Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)

1971-01-14 / nr. 8086

i anelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.086 Joi, 14 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani r><x>o<xx><><><><xxxxxx><K><>oo> LA RANG DE ARTĂ... De la începutul transformări­­­­i lor revoluționare, am fost invă­­­țați să prețuim evidența. Ea se , ’ impune ca mijloc de control și '­­ autocontrol, ca informație pri­­­ •­mară absolut necesară pentru . ’ sintetizarea experienței și pă­­r­­­trunderea realităților. Gradul'­­ privind simplicarea formularis­­­ticii îmbracă la unii forma abso­­lutizantă a sărăcirii informației. I Am citit procesele verbale în­­ ’ tocmite de un inginer, la ședin­­­­țele unui consiliu de adminis­­­­­trație. Golite de conținutul dez-­­ ’ baterilor acestea erau reduse la ' I sumare relatări protocolare. Din ] > graba condeiului, autorul n-a < ’ trecut nici măcar hotărîrile a- * - PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! RECICLAREA CADRELOR DIDACTICE, IMPERATIV AL EPOCII CONTEMPORANE In condițiile actuale, dezvoltarea impetuoasă a științei, tehnicii și a artelor face cu fiecare zi mai acută nevoia de informare. A­­ceasta impune școlii noi obligații implicind schimbări serioase in Însușirea modului de a concepe procesul instructiv-educativ. Școala, ca principal factor de cultură și civilizație, este datoare astăzi să-i învețe pe copii mai ales să gîndească și să fie stăpîni pe judecata lor, să fie capabili a delecta din multitudinea de infor­mații, pe cele utile în activitatea lor viitoare, în întregirea perso­nalității lor. în acest context, cei datori să formeze omul care să poată percepe în mod rapid, să poată sesiza esențialitatea obiec­telor și fenomenelor, cauzele stag­nării, ori ale evoluției lor într-o direcție sau alta, să gîndească re­pede, comprehensiv, elastic, suplu și creator sunt cadrele didactice. Ele trebuie să cultive totodată și atitudinea corespunzătoare față de realitatea cunoscută, să le inspire dorința de a finaliza cu succes acțiunile la care-i angajează viața și la care Dar pentru se angajează ei înșiși, a putea să realizeze acest lucru trebuie ca învățătorii și profesorii înșiși să fie nu numai Informați, ci în stare să informeze, fiind angajați prin urmare, într-un proces de educație și auto­­educație permanentă, de perfecțio­nare și autoperfecționare. Conducerile școlilor din județul nostru și-au planificat și organizat activitatea de informare și perfec­ționare. Faptul în sine este îm­bucurător. Dar nu trebuie să scă­păm din vedere că sîntem încă destul de departe de rezultatele scontate și aceasta fiindcă multe prof. Petru Radu, inspector general prof. Pavel Petroman, inspector șef la Inspectoratul școlar județean direcțiuni sînt animate de ideea cantității acțiunilor de informare și perfecționare și pierd din ve­dere caracterul lor practic, efi­cient. Mai mult, nu sînt încurajate inițiativele bune ale unor cadre didactice, după cum nu se ia ati­tudine față de lipsa de receptivi­tate a unor învățători și profesori în problemele ce privesc școala etc. Din controlul efectuat de noi rezultă că personalul didactic ci­tește în cotidiană prea mică măsură presa și de specialitate, nu e preocupat întotdeauna să descopere elemente și idei noi, care să-i ajute să rezolve la timp și în condiții bune sarcinile educației multi­laterale; nu o dată am întîlnit învățători și profesori care n-au fost în măsură să enumere nici măcar notele esențiale ale noțiunii de modernizare, coordonatele ei ca acțiune majoră. Dorind să cunoaștem în ce mă­sură cadrele didactice consultă presa de specialitate și cotidiană, dacă sunt preocupate de îmbunătă­țirea sistemului de predare, de îm­bogățirea continuă a cunoștințelor lor, am adresat un chestionar la 250 de învățători și profesori ce funcționează la liceele nr. 1, 3, 2, Liceul pedagogic, Liceul de con­strucții de mașini, Grupul școlar de construcții, școlile generale nr. 5 și 8; liceele din Nădrag, Du­­deștii-Vechi, Sînnicolaul-Mare, Pe­riam, Gătaia, Jimbolia, Deta, Fă­get, Recaș, școlile generale din localitățile Comloșu-Mare, Cri­­ciova, Jdioara, Giarmata, Margina, Sînmihaiul-Român, Alioș, Sln­­martinul-Sîrbesc, Uivar, Coștei, Găvojdia, Sinersig și Balinț, Ghi­­zela. La întrebarea „Ce reviste stu­­diați, ce articole v-au folosit în practică muncii dv. 197 învăță­tori și profesori menționează ziare și reviste consultate, dar nu ci­tează titlul articolului sau cel puțin ideile pe la îmbunătățirea care le-au folosit muncii instruc­tiv educative. Numai 53 de cadre didactice răspund și se referă la anumite articole sau idei reținute cu privire la predarea unui obiect, organizarea și desfășurarea activității educative, a muncii cu părinții, învățămîntul ideologic etc. Relevăm și faptul că, în prea mică măsură, conducerile mobilizează cadrele didactice școlilor care cunosc bine o limbă străină să studieze și să urmărească anumite probleme apărute în limba res­pectivă, pentru a selecționa pe acelea care ar putea fi utile lor și colegilor lor. Ilustrativ în acest sens este faptul că numai 15 cadre didactice menționează reviste în limbi străine. O altă întrebare solicita cadrelor didactice părerea cu privire la modernizarea învățământului, la modul in care înțeleg și concep ese modernizarea. Menționăm că 23 profesori și Învățători au evitat să răspundă la această întrebare, 193 dau răspunsuri evazive prin care identifică modernizarea cu folosirea materialului didactic, Întrebuințarea mijloacelor tehnice audiovizuale, ori o reduc pe rînd la activizarea clasei, munca cu clase omogene, testare, matemati­zare, tehnicizare, programare etc. Aceste răspunsuri dovedesc insu­ficienta informare a unor profesori și învățători, dezinteresul cu care direcțiunile școlilor au privit acest domeniu de maximă impor­ (Continuare in pag a­ll­a) Calitatea motoarelor electrice subr făcut competitive, fiind achiziționa control final Înainte de montarea d­ate de uzina „Electromotor“ le­ a­re in numeroase țări. IN IMAGINEA rotoarelor. cuvinte potrivite a­doptate ! E greu de crezut că a­­­­­­semenea „evidențe“ pot servi l­a cuiva, că „memoria“ aceasta su­­­­mară, redusă la o pură generali­­t­a­tate, va putea lumina activita­­­­­­tea viitoare. Am văzut, în schimb, modul­­ in care un alt lucrător, avind a­­­­­­ceeași misiune, s-a achitat de , I datoria lui. Dincolo de înregis­­­­­­trarea fidelă a desfășurării se­­­­dințelor, el a mai conceput și un , ■ scadențar pentru urmărirea în-­­­­­deplinirii hotărîrilor. Plusul de­­ I evidență a făcut posibil contro­­lul operativ și intervenția acti­ <i­vă a organului director în pro­­­­­bleme din cele mai importante.­­Ș Așadar și pe acest tărîm, ca­m pe oricare altul, munca poate fi­­ ridicată la rang de artă. Nu ple­­­ dăm pentru o evidență compli­cată, nu ne gindim la hîrtii care­­­ lărgesc arta birocratică, ci la­­ acele ajutoare necesare care ser­vesc ordinei, vederii de ansam­­­­­­blu și prin care se ușurează lua­­­­rea hotărîrilor de rigoare. Așa­­­­ cum orice muncă bine făcută­­­­ nu scutește de griji și surprize,, I „aceste completări", făcute de o bună voie, neimpuse de nici o­ normă, își evidențiază efectele ] lor fertilizante. N. CIMPEANU ^000000000^000<XXXX>000<i Sesiunea Consiliului popular al județului •fi • • Timiș Comitetul fiului popular executiv al Consi­al județului Ti­miș, prin Decizia nr. 1 din 5 ia­nuarie 1971, convoacă deputații Consiliului popular al județului Timiș în cea de-a IX-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 16 ianuarie 1971, ora 9, în Aula Universității din Timi­șoara, br. Vasile Pirvan nr. 4, cu următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărîre cu pri­vire la adoptarea planului eco­nomiei locale pe anul 1971 al județului Timiș. 2. Proiect de hotărîre cu pri­vire la adoptarea bugetului lo­cal pe anul 1971 al județului Timiș. 3. Alegerea asesorilor popu­lari pentru Tribunalul județean și pentru judecătoriile din județ. ACORDUL GLOBAL, LA BAZA RETRIBUIRII MUNCII COOPERATORILOR • Crearea unor formațiuni permanente de lucru A Măsuri de stimulare materială Printre măsurile preconizate de conducerea partidului în vederea îmbunătățirii organizării, planifică­rii și conducerii agriculturii, un rol deosebit îl ocupă introducerea unui nou sistem de retribuire a muncii pe baza acordului global, similar celui folosit în construcții și în alte ramuri ale economiei na­ționale. „Prin aceasta — se arată in expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. — echipa sau brigada, fiecare lucrător, vor fi retribuiți în raport direct cu efor­turile făcute, cu rezultatele dobân­­dite în producție, ceea ce va spori răspunderea și interesul pentru e­­xecutarea corespunzătoare a tutu­ror lucrărilor in vederea obținerii de producții cit mai mari“. Orga­nizarea activității pe formațiuni permanente și specializate și intro­ducerea în fiecare sector de acti­vitate a noului sistem de retribuire, reprezintă astfel un mijloc deose­bit de important pentru repartiza­rea echitabilă a veniturilor, în funcție de efortul depus de fiecare cooperator în scopul sporirii pro­ducției, dezvoltării mai rapide a cooperativelor agricole. Și pînă acum, cooperativa din Moșnița Nouă a adoptat, parțial, sistemul de retribuție după produc­ție, dar la unele activități s-au a­­cordat în mod nefundamentat nor­me convenționale. Analizînd modul cum s-a retribuit anul trecut, am constatat că pînă la aplicarea acor­dului global, în toate sectoarele, nu mai este decît un pas, care constă în calcularea valorii manoperei pe baza devizului de lucrări necesare obținerii unității de­ produse. De aceea, am trecut la perfecționarea sistemului de organizare și retri­buire a muncii, iar plata se va face in bani. Pentru a putea aplica acordul global s-a trecut la calcularea va­lorii manoperei la fiecare produs. Așa de exemplu, au fost calculate devizele de lucrări după normele noi, discutate în prealabil în con­siliul de conducere și cu masa de cooperatori. Dau spre exemplifica­re cum ne-am gîndit să aplicăm noi acordul global la cultura po­rumbului . In anul 1971 cooperativa noastră va cultiva 321 hectare de porumb pentru boabe, avînd de realizat cite 3.000 kg în medie la hectar. Intrucît terenul este dife­rențiat ca fertilitate, au fost stabi­lite și producțiile medii în funcție de potențialul fiecărei sale, mer­­gîndu-se de la 2.200 kg la 3.600 kg. In felul acesta a fost calculat ne­cesarul de norme de muncă la zona de produs, revenind 30 și, respec­tiv, 38 de norme de categoria I. La nivelul cooperativei se vor atri­bui 35,5 norme la hectar, la o pro­ducție medie de 3.000 kg, revenind pentru fiecare tonă de porumb boabe 330 lei. Tot în funcție de fertilitatea solului și hibridul culti­vat, variază și tariful pe tona de porumb, adică de la 280 lei la 370 lei. De asemenea, munca în sectorul vegetal a fost organizată pe forma­țiuni permanente de muncă : briga­da și echipa, compuse din acei co­operatori care muncesc efectiv și care își îndeplinesc în bune condi­ții sarcinile stabilite. Pentru a în­tări răspunderea țăranilor coopera­tori în creșterea producției s-a tre­cut la repartizarea culturii pe fa­milii și membri cooperatori. Capul de familie semnează de luarea la cunoștință a prevederilor și se obli­gă să le realizeze. Tabelul întocmit în acest scop cuprinde următoarele rubrici : numele și prenumele co­operatorului, suprafața ce o va lu­cra împreună cu familia, producția medie, producția totală, tariful pe tonă. Totodată, pentru a stimula mem­brii cooperatori, consiliul de condu­cere a hotărît ca, în cazul depășirii planului de producție, să se poată cumpăra, la preț de stat, 39 la sută din cantitatea obținută în plus. Este nelimitată deci posibilitatea de cîștig a țăranului cooperator da­că depune eforturile necesare și o muncă de calitate. In același timp, SORIN CIURCEA inginer șef la cooperativa agricolă de producție Moșnița Nouă (Continuare in pag a III-a) ÎN EDIȚIA DE AZI: Manifestări de­dicate aniversării semicentenarului partidului 1 Grăbirea reparării utilajului Contraste cotidiene SPORT Cum funcționează „creierul“ organizatoric al combinatelor Decalaj nedorit între elaborarea și aplicarea studiilor O. P. M. Ce fac la început de an serviciile de organizare a producției și a muncii din combinatele timișo­rene ? Intr-un dialog cu lucrători ai sus-numitelor servicii, am căutat să elucidăm în ce mod planu­rile de muncă întocmite pe acest an corespund sar­cinii majore de a imprima o concepție modernă organizării producției și forței de muncă, descope­ririi rezervelor, asigurării condițiilor optime și a metodelor de muncă celor mai adecvate. Obiecti­vele înșirate — sarcini permanente, de mare impor­tanță ale lucrătorilor de la O.P.M. — au o rezonanță deosebită în acest cincinal cind se cere ridicarea calității întregii activități economice. Activitate de concepție in esență, munca acestui serviciu nu-și justifică rolul decît în măsura finalizării, a tran­spunerii studiilor în practica cotidiană. O primă constatare îmbucurătoare este aceea că atît la Combinatul textil nr. 1 cît și la Com­binatul de pielărie și în­călțăminte, (C.P.Î.) stu­diile C.P.M. pentru acest an, prevăzute cores­pund unor nevoi strin­gente de modernizare, de folosire mai deplină a ca­pacităților de producție, de reducere a cheltuieli­lor materiale. Astfel, la Combinatul textil nr. 1, aplicarea studiului pri­vind utilizarea deșeurilor textile în filatură va a­­duce în final economii de 2.000.000 lei. Eficiență a avut și ancheta între­prinsă printre specialiștii unităților privind orien­tarea producției în func­ție de progresul tehnic ; propunerile cele mai bune formulate cu acest prilej — ne informează economistul Erwin Pro­­kopecz, șeful serviciului O.P.M. — au fost incluse în obiectivele planului cincinal. La Combinatul de pie­lărie și încălțăminte, un studiu valoros , „Rolul culorilor in acțiunea de mărire a productivității muncii“ vizează folosirea în secțiile și atelierele de lucru, alături de culorile convenționale, și a celor funcționale, adică a ce­lor ce stimulează pro­ducția, prin crearea unei stări fizice și psihice plăcute. Cercetările între­prinse în țară și peste hotare — în care un rol de pionier l-a jucat sa­vantul român Florian Ștefănescu-Goangă — au scos in evidență că cro­matica ambianței uzinale poate influența scăderea accidentelor de muncă, a rebuturilor, în contextul creșterii cu 10—15 la sută a productivității muncii. Iată așadar, începutul bun a ajutat la orienta­rea tematicii studiilor și analizelor spre câteva probleme majore. Așa cum ne-a informat tov. ing. Otto Sonnenschein, șeful serviciului C.P.M. de la C.P.I., în scopul asigurării unei eficiențe maxime s-a căutat abor­darea unor probleme cu valabilitate generală pen­tru citeva sau chiar toa­te unitățile combinatului și la Combinatul textil nr. 1. Se pot exemplifica unele teme propuse a fi studiate in anul acesta cum ar fi : utilizarea ca­pacităților de producție la fabricile de ciorapi și 1 Iunie (la ora actuală la aceste unități nu sunt stabilite criterii de mă­surare exactă a capacită­ții, spre deosebire de țe­­sătorie indicatorul bătăi/ război/oră) ; executarea N. CIMPEANU (Continuare in pag. a III-a) 1 t­­; »•.ís. 1 . < Zk' Ca fiecare anotimp și iarna a­­duce un plus de farmec In joaca copiilor. Pe lingă patinaj și schi, săniuța este dragă celor mai mici (Foto : E. ROBICSEK) Se pregătește o nouă premieră industrială în aceste zile de entuziasm și avînt creator, cu care oamenii muncii din întregul județ în­­timpină gloriosul semicentenar al partidului, chimiștii uzinei timișorene „Azur“ se pregătesc pentru o nouă premieră indus­trială. Instalația de aleilamidă și alchiloiamidă (auxiliari pen­tru mase plastice), proiectată pentru o capacitate de 400 de tone pe an, a intrat în probe tehnologice. Construită pe par­cursul a 12 luni — potrivit unei prevederi din planul tehnic și de cercetare al uzinei — insta­lația este rezultatul cooperării proiectanților de la ICECHIM și „Azur“ și a lucrătorilor de la întreprinderea de construcții­­montaj Timișoara. Comunicîn­­du-ne aceste date, NECULAI IONESCU, inginerul directo­rul uzinei, a precizat că o parte însemnată a utilajelor — aproa­pe 90 la sută din Întreaga in­stalație — a fost țară, la uzinele de produsă in specialitate ale Ministerului Industriei Chi­mice și la întreprinderea de In­dustrie locală „Electrometal" Timișoara. EXPERIENȚĂ PLUS TALENT... Vasile Crețoiu, artist emerit L-am intilnit de curînd în culisele unei întreceri de plan județean în fruntea a cinci colec­tive artistice, trei dintre forma­țiile lui — brigăzile întreprinde­rilor „Electromotor", „Banatul" și „Bumbacul" — s-au situat pe primele locuri în clasament. Privindu-l, n-ai crede că sub aparența lui delicați se ascunde o energie neobișnuită, o mare putere de convingere și de mun­ci, un adevărat animator. Emil Șain și-a instructor început activitatea de de brigăzi artistice acum 12 ani și mai bine. Primul succes l-a avut cu brigada în­treprinderii „Tehnolemn din Ti­mișoara" , locul I pe oraș, la un concurs. De atunci a mers într-o continua ascensiune : ultimul lui succes a fost la cel mai recent concurs republican , locul I și titlul de laureat pe țari cu for­mația de la „Electromotor". Cărui performanțe fapt se datoresc aceste pe care mulți in­structori de brigadă și le-ar dori ? In primul rînd — cred eu — cunoașterii depline a celor mai dotate elemente cu care își alcătuiește brigăzile. In al doilea rînd, darului de a stîrni in rîn­­dul artiștilor amatori interesul si ambiția ca formațiile lor să iasă întotdeauna în frunte. El știe să le imprime acestora spiritul mun­cii și­ al mîndriei colective, fiie să le facă să­ nu se descurajeze după primele necazuri. Dar mai este ceva care îi re­zervă un loc de frunte printre instructorii de brigăzi artistice și anume calitatea sa de bun textier, îndrăzneț și plin de umor, dublîndu-l pe regizorul compe­­tent. De altfel și regia, cerință principală pentru realizarea unui spectacol, este de un mare dina­mism și de o precizie cronome­trică, așa cum cere o brigadă ar­tistică model. Brigăzile lui sînt întotdeauna echilibrate, atît în ce privește proporția dintre ele­mentul bărbătesc și cel feminin, cît și sub aspect muzical și acto­ricesc. Melodiile care îi însoțesc textele sînt alese nu numai să dea o coloratură spectacolelor, ci contribuie la accentuarea notei umoristice. In asemenea condiții, un spectacol de brigadă este un tot armonios, un semnal de alar­mă satiric, un eficace mijloc de atragere a angajaților la realiza­rea sarcinilor de producție. Un asemenea program e chiar o ar­mă împotriva deprinderilor nesă­nătoase, a delăsării și superficia­lității în muncă, dar și un mij­loc de evidențiare a rezultatelor frumoase. întrunind atîtea modalități de exprimare prin texte, regie și prin interpretare zicală, tînărul actoricească și unn­activist sindical poate fi socotit cultural drept unul dintre cei mai dotați in­structori de brigăzi artistice din țară. Autor de epigrame și al cî­­torva piese de teatru, dintre care una e deja aprobată de Comite­tul de Stat pentru Cultură și Artă pentru a fi introdusă în re­pertoriul formațiilor artistice de amatori, Emil Șanu rămîne în primul rînd un instructor artistic iscusit, un îndrăgostit al genului artistic care i-a adus consacrarea. 1

Next