Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)
1971-01-14 / nr. 8086
i anelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.086 Joi, 14 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani r><x>o<xx><><><><xxxxxx><K><>oo> LA RANG DE ARTĂ... De la începutul transformării lor revoluționare, am fost invățați să prețuim evidența. Ea se , ’ impune ca mijloc de control și ' autocontrol, ca informație pri •mară absolut necesară pentru . ’ sintetizarea experienței și părtrunderea realităților. Gradul' privind simplicarea formularisticii îmbracă la unii forma absolutizantă a sărăcirii informației. I Am citit procesele verbale în ’ tocmite de un inginer, la ședințele unui consiliu de administrație. Golite de conținutul dez- ’ baterilor acestea erau reduse la ' I sumare relatări protocolare. Din ] > graba condeiului, autorul n-a < ’ trecut nici măcar hotărîrile a- * - PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! RECICLAREA CADRELOR DIDACTICE, IMPERATIV AL EPOCII CONTEMPORANE In condițiile actuale, dezvoltarea impetuoasă a științei, tehnicii și a artelor face cu fiecare zi mai acută nevoia de informare. Aceasta impune școlii noi obligații implicind schimbări serioase in Însușirea modului de a concepe procesul instructiv-educativ. Școala, ca principal factor de cultură și civilizație, este datoare astăzi să-i învețe pe copii mai ales să gîndească și să fie stăpîni pe judecata lor, să fie capabili a delecta din multitudinea de informații, pe cele utile în activitatea lor viitoare, în întregirea personalității lor. în acest context, cei datori să formeze omul care să poată percepe în mod rapid, să poată sesiza esențialitatea obiectelor și fenomenelor, cauzele stagnării, ori ale evoluției lor într-o direcție sau alta, să gîndească repede, comprehensiv, elastic, suplu și creator sunt cadrele didactice. Ele trebuie să cultive totodată și atitudinea corespunzătoare față de realitatea cunoscută, să le inspire dorința de a finaliza cu succes acțiunile la care-i angajează viața și la care Dar pentru se angajează ei înșiși, a putea să realizeze acest lucru trebuie ca învățătorii și profesorii înșiși să fie nu numai Informați, ci în stare să informeze, fiind angajați prin urmare, într-un proces de educație și autoeducație permanentă, de perfecționare și autoperfecționare. Conducerile școlilor din județul nostru și-au planificat și organizat activitatea de informare și perfecționare. Faptul în sine este îmbucurător. Dar nu trebuie să scăpăm din vedere că sîntem încă destul de departe de rezultatele scontate și aceasta fiindcă multe prof. Petru Radu, inspector general prof. Pavel Petroman, inspector șef la Inspectoratul școlar județean direcțiuni sînt animate de ideea cantității acțiunilor de informare și perfecționare și pierd din vedere caracterul lor practic, eficient. Mai mult, nu sînt încurajate inițiativele bune ale unor cadre didactice, după cum nu se ia atitudine față de lipsa de receptivitate a unor învățători și profesori în problemele ce privesc școala etc. Din controlul efectuat de noi rezultă că personalul didactic citește în cotidiană prea mică măsură presa și de specialitate, nu e preocupat întotdeauna să descopere elemente și idei noi, care să-i ajute să rezolve la timp și în condiții bune sarcinile educației multilaterale; nu o dată am întîlnit învățători și profesori care n-au fost în măsură să enumere nici măcar notele esențiale ale noțiunii de modernizare, coordonatele ei ca acțiune majoră. Dorind să cunoaștem în ce măsură cadrele didactice consultă presa de specialitate și cotidiană, dacă sunt preocupate de îmbunătățirea sistemului de predare, de îmbogățirea continuă a cunoștințelor lor, am adresat un chestionar la 250 de învățători și profesori ce funcționează la liceele nr. 1, 3, 2, Liceul pedagogic, Liceul de construcții de mașini, Grupul școlar de construcții, școlile generale nr. 5 și 8; liceele din Nădrag, Dudeștii-Vechi, Sînnicolaul-Mare, Periam, Gătaia, Jimbolia, Deta, Făget, Recaș, școlile generale din localitățile Comloșu-Mare, Criciova, Jdioara, Giarmata, Margina, Sînmihaiul-Român, Alioș, Slnmartinul-Sîrbesc, Uivar, Coștei, Găvojdia, Sinersig și Balinț, Ghizela. La întrebarea „Ce reviste studiați, ce articole v-au folosit în practică muncii dv. 197 învățători și profesori menționează ziare și reviste consultate, dar nu citează titlul articolului sau cel puțin ideile pe la îmbunătățirea care le-au folosit muncii instructiv educative. Numai 53 de cadre didactice răspund și se referă la anumite articole sau idei reținute cu privire la predarea unui obiect, organizarea și desfășurarea activității educative, a muncii cu părinții, învățămîntul ideologic etc. Relevăm și faptul că, în prea mică măsură, conducerile mobilizează cadrele didactice școlilor care cunosc bine o limbă străină să studieze și să urmărească anumite probleme apărute în limba respectivă, pentru a selecționa pe acelea care ar putea fi utile lor și colegilor lor. Ilustrativ în acest sens este faptul că numai 15 cadre didactice menționează reviste în limbi străine. O altă întrebare solicita cadrelor didactice părerea cu privire la modernizarea învățământului, la modul in care înțeleg și concep ese modernizarea. Menționăm că 23 profesori și Învățători au evitat să răspundă la această întrebare, 193 dau răspunsuri evazive prin care identifică modernizarea cu folosirea materialului didactic, Întrebuințarea mijloacelor tehnice audiovizuale, ori o reduc pe rînd la activizarea clasei, munca cu clase omogene, testare, matematizare, tehnicizare, programare etc. Aceste răspunsuri dovedesc insuficienta informare a unor profesori și învățători, dezinteresul cu care direcțiunile școlilor au privit acest domeniu de maximă impor (Continuare in pag alla) Calitatea motoarelor electrice subr făcut competitive, fiind achiziționa control final Înainte de montarea date de uzina „Electromotor“ le are in numeroase țări. IN IMAGINEA rotoarelor. cuvinte potrivite adoptate ! E greu de crezut că asemenea „evidențe“ pot servi la cuiva, că „memoria“ aceasta sumară, redusă la o pură generalitatate, va putea lumina activitatea viitoare. Am văzut, în schimb, modul in care un alt lucrător, avind aceeași misiune, s-a achitat de , I datoria lui. Dincolo de înregistrarea fidelă a desfășurării sedințelor, el a mai conceput și un , ■ scadențar pentru urmărirea în-deplinirii hotărîrilor. Plusul de I evidență a făcut posibil controlul operativ și intervenția acti <ivă a organului director în probleme din cele mai importante.Ș Așadar și pe acest tărîm, cam pe oricare altul, munca poate fi ridicată la rang de artă. Nu ple dăm pentru o evidență complicată, nu ne gindim la hîrtii care lărgesc arta birocratică, ci la acele ajutoare necesare care servesc ordinei, vederii de ansamblu și prin care se ușurează luarea hotărîrilor de rigoare. Așa cum orice muncă bine făcută nu scutește de griji și surprize,, I „aceste completări", făcute de o bună voie, neimpuse de nici o normă, își evidențiază efectele ] lor fertilizante. N. CIMPEANU ^000000000^000<XXXX>000<i Sesiunea Consiliului popular al județului •fi • • Timiș Comitetul fiului popular executiv al Consial județului Timiș, prin Decizia nr. 1 din 5 ianuarie 1971, convoacă deputații Consiliului popular al județului Timiș în cea de-a IX-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 16 ianuarie 1971, ora 9, în Aula Universității din Timișoara, br. Vasile Pirvan nr. 4, cu următoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului economiei locale pe anul 1971 al județului Timiș. 2. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1971 al județului Timiș. 3. Alegerea asesorilor populari pentru Tribunalul județean și pentru judecătoriile din județ. ACORDUL GLOBAL, LA BAZA RETRIBUIRII MUNCII COOPERATORILOR • Crearea unor formațiuni permanente de lucru A Măsuri de stimulare materială Printre măsurile preconizate de conducerea partidului în vederea îmbunătățirii organizării, planificării și conducerii agriculturii, un rol deosebit îl ocupă introducerea unui nou sistem de retribuire a muncii pe baza acordului global, similar celui folosit în construcții și în alte ramuri ale economiei naționale. „Prin aceasta — se arată in expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. — echipa sau brigada, fiecare lucrător, vor fi retribuiți în raport direct cu eforturile făcute, cu rezultatele dobândite în producție, ceea ce va spori răspunderea și interesul pentru executarea corespunzătoare a tuturor lucrărilor in vederea obținerii de producții cit mai mari“. Organizarea activității pe formațiuni permanente și specializate și introducerea în fiecare sector de activitate a noului sistem de retribuire, reprezintă astfel un mijloc deosebit de important pentru repartizarea echitabilă a veniturilor, în funcție de efortul depus de fiecare cooperator în scopul sporirii producției, dezvoltării mai rapide a cooperativelor agricole. Și pînă acum, cooperativa din Moșnița Nouă a adoptat, parțial, sistemul de retribuție după producție, dar la unele activități s-au acordat în mod nefundamentat norme convenționale. Analizînd modul cum s-a retribuit anul trecut, am constatat că pînă la aplicarea acordului global, în toate sectoarele, nu mai este decît un pas, care constă în calcularea valorii manoperei pe baza devizului de lucrări necesare obținerii unității de produse. De aceea, am trecut la perfecționarea sistemului de organizare și retribuire a muncii, iar plata se va face in bani. Pentru a putea aplica acordul global s-a trecut la calcularea valorii manoperei la fiecare produs. Așa de exemplu, au fost calculate devizele de lucrări după normele noi, discutate în prealabil în consiliul de conducere și cu masa de cooperatori. Dau spre exemplificare cum ne-am gîndit să aplicăm noi acordul global la cultura porumbului . In anul 1971 cooperativa noastră va cultiva 321 hectare de porumb pentru boabe, avînd de realizat cite 3.000 kg în medie la hectar. Intrucît terenul este diferențiat ca fertilitate, au fost stabilite și producțiile medii în funcție de potențialul fiecărei sale, mergîndu-se de la 2.200 kg la 3.600 kg. In felul acesta a fost calculat necesarul de norme de muncă la zona de produs, revenind 30 și, respectiv, 38 de norme de categoria I. La nivelul cooperativei se vor atribui 35,5 norme la hectar, la o producție medie de 3.000 kg, revenind pentru fiecare tonă de porumb boabe 330 lei. Tot în funcție de fertilitatea solului și hibridul cultivat, variază și tariful pe tona de porumb, adică de la 280 lei la 370 lei. De asemenea, munca în sectorul vegetal a fost organizată pe formațiuni permanente de muncă : brigada și echipa, compuse din acei cooperatori care muncesc efectiv și care își îndeplinesc în bune condiții sarcinile stabilite. Pentru a întări răspunderea țăranilor cooperatori în creșterea producției s-a trecut la repartizarea culturii pe familii și membri cooperatori. Capul de familie semnează de luarea la cunoștință a prevederilor și se obligă să le realizeze. Tabelul întocmit în acest scop cuprinde următoarele rubrici : numele și prenumele cooperatorului, suprafața ce o va lucra împreună cu familia, producția medie, producția totală, tariful pe tonă. Totodată, pentru a stimula membrii cooperatori, consiliul de conducere a hotărît ca, în cazul depășirii planului de producție, să se poată cumpăra, la preț de stat, 39 la sută din cantitatea obținută în plus. Este nelimitată deci posibilitatea de cîștig a țăranului cooperator dacă depune eforturile necesare și o muncă de calitate. In același timp, SORIN CIURCEA inginer șef la cooperativa agricolă de producție Moșnița Nouă (Continuare in pag a III-a) ÎN EDIȚIA DE AZI: Manifestări dedicate aniversării semicentenarului partidului 1 Grăbirea reparării utilajului Contraste cotidiene SPORT Cum funcționează „creierul“ organizatoric al combinatelor Decalaj nedorit între elaborarea și aplicarea studiilor O. P. M. Ce fac la început de an serviciile de organizare a producției și a muncii din combinatele timișorene ? Intr-un dialog cu lucrători ai sus-numitelor servicii, am căutat să elucidăm în ce mod planurile de muncă întocmite pe acest an corespund sarcinii majore de a imprima o concepție modernă organizării producției și forței de muncă, descoperirii rezervelor, asigurării condițiilor optime și a metodelor de muncă celor mai adecvate. Obiectivele înșirate — sarcini permanente, de mare importanță ale lucrătorilor de la O.P.M. — au o rezonanță deosebită în acest cincinal cind se cere ridicarea calității întregii activități economice. Activitate de concepție in esență, munca acestui serviciu nu-și justifică rolul decît în măsura finalizării, a transpunerii studiilor în practica cotidiană. O primă constatare îmbucurătoare este aceea că atît la Combinatul textil nr. 1 cît și la Combinatul de pielărie și încălțăminte, (C.P.Î.) studiile C.P.M. pentru acest an, prevăzute corespund unor nevoi stringente de modernizare, de folosire mai deplină a capacităților de producție, de reducere a cheltuielilor materiale. Astfel, la Combinatul textil nr. 1, aplicarea studiului privind utilizarea deșeurilor textile în filatură va aduce în final economii de 2.000.000 lei. Eficiență a avut și ancheta întreprinsă printre specialiștii unităților privind orientarea producției în funcție de progresul tehnic ; propunerile cele mai bune formulate cu acest prilej — ne informează economistul Erwin Prokopecz, șeful serviciului O.P.M. — au fost incluse în obiectivele planului cincinal. La Combinatul de pielărie și încălțăminte, un studiu valoros , „Rolul culorilor in acțiunea de mărire a productivității muncii“ vizează folosirea în secțiile și atelierele de lucru, alături de culorile convenționale, și a celor funcționale, adică a celor ce stimulează producția, prin crearea unei stări fizice și psihice plăcute. Cercetările întreprinse în țară și peste hotare — în care un rol de pionier l-a jucat savantul român Florian Ștefănescu-Goangă — au scos in evidență că cromatica ambianței uzinale poate influența scăderea accidentelor de muncă, a rebuturilor, în contextul creșterii cu 10—15 la sută a productivității muncii. Iată așadar, începutul bun a ajutat la orientarea tematicii studiilor și analizelor spre câteva probleme majore. Așa cum ne-a informat tov. ing. Otto Sonnenschein, șeful serviciului C.P.M. de la C.P.I., în scopul asigurării unei eficiențe maxime s-a căutat abordarea unor probleme cu valabilitate generală pentru citeva sau chiar toate unitățile combinatului și la Combinatul textil nr. 1. Se pot exemplifica unele teme propuse a fi studiate in anul acesta cum ar fi : utilizarea capacităților de producție la fabricile de ciorapi și 1 Iunie (la ora actuală la aceste unități nu sunt stabilite criterii de măsurare exactă a capacității, spre deosebire de țesătorie indicatorul bătăi/ război/oră) ; executarea N. CIMPEANU (Continuare in pag. a III-a) 1 t; »•.ís. 1 . < Zk' Ca fiecare anotimp și iarna aduce un plus de farmec In joaca copiilor. Pe lingă patinaj și schi, săniuța este dragă celor mai mici (Foto : E. ROBICSEK) Se pregătește o nouă premieră industrială în aceste zile de entuziasm și avînt creator, cu care oamenii muncii din întregul județ întimpină gloriosul semicentenar al partidului, chimiștii uzinei timișorene „Azur“ se pregătesc pentru o nouă premieră industrială. Instalația de aleilamidă și alchiloiamidă (auxiliari pentru mase plastice), proiectată pentru o capacitate de 400 de tone pe an, a intrat în probe tehnologice. Construită pe parcursul a 12 luni — potrivit unei prevederi din planul tehnic și de cercetare al uzinei — instalația este rezultatul cooperării proiectanților de la ICECHIM și „Azur“ și a lucrătorilor de la întreprinderea de construcțiimontaj Timișoara. Comunicîndu-ne aceste date, NECULAI IONESCU, inginerul directorul uzinei, a precizat că o parte însemnată a utilajelor — aproape 90 la sută din Întreaga instalație — a fost țară, la uzinele de produsă in specialitate ale Ministerului Industriei Chimice și la întreprinderea de Industrie locală „Electrometal" Timișoara. EXPERIENȚĂ PLUS TALENT... Vasile Crețoiu, artist emerit L-am intilnit de curînd în culisele unei întreceri de plan județean în fruntea a cinci colective artistice, trei dintre formațiile lui — brigăzile întreprinderilor „Electromotor", „Banatul" și „Bumbacul" — s-au situat pe primele locuri în clasament. Privindu-l, n-ai crede că sub aparența lui delicați se ascunde o energie neobișnuită, o mare putere de convingere și de munci, un adevărat animator. Emil Șain și-a instructor început activitatea de de brigăzi artistice acum 12 ani și mai bine. Primul succes l-a avut cu brigada întreprinderii „Tehnolemn din Timișoara" , locul I pe oraș, la un concurs. De atunci a mers într-o continua ascensiune : ultimul lui succes a fost la cel mai recent concurs republican , locul I și titlul de laureat pe țari cu formația de la „Electromotor". Cărui performanțe fapt se datoresc aceste pe care mulți instructori de brigadă și le-ar dori ? In primul rînd — cred eu — cunoașterii depline a celor mai dotate elemente cu care își alcătuiește brigăzile. In al doilea rînd, darului de a stîrni in rîndul artiștilor amatori interesul si ambiția ca formațiile lor să iasă întotdeauna în frunte. El știe să le imprime acestora spiritul muncii și al mîndriei colective, fiie să le facă să nu se descurajeze după primele necazuri. Dar mai este ceva care îi rezervă un loc de frunte printre instructorii de brigăzi artistice și anume calitatea sa de bun textier, îndrăzneț și plin de umor, dublîndu-l pe regizorul competent. De altfel și regia, cerință principală pentru realizarea unui spectacol, este de un mare dinamism și de o precizie cronometrică, așa cum cere o brigadă artistică model. Brigăzile lui sînt întotdeauna echilibrate, atît în ce privește proporția dintre elementul bărbătesc și cel feminin, cît și sub aspect muzical și actoricesc. Melodiile care îi însoțesc textele sînt alese nu numai să dea o coloratură spectacolelor, ci contribuie la accentuarea notei umoristice. In asemenea condiții, un spectacol de brigadă este un tot armonios, un semnal de alarmă satiric, un eficace mijloc de atragere a angajaților la realizarea sarcinilor de producție. Un asemenea program e chiar o armă împotriva deprinderilor nesănătoase, a delăsării și superficialității în muncă, dar și un mijloc de evidențiare a rezultatelor frumoase. întrunind atîtea modalități de exprimare prin texte, regie și prin interpretare zicală, tînărul actoricească și unnactivist sindical poate fi socotit cultural drept unul dintre cei mai dotați instructori de brigăzi artistice din țară. Autor de epigrame și al cîtorva piese de teatru, dintre care una e deja aprobată de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă pentru a fi introdusă în repertoriul formațiilor artistice de amatori, Emil Șanu rămîne în primul rînd un instructor artistic iscusit, un îndrăgostit al genului artistic care i-a adus consacrarea. 1