Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-27 / nr. 8020

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.020 * Marți, 27 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres).­­ Trimișii speciali transmit : Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, in Statele Uni­­te ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzind in­vitației președintelui Richard Nixon, și a soției sale Patricea Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt, incepînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națio­nală, și Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șe­filor de stat. Pe străzile și bule­vardele din jurul reședinței pre­ședintelui Statelor Unite ale Ame­ricii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale er­au arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Inte­resul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în Et~­­mosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor intîl­niri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ce­remonia primirii, dominat de im­punătorul obelisc închinat memo­riei lui George Washington, au venit să întimpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de­­ ce­tățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleț­e românești și a­­mericane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, ca­meramani reprezentînd principale­le cotidiene, agenții de presă inter­naționale, societăți de radio și te­leviziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semni­ficativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fan­fara in ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), lângă podium au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, prima­rul orașului, cu soția, Martin Hil­­lenbrand asistent al secretarului de stat pentru problemele euro­pene, Leonard Meeker, amba­sadorul S.U.A. la Bucu­rești, cu so­ția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din Wahsington, cu so­ția. Erau, de asemenea, prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănes­cu, Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai Ambasadei române Ora 10,25. Pe cer apare elicop­terul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei pre­ședintele Richard Nixon și soția sa, Patricea Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limu­zină pe care sunt arborate fanioa­nele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oa­meni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, in apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremo­nie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricea Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mina cu cordialitate. Pa­tricea Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului sta­tului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor­ ,cei doi președinți se opresc cîteva cli­pe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce a­­poi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un ca­dru solemn, fanfara intonează im­nurile de­­ stat ale României și Sta­telor Unite. Garda de onoare în­clină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de ar­tilerie in cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului ro­mân, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece in revistă garda de onoare alcă­tuită din detașamente ale princi­palelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor Este primită (Continuare în pag. a IV-a) 25 — 31 octombrie SĂPTAMÎNIA ECONOMIEI Emil Tărburaru directorul Direcției județene Timiș a Casei de Economii și Consemnațiuni Tradiționala „săptămînă a econo­miei” se organizează și în acest an între 25 — 31 octombrie. Concreti­zată in multiple și variate manifes­tări ce au loc în orașe și localități rurale, această amplă acțiune cons­tituie o sărbătoare închinată spiri­tului de economie, un omagiu adus chibzuinței și cumpătării. Sumele pe care oamenii nu le cheltuiesc pentru nevoi curente, ci le econo­misesc, reflectă profunde procese social-economice și ilustrează im­portante însușiri spirit­uale ale po­porului nostru. Prin economisirea La C.E.C., înfăptuim și un act patri­otic întrucît banii atîta timp cit sînt păstrați la C.E.C. sunt folosiți de sta­tul nostru în mod productiv la dez­voltarea economiei naționale, la ridi­carea nivelului de trai al poporului. Soldul general al economiilor bă­nești ale populației din județul Timiș depuse, la C­EG era la 30 septembrie ac. cu 10,2 la sută mai mare față de cel înregistrat la aceeași dată a anului trecut și de 1,7 ori mai mare decât cel de la începutul anului 1967. Peste 200.000 de cetățeni ai județului sunt în prezent depunători la G.E.C., ceea ce înseamnă un li­bret la trei locuitori. La dispoziția depunătorilor se află o largă rețea de deservire : 50 de unități proprii din care 38 in localități rurale și 174 unități mandatare, dintre care 138 in mediul rural. Fiind o instituție de deservire a populației C.E.C-ul oferă depună­torilor importante avantaje. Econo­miile păstrate la C.E.C. sporesc prin dobinzi sau prin cîștiguri in bani și obiecte. Depunătorii pot dispune de banii depuși la C.E.C. ca de orice bun personal, putind să-i retragă oricînd parțial în întregime. Sumele păstrate sau la C.E.C se află în deplină siguranță, für,ci garantate de stat. Este asigu­rat și secretul operațiunilor efectu­ate și al numelui depunătorului! toate operațiunile se efectuează gratiuit, iar dobînzile și ciștigurile sînt scutite de orice taxe sau impo­zite. La îndemina depunătorilor etau variate librete de economii, conturi (Continuare în pag. a II-a) INPAGIN A III-A SPORT Comentarii și Informații de la principalele competiții desfă­șurate în județ Ij§ Semicentenarul clubului sportiv Poli­tehnica Timișoara Ijf Feroviarii surclasați Ijf Victorie, dar jocul nu a convins i---­ i Construcția noului hotel timișorean se înscrie la nivelul etajului al 12-lea... „FILE DE ISTORIE “­ In holul etajului I al Facul­tății de electrotehnică s-a des­chis o expoziție intitulată „File de istorie“, dedicată aniversării semicentenarului clubului spor­tiv al Institutului po­litehnic „Traian Vuia". Ală­turi de cele 4 panouri impu­nătoare care ilustrează, cu aju­torul fotografiilor „pe viu“ as­pecte din laborioasa activitate sportivă a studenților timișo­reni în perioada 1920—1970, la handbal, scrimă, tir, atletism, alpinism, caiac-canoe, gimnasti­că, judo, canotaj, fotbal, nata­­ție, tenis de masă, se află și o vitrină plină de trofee și cupe cîștigate de tineretul universi­tar timișorean, vitrină ce ates­tă practicarea sportului în cei 50 de ani de existență a Î.P.T. Organizatorii au expus, în mod îngrijit, o serie de publicații și tipărituri editate în perioada 1950—1970 de către catedra de educație fizică a I.P.T. Autori : Constantin I. Bucur, Gheorghe Popa, Stelian Mocinski, V. Că­tină, colective de autori etc. Ilon Jianu). Omagiu durabilității, pasiunii și strădaniei Duminică dimineața, în sala Ope­rei de stat din Timișoara, a avut loc, în prezența unui numeros pu­­blic­, adunarea festivă închinată sărbătoririi a 100 de ani de la în­ființarea Liceului Nikolaus Lenau. Au participat tovarășii prof. dr. Ioan­ Zahiu, secretar al Comitetu­lui județean de partid, Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, președintele Consiliului popular municipal, Ion Busitaru din partea Consiliului de Miniștri, Iacob Neumann, inspec­tor general în Ministerul Invâță­­mîntului, prof. Petru Radu, inspec­tor general al Inspectoratului șco­lar județean, foști elevi, cadre di­dactice, oameni de artă și cultură, ziariști, elevi. In deschiderea festivității, prof. Floare Glăja, directoarea școlii, a făcut un scurt istoric al liceului, înființată în 1870, pe baza unui contract încheiat între municipa­litate și Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Școala supe­rioară reală a avut la început doar patru cadre didactice și 116 elevi. Pînâ în anul școlar 1878—1879, cînd s­­­e construiește un local propriu, cursurile se­ țin în clădirea Spita­lului orășenesc de adulți. In 1919, după unirea Transilvaniei și Bana­tului cu România s-a introdus ca limbă de predare germana ; pînă atunci se învăța in exclusivitate în maghiară. Tot acum școala se tran­sformă in Liceu german de stat cu 323 elevi ordinari și 75 parti­culari. Adevărata sa dezvoltare a cu­noscut-o Liceul Nikolaus numai în anii socialismului. Lena a crescut și s-a dezvoltat baza ma­­­terială, colectivul didactic și cel al elevilor Astfel, s-a ajuns ca în anul școlar 1969—70 să funcționeze clasele I—XII cu limba de preda­re română, I—XII cu limba de predare germană și I—IV cu lim­ba de predare maghiară. Numă­rul elevilor a crescut considerabil fiind astăzi de 1.626 la cursurile de zi și 500 la fără frecvență pen­tru clasele V—VIII. Succesele obținute de cadrele di­dactice și elevii acestei școli : ro­mâni, germani, maghiari și de alte naționalități de-a lungul unui se­col sînt deosebite. Din rîndul foști­lor elevi ai liceului s-au ridicat, mai ales în anii socialismului, mai multe personalități marcante ale Științei, tehnicii și culturii româ­nești. Luind cuvîntul, tovarășul prof. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comi­tetului județean de partid a tran­smis în numele Biroului Comite­tului județean de partid, al Con­siliului popular județean, un căl­duros salut membrilor corpului di­dactic, elevilor, organizației de partid și organizațiilor de tineret ale liceului, tuturor participanților la această solemnitate. După ce a relevat faptul că sărbătorirea ce­lor 100 de ani de existență a șco­lii constituie nu numai popasul în­tre trecut și viitor, ci și un bine­venit prilej de a-i cinsti pe înain­tași, dar și pe cei care poartă as­tăzi mai departe renumele liceului, prin roadele muncii lor, vorbitorul Festivitatea închinată cente­narului Liceului Nicolaus Lenau a spus : „Dezvoltarea și perfecțio­narea în ritm susținut a întregii vieți economice, sociale și culturale în țara noastră, modernizarea pe care,ea o implică în toate sectoa­rele de activitate sunt elemente fundamentale care presupun for­marea unui ridicat potențial in­telectual, a unor contigente de cadre capabile să-și aducă din plin contribuția la făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate. Creșterea pe care a cunoscut-o îm­preună cu celelalte școli și Liceul Nikolaus Lenau în­­ anii socialismu­lui este o expresie grăitoare grijii partidului nostru pentru în­­­florirea întregului învățământ, pen­tru ridicarea nivelului de cultură și civilizație. Comitetul județean de partid apreciază activitatea pli­nă de dăruire a membrilor corpului didactic al Liceului Nikolaus Le­nau, pasiunea pe care o consacră instruirii și educării elevilor, pre­gătirii lor pentru muncă și viața, pentru a-și aduce contribuția ac­tivă la construirea societății so­cialiste și comuniste“. Relevînd faptul că în societatea noastră, prin grija partidului statului, școala oferă tuturor co­și piilor, fără deosebire de naționa­litate, depline posibilități de a în­văța, de a-și dezvolta talentele ți aptitudinile, contribuind la crearea unor­­ legături trainice, de prietenie, între tinerii : români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte naționalități, secretarul Comitetului județean de partid a conchis : „Purtînd în inimi recunoștința pentru condițiile de studiu ce v-au fost create, a­­veți datoria, dragi elevi, să învă­țați cu­ sirguință îmbogățindu-vă neîncetat cunoștințele cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preț în știință, artă și cultură, să duceți mai departe măreața operă de creație materială și spirituală pe care o înfăptuiesc astăzi părinții și frații voștri. Pătrunși de înalta răspundere ce i-a fost încredin­țată, stimați tovarăși învățători și profesori, aveți misiunea de a în­druma și ajuta tînăra generație să-și însușească în mod creator știința, să devină cutezătoare în pă­trunderea tainelor naturii și a le­gilor dezvoltării sociale, să sădiți în mintea copiilor ro­mâni, germani, maghiari și de alte naționalități dragostea fierbinte pentru patria noastră, pentru conducătorul înțelept, Parti­dul Comunist Român, de la a cărui înființare se împlinesc în curînd 50 de ani, întîmpinarea acestei glorioase aniversări ne stimulează puternic în realizarea unor noi succese pe tărîmul formării și e­­ducării tinerei generații“. Reprezentanta cravatelor roșii, pioniera Margareta Avram, a mus­ l. MARIN ALMAJAN (Continuare in pag. a II-a) NUMAI Dimineață de octombrie. Ceața așternută de cu nori nu se risi­pise încă. Înaintam prin lanul de porumb semeț. Din cînd in cind ascultam melodia tinerească ce se făcea tot mai auzită. Curind am ajuns din urmă culegătorii- Păreau o pădure de siluete deli­cate. Cu mișcări ritmice, sigure, adunau spornic aurul galben al știuleților.. Era, de fapt, un tablou obișnuit întîlnit in­­ multe locuri acum toamna. Și asta nu miră pe nimeni. Doar a devenit o tradiție, o dorință legitimă pen­tru fiecare student al Institutului agronomic Timișoara să-și aducă, in cadrul lucrărilor practice, a­­portul pe măsura posibilităților la culesul roadelor toamnei. Ne întîmpină inginerul Paul Pădu­raru, șeful fermei nr. 3 Moș­­nița Nouă, aparținind întreprin­derii agricole de stat Timișoara. — Ori ce ați face, tot fetele mele sint mai harnice. ■ • Și in plus cred că nu pot fi altele mai vesele ca ele. Sunt bucuros. Și am pentru ce. Cele 10 hectare de porumb sunt acum in siguranță. Acum adunăm ultimii știuleți. Aceasta în bună măsură datorie ză­dărniciei acestor 80 de fete, viitoare inginere, medici veteri­nari. — Cu alte cuvinte, sunteți mulțumit de sprijinul la cules al acestor tinere studente ? — Mulțumit, e puțin spus. In privința aprecierii, fetele m-au pus chiar in încurcătură, inițiind o întrecere pasionantă, la mun­că între facultățile institutului- Nu t cita și de puțin ușor să le desemnezi pe cele mai harnice. Toate muncesc cu pasiune, încît îmi vine greu să găsesc ceva care să o deosebească. Totuși aș su­blinia cîteva anume care s-au impus, cu deosebire, în vredni­cie : Gheorghița Boboc, Lucia Gherasim, Maria Cârlig, Maria Drăgan, Maria Negovan, Otilia Ghițulescu, Maria Răchitan .. . Iar adevăratul cîștigător al aces­tei întreceri este ferma noastră, care­ a reușit să-și pună la lo­cul cuvenit peste 300 tone po­rumb Moș Gheorghe Dovăncescu „în­gerul păzitor“ al studentelor la fermă, insistă să le adăugăm pe lista celor mai vrednice și pe Cecilia Gîtan, Veronica Curtean, Elena Armășan, Ilinca Diacones­­cu, Eugenia Com­an, Ana Gher­man, Maria Țarălungă. Ii împli­nim dorința și îi spunem ca dacă spațiul ne-ar permite, le-am no­ta fără ezitare pe toate celelal­te. Tehnicianul Ioan Sturz e și el de părere că „de mult nu am avut o echipă așa harnică. S-a lucrat cu spor și bine- Porumbul a fost bine recoltat și, ceea ce este mai important, nu am în­registrat pierderi". Așadar, numai cuvinte de lau­da : „Oricînd vom fi bucuroși să primim un asemenea sprijin", es­te părerea unanimă a întregii ferme. Indirect, cuvintele de lau­dă sunt adresate și cadrelor di­dactice de la Institutul agrono­mic, Consiliului U.R.S., organiza­ției U.T.C., care se preocupă de buna pregătire și educare a aces­tor viitori specialiști în agricul­tură. Privim aurul galben al ultimi­lor știuleți culeși și nu putem, să nu ne bucurăm de sentimentul de mulțumire pe care-l citim pe fa­ța tuturor, dar mai ales pe fața șefului fermei, care își vede a­­dunate cu grijă și puse la loc sigur roadele muncii de un an- O masă tovărășească a încunu­nat bucuria acestei izbinzi. N-au , lipsit , nici chiar micile regrete ale despărțirii, după cele 16 zile de muncă rodnică. Incepînd din 22 octombrie, „o altă fermă a întreprinderii agri­cole de stat respective se bucură de ajutorul acestor fete harnice. Le urăm ca și în cele cîteva zile care le mai despart de re­luarea cursurilor, să facă cinste, ca și pînă acum, Institutului a­­gronomic Timișoara. GR. CHEREJI și P. MATEEVICI studenți anu! V, Facultatea de agronomie Timișoara CUVINTE DE LAUDĂ... Prezențe studențești la culesul de toamna Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forțelor Armate Cea de a XXVI-a aniversare Zilei Forțelor Armate ale Repub­licii Socialiste România a prile­juit, duminică dimineața, solemni­tatea depunerii de coroane în Par­cul Central din Timișoara, la Mo­numentul ostașilor români care s-au jertfit în­ lupta împotriva fascismului,­­ pentru libertatea și independența patriei. La solemni­tate au­ luat parte membri ai Bi­roului Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal Timișoara, ac­tiviști de partid și d­e stat, soldați și ofițeri, conducători ai organiza­țiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi și instituții, numeroși reprezentanți ai colectivelor din unități eonomice, instituții de cul­tură și artă, studenți și elevi. La ora 8,30 trompetistul anun­ță printr-un semnal prelung în­ceperea festivității. Fanfara in­tonează, apoi, Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. In acordurile solemne ale Imnu­lui Eroilor sunt depuse coroane de flor­i din partea Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean, a Garnizoanei mi­litare, Consiliului județean Timiș al U.G.S.R., Comite­tului femeilor­ județean al Comite­tului județean Ti­miș al U.T.C., Co­mitetului munici­pal de partid, Con­siliului popular al municipiului Timi­­­șoara precum din partea altor or­și­gane și organizații de masă și obștești, a unor întreprin­­­deri și instituții. Numeroși pionieri au depus jerbe de flori. La monumentul eroilor români au făcut de gardă os­tași ai Forțelor Armate ale Repub­licii Socialiste Ro­mânia și pionieri. Solemnitatea s-a încheiat cu defila­rea gărzii de onoa­re. In cursul 1 zile au acele­­avut loc depuneri de co­roane și jerbe de flori la monumen­tele și mormintele eroilor patriei din Lugoj, Sînnicolaul Mare, precum și în alte localități ale județului.

Next