La dispoziția depunătorilor se află o largă rețea de deservire : 50 de unități proprii din care 38 in localități rurale și 174 unități mandatare, dintre care 138 in mediul rural. Fiind o instituție de deservire a populației C.E.C-ul oferă depunătorilor importante avantaje. Economiile păstrate la C.E.C. sporesc prin dobinzi sau prin cîștiguri in bani și obiecte. Depunătorii pot dispune de banii depuși la C.E.C. ca de orice bun personal, putind să-i retragă oricînd parțial în întregime. Sumele păstrate sau la C.E.C se află în deplină siguranță, für,ci garantate de stat. Este asigurat și secretul operațiunilor efectuate și al numelui depunătorului! toate operațiunile se efectuează gratiuit, iar dobînzile și ciștigurile sînt scutite de orice taxe sau impozite. La îndemina depunătorilor etau variate librete de economii, conturi (Continuare în pag. a II-a) INPAGIN A III-A SPORT Comentarii și Informații de la principalele competiții desfășurate în județ Ij§ Semicentenarul clubului sportiv Politehnica Timișoara Ijf Feroviarii surclasați Ijf Victorie, dar jocul nu a convins i--- i Construcția noului hotel timișorean se înscrie la nivelul etajului al 12-lea... „FILE DE ISTORIE “ In holul etajului I al Facultății de electrotehnică s-a deschis o expoziție intitulată „File de istorie“, dedicată aniversării semicentenarului clubului sportiv al Institutului politehnic „Traian Vuia". Alături de cele 4 panouri impunătoare care ilustrează, cu ajutorul fotografiilor „pe viu“ aspecte din laborioasa activitate sportivă a studenților timișoreni în perioada 1920—1970, la handbal, scrimă, tir, atletism, alpinism, caiac-canoe, gimnastică, judo, canotaj, fotbal, natație, tenis de masă, se află și o vitrină plină de trofee și cupe cîștigate de tineretul universitar timișorean, vitrină ce atestă practicarea sportului în cei 50 de ani de existență a Î.P.T. Organizatorii au expus, în mod îngrijit, o serie de publicații și tipărituri editate în perioada 1950—1970 de către catedra de educație fizică a I.P.T. Autori : Constantin I. Bucur, Gheorghe Popa, Stelian Mocinski, V. Cătină, colective de autori etc. Ilon Jianu). Omagiu durabilității, pasiunii și strădaniei Duminică dimineața, în sala Operei de stat din Timișoara, a avut loc, în prezența unui numeros public, adunarea festivă închinată sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea Liceului Nikolaus Lenau. Au participat tovarășii prof. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean de partid, Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, președintele Consiliului popular municipal, Ion Busitaru din partea Consiliului de Miniștri, Iacob Neumann, inspector general în Ministerul Invâțămîntului, prof. Petru Radu, inspector general al Inspectoratului școlar județean, foști elevi, cadre didactice, oameni de artă și cultură, ziariști, elevi. In deschiderea festivității, prof. Floare Glăja, directoarea școlii, a făcut un scurt istoric al liceului, înființată în 1870, pe baza unui contract încheiat între municipalitate și Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Școala superioară reală a avut la început doar patru cadre didactice și 116 elevi. Pînâ în anul școlar 1878—1879, cînd se construiește un local propriu, cursurile se țin în clădirea Spitalului orășenesc de adulți. In 1919, după unirea Transilvaniei și Banatului cu România s-a introdus ca limbă de predare germana ; pînă atunci se învăța in exclusivitate în maghiară. Tot acum școala se transformă in Liceu german de stat cu 323 elevi ordinari și 75 particulari. Adevărata sa dezvoltare a cunoscut-o Liceul Nikolaus numai în anii socialismului. Lena a crescut și s-a dezvoltat baza materială, colectivul didactic și cel al elevilor Astfel, s-a ajuns ca în anul școlar 1969—70 să funcționeze clasele I—XII cu limba de predare română, I—XII cu limba de predare germană și I—IV cu limba de predare maghiară. Numărul elevilor a crescut considerabil fiind astăzi de 1.626 la cursurile de zi și 500 la fără frecvență pentru clasele V—VIII. Succesele obținute de cadrele didactice și elevii acestei școli : români, germani, maghiari și de alte naționalități de-a lungul unui secol sînt deosebite. Din rîndul foștilor elevi ai liceului s-au ridicat, mai ales în anii socialismului, mai multe personalități marcante ale Științei, tehnicii și culturii românești. Luind cuvîntul, tovarășul prof. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean de partid a transmis în numele Biroului Comitetului județean de partid, al Consiliului popular județean, un călduros salut membrilor corpului didactic, elevilor, organizației de partid și organizațiilor de tineret ale liceului, tuturor participanților la această solemnitate. După ce a relevat faptul că sărbătorirea celor 100 de ani de existență a școlii constituie nu numai popasul între trecut și viitor, ci și un binevenit prilej de a-i cinsti pe înaintași, dar și pe cei care poartă astăzi mai departe renumele liceului, prin roadele muncii lor, vorbitorul Festivitatea închinată centenarului Liceului Nicolaus Lenau a spus : „Dezvoltarea și perfecționarea în ritm susținut a întregii vieți economice, sociale și culturale în țara noastră, modernizarea pe care,ea o implică în toate sectoarele de activitate sunt elemente fundamentale care presupun formarea unui ridicat potențial intelectual, a unor contigente de cadre capabile să-și aducă din plin contribuția la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Creșterea pe care a cunoscut-o împreună cu celelalte școli și Liceul Nikolaus Lenau în anii socialismului este o expresie grăitoare grijii partidului nostru pentru înflorirea întregului învățământ, pentru ridicarea nivelului de cultură și civilizație. Comitetul județean de partid apreciază activitatea plină de dăruire a membrilor corpului didactic al Liceului Nikolaus Lenau, pasiunea pe care o consacră instruirii și educării elevilor, pregătirii lor pentru muncă și viața, pentru a-și aduce contribuția activă la construirea societății socialiste și comuniste“. Relevînd faptul că în societatea noastră, prin grija partidului statului, școala oferă tuturor coși piilor, fără deosebire de naționalitate, depline posibilități de a învăța, de a-și dezvolta talentele ți aptitudinile, contribuind la crearea unor legături trainice, de prietenie, între tinerii : români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități, secretarul Comitetului județean de partid a conchis : „Purtînd în inimi recunoștința pentru condițiile de studiu ce v-au fost create, aveți datoria, dragi elevi, să învățați cu sirguință îmbogățindu-vă neîncetat cunoștințele cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preț în știință, artă și cultură, să duceți mai departe măreața operă de creație materială și spirituală pe care o înfăptuiesc astăzi părinții și frații voștri. Pătrunși de înalta răspundere ce i-a fost încredințată, stimați tovarăși învățători și profesori, aveți misiunea de a îndruma și ajuta tînăra generație să-și însușească în mod creator știința, să devină cutezătoare în pătrunderea tainelor naturii și a legilor dezvoltării sociale, să sădiți în mintea copiilor români, germani, maghiari și de alte naționalități dragostea fierbinte pentru patria noastră, pentru conducătorul înțelept, Partidul Comunist Român, de la a cărui înființare se împlinesc în curînd 50 de ani, întîmpinarea acestei glorioase aniversări ne stimulează puternic în realizarea unor noi succese pe tărîmul formării și educării tinerei generații“. Reprezentanta cravatelor roșii, pioniera Margareta Avram, a mus l. MARIN ALMAJAN (Continuare in pag. a II-a) NUMAI Dimineață de octombrie. Ceața așternută de cu nori nu se risipise încă. Înaintam prin lanul de porumb semeț. Din cînd in cind ascultam melodia tinerească ce se făcea tot mai auzită. Curind am ajuns din urmă culegătorii- Păreau o pădure de siluete delicate. Cu mișcări ritmice, sigure, adunau spornic aurul galben al știuleților.. Era, de fapt, un tablou obișnuit întîlnit in multe locuri acum toamna. Și asta nu miră pe nimeni. Doar a devenit o tradiție, o dorință legitimă pentru fiecare student al Institutului agronomic Timișoara să-și aducă, in cadrul lucrărilor practice, aportul pe măsura posibilităților la culesul roadelor toamnei. Ne întîmpină inginerul Paul Păduraru, șeful fermei nr. 3 Moșnița Nouă, aparținind întreprinderii agricole de stat Timișoara. — Ori ce ați face, tot fetele mele sint mai harnice. ■ • Și in plus cred că nu pot fi altele mai vesele ca ele. Sunt bucuros. Și am pentru ce. Cele 10 hectare de porumb sunt acum in siguranță. Acum adunăm ultimii știuleți. Aceasta în bună măsură datorie zădărniciei acestor 80 de fete, viitoare inginere, medici veterinari. — Cu alte cuvinte, sunteți mulțumit de sprijinul la cules al acestor tinere studente ? — Mulțumit, e puțin spus. In privința aprecierii, fetele m-au pus chiar in încurcătură, inițiind o întrecere pasionantă, la muncă între facultățile institutului- Nu t cita și de puțin ușor să le desemnezi pe cele mai harnice. Toate muncesc cu pasiune, încît îmi vine greu să găsesc ceva care să o deosebească. Totuși aș sublinia cîteva anume care s-au impus, cu deosebire, în vrednicie : Gheorghița Boboc, Lucia Gherasim, Maria Cârlig, Maria Drăgan, Maria Negovan, Otilia Ghițulescu, Maria Răchitan .. . Iar adevăratul cîștigător al acestei întreceri este ferma noastră, care a reușit să-și pună la locul cuvenit peste 300 tone porumb Moș Gheorghe Dovăncescu „îngerul păzitor“ al studentelor la fermă, insistă să le adăugăm pe lista celor mai vrednice și pe Cecilia Gîtan, Veronica Curtean, Elena Armășan, Ilinca Diaconescu, Eugenia Coman, Ana Gherman, Maria Țarălungă. Ii împlinim dorința și îi spunem ca dacă spațiul ne-ar permite, le-am nota fără ezitare pe toate celelalte. Tehnicianul Ioan Sturz e și el de părere că „de mult nu am avut o echipă așa harnică. S-a lucrat cu spor și bine- Porumbul a fost bine recoltat și, ceea ce este mai important, nu am înregistrat pierderi". Așadar, numai cuvinte de lauda : „Oricînd vom fi bucuroși să primim un asemenea sprijin", este părerea unanimă a întregii ferme. Indirect, cuvintele de laudă sunt adresate și cadrelor didactice de la Institutul agronomic, Consiliului U.R.S., organizației U.T.C., care se preocupă de buna pregătire și educare a acestor viitori specialiști în agricultură. Privim aurul galben al ultimilor știuleți culeși și nu putem, să nu ne bucurăm de sentimentul de mulțumire pe care-l citim pe fața tuturor, dar mai ales pe fața șefului fermei, care își vede adunate cu grijă și puse la loc sigur roadele muncii de un an- O masă tovărășească a încununat bucuria acestei izbinzi. N-au , lipsit , nici chiar micile regrete ale despărțirii, după cele 16 zile de muncă rodnică. Incepînd din 22 octombrie, „o altă fermă a întreprinderii agricole de stat respective se bucură de ajutorul acestor fete harnice. Le urăm ca și în cele cîteva zile care le mai despart de reluarea cursurilor, să facă cinste, ca și pînă acum, Institutului agronomic Timișoara. GR. CHEREJI și P. MATEEVICI studenți anu! V, Facultatea de agronomie Timișoara CUVINTE DE LAUDĂ... Prezențe studențești la culesul de toamna Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forțelor Armate Cea de a XXVI-a aniversare Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România a prilejuit, duminică dimineața, solemnitatea depunerii de coroane în Parcul Central din Timișoara, la Monumentul ostașilor români care s-au jertfit în lupta împotriva fascismului, pentru libertatea și independența patriei. La solemnitate au luat parte membri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal Timișoara, activiști de partid și de stat, soldați și ofițeri, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi și instituții, numeroși reprezentanți ai colectivelor din unități eonomice, instituții de cultură și artă, studenți și elevi. La ora 8,30 trompetistul anunță printr-un semnal prelung începerea festivității. Fanfara intonează, apoi, Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. In acordurile solemne ale Imnului Eroilor sunt depuse coroane de flori din partea Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean, a Garnizoanei militare, Consiliului județean Timiș al U.G.S.R., Comitetului femeilor județean al Comitetului județean Timiș al U.T.C., Comitetului municipal de partid, Consiliului popular al municipiului Timișoara precum din partea altor orșigane și organizații de masă și obștești, a unor întreprinderi și instituții. Numeroși pionieri au depus jerbe de flori. La monumentul eroilor români au făcut de gardă ostași ai Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România și pionieri. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. In cursul 1 zile au aceleavut loc depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele și mormintele eroilor patriei din Lugoj, Sînnicolaul Mare, precum și în alte localități ale județului.