Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)

1970-11-22 / nr. 8043

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.043 * Duminică, 22 noiembrie 1970 ,5 pagini, 30 bani DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN R.P. BULGARIA Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite : Mii de lo­cuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeropor­tul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Clădirea aerogării era împodobi­tă cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era Încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. De la reședința guvernamentală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși de tovarășii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetu­lui Central al P.C. Bulgar, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare R.P. Bulgaria, Boris Velcev, mem­a­bru­­ al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul afacerilor ex­terne, Konstantin Teslalov, șeful Secției de politică externă și rela­ții internaționale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bul­gariei la București. La sosirea pe aeroport, garda mi­litară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheor­ghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române își iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Șeful statului nostru salută, a­­poi, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați la Sofia, precum și pe membrii ambasadei române. Este ora 9,00 dimineața. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Pionieri oferă oaspeților români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarășul Nicolae Ceaușescu salută din nou, prietenește, pe cei veniți să-i con­ducă la aeroport­­ul La invitația Comitetului Central Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Populare Bulgaria, o delega­ție de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Repu­blica Populară Bulgaria, intre 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Bo­­tevgrad și Vrața. Combinatul chi­mic Vrața, s-a intilnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, luind cunoștință de rea­lizările poporului bulgar in con­struirea socialismului, de preocu­pările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ri­dicarea nivelului de viață al po­porului, pentru asigurarea progre­sului multilateral al societății so­cialiste, înalților pretutindeni oaspeți li s-a rezervat o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tra­diționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și gu­vernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română : Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Exter­ne a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și pleni­potențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jiv­kov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, pre­ședintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, mem­bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Licezar A­­vramov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bul­gar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tes­ialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful secției de poli­tică externă și relații internațio­nale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C Bulgar, ambasadorul extaaordinar și plenipotențiar al R. P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă, delegațiile s-au informat asupra stadiului construcției socialiste în cele două țări. Delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoștință de re­zultatele obținute de poporul ro­mân in edificarea socialismului, de activitatea desfășurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, pentru creșterea in ritm susținut nale, ridicarea a economiei națio­nivelului de trai (Continuare în pag. a VI-a) COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în ța­ra vecină și prietenă, a făcut o es­cală, datorită condițiilor atmosfe­rice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a to­varășilor Ilie Verdeț, Leonte Rău­­tu, Vasile Patilineț, Corne­­liu Mănescu, Vasile Vlad, mem­bri ai delegației, au venit to­varășul Constantin Bălălău, prim­­secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului popu­lar județean, reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei,­ a­­flînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căl­dură și dragoste, pentru a-și expri­ma și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor funda­mentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, în Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai dele­gației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități indus­triale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul­­ patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioa­să a tuturor zonelor țârii, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului. Directorul uzinei, inginerul Teo­dor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioa­da probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat . vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu dia­metrul de aproape jumătate de me­tru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocu­pările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectan­ții să manifeste o înaltă responsa­bilitate în folosirea judicioasă a te­renului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor supra­fețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată produc­ția turnătoriei și oțelăriei în așa fel încît acestea să fie in măsură (Continuare in pag. a VI-a) à ÍN PAGINA A I//-A /N PAGINA A IV-A # Extindem mecanizarea lucrărilor • PERMANENTA din zootehnie REALISMULUI absolvenți?... 1 «ȘEZĂTOAREA | mm? DECADA CĂRȚII ROMÂNEȘTI Suntem­ în plină desfășurare a unei ample manifestări cultura­le organizate pe plan național, „DECADA CARȚII ROMA­NEȘTI" (20—29 noiembrie). Me­nită să mijlocească cititorilor cunoașterea îndeaproape a pla­nurilor și perspectivelor de dez­voltare a editurilor noastre, ca și unitățile editoriale, ea va cu­prinde o seamă de acțiuni ce se vor desfășura prin intermediul celor mai reprezentative librării din principalele orașe ale țării. La Timișoara inaugurarea „De­cadei cărții românești“ a avut loc vineri la librăria „Mihai Eminescu“, în prezența președin­telui Comitetului județean pen­tru cultură și artă, tov. conf. univ. dr. Traian Bunescu. Ieri după-amiază, la aceeași librărie redactorul Ștefan Blă­­jan de la Editura Eminescu a prezentat romanul „încotro“ al lui Francisc Munteanu, în pre­zența autorului. Luni la libră­ria „Mihail Sadoveanu“ va avea loc o intilnire intre cititorii din orașul Timișoara și redactori ai Editurii tehnice. Asemenea întilniri vor mai a­­vea loc in cursul Decadei cărții românești și la librăriile „Uni­versității" din Timișoara și „Ion Vidu“ din Lugoj. Vor participa ca oaspeți redactori ai edituri­lor „Eminescu", „Minerva", „Cartea românească", „Univers", „Dacia", „Kriterion" etc. scri­itori, critici literari. Se vor des­chide, de asemenea, expoziții de carte și se vor asigura expu­neri pe marginea noutăților e­­ditoriale. Acțiuni de populariza­re și difuzare a cărții vor mai fi organizate și in instituții, școli și întreprinderi, în marile bi­blioteci sătești. REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE presupune o intervenție activă pe tot parcursul fabricației Economisirea materiilor prime și materialelor — metalul, lemnul, firele textile, pielea etc. — care au pondere mare în structura prețului de cost al produselor, înlocuirea celor scumpe cu altele mai ieftine, e necesar să polarizeze energiile colectivelor de muncă din unități­le industriale. Un barometru efi­cient al valorificării raționale a acestor resurse îl constituie, fără îndoială, modul de realizare a nor­melor de consum, stabilite în mod judicios. Examinarea felului în care în­treprinderile din județul Timiș s-au încadrat în consumurile spe­cifice planificate pe primele trei trimestre ale acestui an, duce la concluzia unei preocupări sporite, ceea ce s-a materializat în obține­rea de economii la prețul de cost în valoare de peste 21 milioane lei. La obținerea acestui rezultat a con­tribuit în mare parte transpunerea în practică a planului de măsuri privind reducerea consumului de materii prime, materiale, combus­tibil și energie aprobat de plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. din aprilie 1970. In vederea aplicării obiectivelor stabilite, cele 9 întreprinderi mari consumatoare de metal din municipiul Timișoara au prevăzut pe anul 1970 un nu­măr de 195 măsuri menite să ducă la realizarea de economii anuale in jur a 1.200 tone de metal. Prin acțiunile întreprinse pe linia re­­proiectării unor produse și repere, înlocuirea metalelor cu mase plas­tice, îmbunătățirea tehnologiei de fabricație etc. concretizate în 186 măsuri aplicate: Uzinele mecanice, Tehnometal, Electrometal, Uzina de reparații, Electrobanat, între­prinderea 6 Martie și altele eu eco­nomisit peste 1.800 tone metal. Eforturile depuse in vederea re­ducerii consumului de metal și in general a cheltuielilor materiale­ pe­ unitate de produs au condus, în linii esențial­e, la încadrarea uni­tăților în normele de consum pla­nificate. Din cele 202 norme de consum cuprinse în planul de stat, departamentale și uzinale, între­prinderile constructoare de mașini din Timișoara au înregistrat eco­nomii la 133, cu o valoare de peste 5 milioane lei, iar cele trei com­binate timișorene din cadrul indus­triei ușoare au reușit să reducă normele de consum la 110 repere, cu o eficiență de peste 3 milioane lei. Sarcinile mobilizatoare de redu­cere a consumurilor specifice nu au fost îmbrățișate cu toată ener­gia de unele colective de muncă din care cauză la unele produse și repere s-au consumat suplimen­tar cantități însemnate de materii prime și materiale. Așa de exem­plu, la „Industria linii“ s-au înre­gistrat depășiri la 16 norme, cu o influență negativă de 851 mii lei, în secțiile productive ale fabricii „13 Decembrie" 37 norme uzinale — din cele 76 aprobate — au fost de­pășite, utilizîndu-se un plus față de prevederi peste 1.800 kg, elastic, panglică tafta, bandă metalurgică, asbest; la fabrica Garofița s-au folosit în plus însemnate cantități de fire viscoză și acetat. E drept, depășirea consumurilor specifice se datorește în unele ca­zuri calității necorespunzătoare a unor materii prime și materiale, ca de exemplu a pieilor brute. Nu mai puțin adevărat este însă că o serie de cauze interne, subiective, constînd in nerespectarea tehnolo­giei, a greutății produselor, a ne­­realizării unor obiective din planul M.T.O. au influențat nivelul utili­zării materiilor prime. La între­prinderea „6 Martie” Timișoara, de exemplu, nu s-au realizat 4 din măsurile prevăzute pentru reduce­rea consumului de metal, din care trei privesc Înlocuirea materia­lului feros cu mase plastice. Da­torită rebuturilor, o cantitate în­semnată de produse nu a fost dată în circuitul economic, pe lângă faptul că acestea au influențat ne­gativ cheltuielile materiale pe u­­nitate de produs. Astfel la U.M.T. pierderile din rebuturi înregis­trate pe 9 luni au reprezentat 0,28 la sută din valoarea producției e­­fectuate, față de 0,25 la sută în 1968 și 0,23 la sută în 1969. Creș­terile consemnate la acest capitol e necesar să determine mobilizarea hotărîtă a întregului colectiv în jurul sarcinilor de îmbunătățire a calității, începînd de la recepția materiilor prime, elaborarea și fi­nisarea produsului, pînă la expe­dierea lui. O atenție deosebită se cere acor­dată respectării stricte a tehnolo­giei de fabricație. Investigațiile au stabilit că depășirile de consum la țesăturile pentru rochițe, produse ale Combinatului textil nr. 2, se datoresc pierderilor semnalate la diferite faze de lucru cît și ne­­încadrării țesăturilor finite în greu­tatea prescrisă de norma internă, în plus, la cîteva articole, ca la modelele 460-20, 468-17 și 467-20 a MARIN MATEESCU director adjunct Banca Națională, Sucursala județului Timiș (Continuare in pag. a II-a) ANCHETA ECONOMICA 1 Producția anului viitor impune ca Arăturile adînci de toamnă să fie cît mai grabnic terminate Ritm necorespunzător la cooperativele agricole din Jamu Mare și Lățunaș Importanța arăturilor adînci de toamnă, pentru producția anului viitor, este binecunoscută de către toți specialiștii din agricultură și de conducătorii unităților agricole. Dar, cu toate acestea, mai vedem la unele cooperative agricole nejustificată tărăgănare­a lucrărilor­­ din cîmp. Și, ca urmare, deși ne aflăm spre sfîrșitul lunii noiem­brie, mai sînt unități cooperatiste mult rămase în urmă cu pregăti­rea solului pentru însămînțările din primăvară. La cooperativa agricolă din Jamu Mare, de exemplu, pînă marți, din 1.261 hectare prevăzute a se­ara in toamnă, s-au realizat doar 298 hectare. Situația pare cu atît mai gravă cu cît se cunoaște efectul negativ al arăturilor exe­cutate primăvara pe solurile de tip lăcoviște, care predomină în această zonă. Iată ce ne spune și tovarășul Gheorghe Bugar, secre­tarul comitetului de partid din u­­nitate, brigadier cu multă expe­riență la producția vegetală : — In condițiile noastre, diferența de recoltă este de cel puțin 50 la sută. In anul 1969, de exemplu, pe 480 hectare arate in toamnă, s-au obținut, in medie, cite 3.500 kg po­rumb știuleți, pe ci­nci pe alte 370 hectare, arate în primăvară, pro­ducția la hectar a fost de numai 1.500 kg. De aceea, dacă nu vom reuși să avem­­ ogoarele de toamnă pregătite la timp, nu ne putem aștepta la o producție corespunză­toare în anul viitor... — Ne-am Îngrijit să avem front de lucru pentru tractoare, astfel că tot terenul este eliberat de coceni — completează Gheorghe Țolea, președintele cooperativei. Dar stăm prost cu ogoarele de toamnă, fi­indcă încărcătura pe tractor este mare, iar pe de altă parte și rea­lizările sunt destul de mici. Gra­ficul întocmit, pentru ultimele 10 zile, a fost îndeplinit numai in proporție de 50 la sută. Cu forțele din cadrul secției de mecanizare, care ne deservește pe noi, nu vom face față la volumul mare de ară­tură ce mai trebuie executat. Aș­teptăm să fim ajutați cu tractoare de la unități care sînt mai avan­sate cu ogoarele de toamnă. Intr-adevăr, cooperativa agri­colă Jamu Mare, avînd 2.229 hec­tare teren arabil, este deservită de către I.M.A. Gătaia cu 17 tractoare, revenind 131 hectare pe un tractor. Dar, practic aici lucrează doar 14 tractoare: unul este pentru po­micultură, iar două sunt în medie defecte. De altfel și marți, 11 me­canizatori au fost la arat, 3 la transportul gunoiului, iar restul au stat. Curios este și felul in care s-a întocmit graficul pentru ară­turi: conducerea cooperativei a prevăzut cite 3 hectare zilnic de fiecare tractor, iar șeful secției de mecanizare, Ion Ungureanu, și-a însușit doar 2,5 hectare. Și, astfel, realizările totale au ajuns abia la jumătate, deși se afirmă că se lu­crează în schimburi prelungite, de la ora 6 dimineața și pînă la ora 22. De aceea, considerăm că este timpul ca această unitate să fie mai bine sprijinită de către condu­cerea I.M.A. dan Gătaia, cu atît mai mult cu cit sînt unități vecine cu arăturile de toamnă pe termi­nate. De asemenea, se cere o in­tervenție mai energică și din par­tea comitetului comunal de partid deoarece la Clopodia, cooperativă deservită de­ 9 tractoare, au fost arate 435 de hectare, rămînînd de executat numai 21 de hectare. Deci se puteau dirija forțe mecanice la unitățile rămase în urmă. Situația, privind ogoarele de toamnă, este necorespunzătoare și la cooperativa agricolă din Lățu­­naș. Pînă marți, din 490 hectare, s-au arat aproximativ 200, este însă faptul că tractoarele Grav au un front de lucru de numai 20 hectare, pe restul de 270 hectare rămînînd coceni netrasportați, iar pe anumite porțiuni, tulpinele de ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a III-a) Tinerețea cîntecului Corul di­n Igriș la 75 de ani Totdeauna Igrișul, această lo­calitate puternic dezvoltată din șesul Banatului, cu străzi largi­­ și drepte, cu case mari și atît de în­grijite mi-a creat un sentiment de admirație și de bucurie. Poate pentru că știu că oamenii acestor locuri, greu încercați de caprici­ile Mureșului, au făcut din așeza­rea lor, fără excepție în fiecare an, o adevărată citadelă. Împotri­virile cu aceste dezlănțuiri ale na­turii sunt aprige; ele vorbesc de cutezanță și biruință. Igrișenii spun că din aceste clipe de mari emoții s-a născut cîntecul, adevă­rat tezaur încărcat de visuri și de împliniri. Cîți ani ar fi de-atunci ? Ni­meni nu poate preciza. Ei știu în­să că pe aceste locuri cîntecul s-a ridicat slobod ca vîntul, de ni­meni bănuit la început, căci el stăruia în sufletul mulțimii, în veselia și durerea ei, în însăși via­ța de zi cu zi a fetelor și băieți­lor, în fluieratul molcom și duios al ciobanilor, în strune de vioară mîngîiate de degetele aspre ale bătrînilor. Urmașii l-au îmbogă­țit și l-au înfrumusețat dîndu-i amplificarea unor adînci rezonan­țe sufletești. Corul s-a înființat însă mult mai tîrziu, acum 75 de­­ ani, nu­mai din bărbăți, căci lor le-a fost dat aici să poarte greul coarnelor de plug și să apere holdele de griș; de aceea, tot lor le-a reve­nit datoria să facă cunoscut ade­văratul sens emoțional al zestrei lor sufletești, dînd cîntecelor des­pre acest pămînt, despre trecutul lui de lupta și despre ființa na­țională un univers sonor. Și băr­bații Igrișului ne-au obișnuit și pe noi, spectatorii de astăzi, ca și pe ascultătorii din anii din urmă, cu această lume a lor de poezie și lirism aspru, care dau persona­litate formației, trăsături con­turate pregnant în ținută și re­pertoriu. .,Pui de lei“, „Plugarii“, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Roma­ (Continuare în gag. a V-a) nie* și multe alte cântece care în­lesnesc formației o apariție remar­cabilă, așa cum și-a dorit-o la în­ființarea ei dascălul satului, Pe­tru Arsiciu. La capătul strădanii­lor lui formația este cunoscută unanim în Banat pentru expresi­vitatea dobîndită cît și pentru in­geniozitatea cu care reușea creeze la spectacole adevărate ma­ne­mente de desfătare muzicală. Aidoma unui seismograf, co­rul înregistrează, în desfășurarea anilor istoria satului. Asaltați de mulțim­ea dornică să-i asculte chiar și atunci după ce se cu­noaște bilanțul cu care se înche­iase primul război mondial, co­pleșiți de durere, igrișenii au în­ceput să se adune din nou la re­petiții, venind acum cu soțiile și fiicele lor, la un loc 180 de per­soane. De instruirea formației s-a ocupat țăranul Ion Jebeleanu și apoi Nicolae Miclea, adus din părțile Caransebeșului, căruia i se pretinde instruirea a 4 dirijori lo­cali. Concomitent la Igriș se joa­că teatru, se recită versuri, se în­vață jocul popular „Călușerul“ și se înființează o formație instru­mentală, fanfara; este vizibilă a­­cum o izbucnire totală a setei de cultură, a dragostei cu care fuse­seră ocrotite de veacuri poezia, muzica, exprimând frumusețea lor sufletească. Prima între formațiile artistice, corul, înregistrează frecvent, aca­să și în deplasare, succese remar­cabile bucurindu-se de simpatia compozitorilor, a unui numeros public nu numai din satele din împrejurimi Pesac, Saravale, Ne­rău, dar și la Sînnicolaul Mare, unde participă ca invitată de o­­noare alături de alte 20 de co­ruri la dezvelirea monumentului luceafărului poeziei românești; i se atribuie aici premiul I. Agenda ANTOANETA MAGURA »A/WVVVVVVVVVVVA^VVSAl'VVVVVVVVS^VV *

Next