Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)
1971-01-16 / nr. 8088
l PRIN PROIECTARE, PERIFORMANȚE LA NIVELUL TEHNICII MONDIALE La I.C.P.H.E.R. filiala mașini de ridicat și transportat Timișoara munca inginerilor și proiectanților este îndreptată spre obiective precise și în direcții bine conturate în care respectarea unor factori constituie un deziderat important în activitatea de fiecare zi. Dintre cei mai importanți putem menționa : parametrii constructivi și funcționali ai utilajelor proiectate să fie comparabili cu ai produselor moderne executate de firme străine de specialitate ; reducerea importurilor de echipamente la strictul necesar ; soluții constructive realizabile economic din punct de vedere tehnologic (pierderi reduse de material); economie de material și deci reducerea greutății proprii prin dimensionări judicioase pînă la cele mai mici opere ; extinderea utilizării tipizatelor pentru simplificareaehnologiei de uzinare. Urmărirea acestor parametri în munca de proiectare a făcut să se ajungă la produse comparabile cu cele similare din străinătate. De asemenea s-au obținut importante economii prin reducerea de material pe produs proiectat. Astfel între 1 ianuarie și 1 decembrie 1970 s-a obținut o reducere de greutate a utilajelor proiectate de peste 220.000 kg, ceea ce reprezintă o economie în ■ valoare de aproximativ 4.760.000 lei. Economie obținută printr-o ■ judicioasă dimensionare a ansammblelor și detaliilor ce intră în componența fiecărui produs. Prin munca conștiincioasă ainginerilor și proiectanților de la institut s-au proiectat o serie de produse noi, absolut necesare industriei noastre. Astfel se poate aminti „macaraua de 20 t de lansat conducte“ cu acționare mecanică. Produsul a fost executat ca prototip la Uzinele mecanice Timișoara, verificat și încercat pe șantier de LN.C.E.R.C. București și lansat pentru producția desene și Uzinele mecanice Timișoara, stb începutul acestui an. Această mafara este montată pe tractorul S 1.100 fabricat la Brașov. Macaraua servește montarea conductelor mari (malagistrale) prin folosirea a 2 sau 3 tractoare S 1.100 fiecare echipat cu cîte o macara de acest tip și realizează performanțele produselor similare pe plan mondial. ing. GH. SCOBERCEA Filiala — Mașini de ridicat și transport Timișoara. In acest an, nomenclatorul de fabricație al Uzinei mecanice Timișoara s-a îmbogățit cu un nou produs „Macara de 20 tone de lansat conducte". INIMAAGINE : macaraua montată pe tractorul S-1.500 de fabricație românească. u "900990900009999999009, Comandamentul Plusul de inițiativă și de fano Vlezie al unor lucrători se iz- 9 SOsește, nu o dată, ca de un duș X rece, de rețineri obstinate. „Să -9 vedem, să mai cumpănim“, ocolește răspunsul direct cîte unul O investit cu o funcție oarecare. < 9 Altul, mai circumspect, adaugă X prudent, uluit de propunerea , neașteptată : „Dar alții vor fi X oare de acord cu treaba aceas O h* ■“ O ‘ Teama de nou, paralizantă O O boală a gîndirii și a acțiunii, se X O prezintă și sub alte ipostaze. La o mulți, ca o menajare a forțelor ' S cuvinte potrivite 9 adapta necritic la niște reguli X sacrosancte. X Am în tilnit recent un economist, om talentat și realizator înnăscut, care, mutat într-o funcție superioară, s-a „aclimatizat“ repede cu unele practici 9 X dăunătoare. „Nu am condiții să X X se îndrept“, se văi la el cînd sin Xgur ar fi putut și ar fi trebuit 9 X să le creeze. X 9 Rolul activ și creator al speacialistului l-a substituit cu acel 9 C al conțopistului de rînd. Dar nu X 9 sunt unii maiștri care X mașinile vechi, in locul preferă O celor 9 O sclipitor de noi, pentru că aces X 9 rea din urmă pun probleme pe o X care nu le cunosc îndeajuns ? 9 9 Teama de nou e într-un ana- X X cronism flagrant cu cerințele so- 9ocietății socialiste, ale vieții mo- X X deine. Astăzi, la orice loc de 9 O muncă, se cere acel plus de dă- X 9 rulie care să radieze lumină, o O Azi, mai mult ca oricînd, gîndi- X 9 rea cutezătoare trebuie să gă Osească împlinire și strălucire. 9 9 Spiritual și fizic să ne încadrăm O X în iureșul vremii promovînd 9 O noul, ideea îndrăzneață, bazată X pe cunoștințe vaste, inlăturind 0 pe cei depășiți de evenimente. S9 de cerințe, de sarcini Este și acesta un comandament al zilelor noastre. 9 I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ apel roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.088 Sîmbăta, 16 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani Spre realizări tot mai mari I.A.S. Beregsău își dubleazâ beneficiile Una din marile realizări ale agriculturii județului din anii cincinalului trecut pe linia intensificării și modernizării producției zootehnice este I.A.S. Beregsău—complexul porcin. După cum se știe, capacitatea de producție a acestui complex este de 150.000 porci grași anual. Spre mândria colectivului de muncă, aici anul 1970 a fost încheiat cu rezultate economice din cele mai bune. In planul anual de producție, unitatea avea prevăzut să livreze 9.000 tone de carne. La Chemarea Organizației județene de partid, din ianuarie anul trecut, conducerea și lucrătorii complexului s-au angajat să realizeze, peste plan, încă 200 tone de carne. Cuvîntul dat și l-au transpus în fapte. Aplicînd tehnologii moderne, muncind cu însuflețire, au reușit să livreze, pînă la sfîrșitul anului, aproape 9.350 tone de carne. Totodată au depășit cu peste șase milioane lei beneficiile planificate Pe baza acestor rezultate de prestigiu, colectivul complexului a pornit la muncă, hotărît să obțină realizări și mai mari in acest prim an al actualului cincinal. Dacă producția planificată va fi mai mare cu circa 2.000 de tone, beneficiile prevăzute sunt aproape duble față de cele planificate in anul trecut. PREGĂTIRE TEMEINICĂ LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ In prezent, lucrătorii ogoarelor timișene, alături de toți oamenii muncii din agricultura țării, depun eforturi susținute pentru transpunerea în viață a măsurilor pe care conducerea partidului și statului nostru le-au preconizat pentru a se asigura dezvoltarea mai rapidă a agriculturii in vederea îndeplinirii în bune condiții a programului stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Pentru realizarea sarcinilor de mare complexitate legate de dezvoltarea agriculturii, de creșterea gradului de concentrare și specializare a unităților agricole, a fermelor, brigăzilor și celorlalte formațiuni de muncă, pentru aplicarea metodelor agrozootehnice înaintate, a tehnologiilor moderne de cultivare a pămîntului și de creșterea animalelor este absolut necesar ca toți cei ce lucrează în I.A.S., S.M.A., cooperativele agricole, să-și trite, strîns însușească noi cunoștegate de cerințele producției. Pentru a ține pas cu cerințele actuale de dezvoltare și organizare a producției conducerea de partid și de stat a elaborat pentru anul 1971 forme specifice de instruire și pregătire a lucrătorilor din agricultură, cuprinse intr-un program amănunțit, care se sprijină pe măsurile ce izvorăsc din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970. Totodată, măsurile preconizate pentru organizarea și desfășurarea învăță ing. Nicolae Gherescu, director adjunct la Direcția agricolă județeană mîntului agrozootehnic vin să preia o tradiție valoroasă cîștigată ani de-a rîndul în domeniul pregătirii, instruirii și perfecționării cunoștințelor lucrătorilor din agricultură. In același timp, s-au prevăzut noi forme cum sînt vizionări de lecții la televizor, concentrarea perioadei calendaristice de ținerea lecțiilor cit și adîncirea specializării tematicelor cursurilor, care să se organizeze in marea lor majoritate pe ferme specializate in strînsă legătură cu specificul de producție al fermelor și brigăzilor din I.A.S. și cooperativele agricole. Ministerul Agriculturii și Silviculturii împreună cu Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție au stabilit organizarea cursurilor de instruire și perfecționare profesională a lucrătorilor din agricultură în toate I.A.S., S.M.A., cooperativele agricole, în întreprinderi de îmbunătățiri funciare și în stațiunile experimentale. Aceste cursuri se vor constitui obligatoriu și se organizează pe profile, potrivit specificului activității unităților, fermelor și brigăzilor sau a altor sectoare de producție. Ele vor cuprinde toți muncitorii din fermele I.A.S., iar in cooperativele agricole masa țăranilor cooperatori și vor fi conduse de specialiștii care răspund de sectoarele respective. Cursurile se vor desfășura între 10 ianuarie — 28 februarie a.c. urmînd ca fiecare unitate să-și stabilească o perioadă de 2-3 săptămini, timp în care se vor preda, săptămînal, 2-3 lecții. Cursurile de instruire și perfecționare vor fi axate pe probleme de maximă însemnătate pentru creșterea producției și a productivității muncii în domeniul creșterii animalelor, în cultura cerealelor și agrotehnica culturilor irigate, în pomicultură și viticultură. In S.M.A. și I.A.S. se vor organiza în lunile de iarnă cursuri pentru mecanizatori, diferențiate în funcție de nivelul de calificare și vor cuprinde 10-12 lecții. O mare însemnătate are înțelegerea clară a măsurilor cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In lumina acestor măsuri trebuie să se realizeze aprofundarea aspectelor legate de organizarea muncii și a producției, aplicarea formelor de retribuire, funcționarea sectoarelor mecanice și mărirea aportului mecanizatorilor la sporirea producției agricole. Tematica anuală a cursurilor se va stabili de către lectori împreună cu conducerea unității, ținînd seama de specificul fermei sau brigăzii, de locul de muncă și de problemele care necesită să fie cunoscute mai bine de către cursanți. Conținutul fiecărei lecții va fi axat pe următoarele probleme : elemente de tehnologie care trebuie folosite in mod obligatoriu pentru a asigura sporirea producției; formele și metodele cele mai bune de organizare a producției și a muncii și aplicarea diferitelor sisteme de retribuire; rezultatele obținute in producție, element determinant în cointeresarea personală a cooperatorilor și a celorlalți lucrători din agricultură. In vederea asigurării eficienței corespunzătoare învățămîntului, lectorii au obligația să explice, pe înțelesul cursanților, conținutul lucrătorii Fabricii de nutrețuri combinate de la I.A.S. complex porcine Beregsău, produc anual peste 100.000 tone de asemenea furaje necesare unităților agricole de stat din județ. IN CLIȘEU : Aspect exterior al modernei fabrici. X N. CIMPEANU 1 vOOOOOOOOOO000900000909 tean și cele Dacă aș fi poet... Și dacă aș fi compozitor .. ■ Poate că mai ușor aș găsi cadențele în stare să cuprindă mîndria timișoreanului de azi la vestea premiului I decernat municipiului pentru frumusețea contemporană, într-o vreme cînd frumusețea e țelul muncii sociale și individuale. Fața celui mai frumos oraș al țării, în 1970, zadarnic ar fi suspectată de unii ca un simplu și banal patriotism local. Dacă aș fi omul cel mai simplu și conducătorul încărcat cu noianul de responsabilități complexe, aș resimți deopotrivă fiorul de satisfacție și de năzuinți încă mai ambițioase pentru noi proiecte și realizări implacabile care mă încearcă de cînd am scris pentru prima dată despre Timișoara. Eram tînăr și am cules primul cuvînt de laudă de la cei ce ne învățau meseria nobilă a scrisului, tocmai cu niște rînduri despre Timișoara. Am ajuns apoi să scriu o carte despre Timișoara și o dată chiar îmi imaginam cum va arăta orașul în anul 2.000. închipuiam pe atunci un pod peste Bega — inel de legătură intre vastele deschideri urbane de pe malul răsărite de pe malul apusean; aveam viziunea săgeților de beton din centrul civic și dimensiunile mai blinde, dar nu mai puțin maiestuoase de dincolo de linia Universității și a „orășelului studențesc“. Cu alte verticale dinamice, spații înflorite și monumente nu împodobea fantezia mea orașul acelui an îndepărtat și totuși, de pe acum prezent în existența cotidiană cu semnele sale tulburătoare. Și de mai sunt și azi priviri opace, comodități închistate și atitudini preconcepute, nimic mai simplu decit s-o pornim cu toții în alai de pe bv. „Mihai Viteazul“ (reprofilat in același stil al vastelor deschideri timișorene de azi) și să străbatem mai întîi bulevardul „Vasile Pârvan". Putem discuta în contradictoriu dacă alcătuirea de beton și de sticlă a Universității e în adevăr o „săgeată“ sau nu e o clădire modernă, spectaculoasă în peisaj, cu o emblemă de oraș mare, pe o ridicată cotă de civilizație. O respirație profundă, de organism puternic și sănătos, reprezintă Mircea Șerbănescu spațiul mărginit deoparte de șirul căminelor studențești. Apoi urmează podul Michelangelo. Deschiderea largă a podului, culoarele circulației rutiere, trotuarele pentru pietoni, luminile și verdeața din jur fac din acest colț de Timișoara nouă un moment de semnificații deosebite. Aici e greu să ne închipuim străzile înguste, săpate adinc ca niște șanțuri (Alba Iulia, 9 Mai, Victor Vlad Delamarina ș.a.), e greu să ne închipuim oboseala unor părți ale cartierului Fabric, sau clădirile mohorîte din Piața Mărăști, de pe str. 11 Iunie ș.a.m.d. Mai degrabă îți vine să te crezi în mâine, cetățeanul marelui municipiu pe care-l clădim edilitar și spiritual. Întreaga ființă ți se desferecă spre lumea cea mare, înțelegînd-o mai bine și așezîndu-te mai temeinic în ea. In adevăr „altfel“ simt toți cei ce ne urmează mai departe, pînă la bifurcația din apropierea bulevardului Lenin, într-o parte se poate merge pe o magistrală impunătoare spre vechiul castel al Huniazilor și spre centru, în cealaltă, pe lingă hotelul „Continental“ încă în construcție traversînd bv. „23 August“ părind a ne înfunda într-o relicvă a tre VASTELE DESCHIDERI TIMIȘORENE cutului, cazemata fostei cetăți de Ungă Policlinica nr. 1. Dar nu, avem de-a face cu un nou popas pentru a respira. A respira trecutul. Groasele ziduri străvechi vor fi străpunse sub formă de bolți ca magistralele ce au urmat pînă aici, să răzbată pe impresionanta perspectivă pe care o deschide spre zări, bulevardul „L. Sălăjan“, carte de vizită și de mîndrie a Timișoarei de azi. Sunt vastele deschideri pe care prezentul le deschide spre seți desfăcute mâine, frumuîn bolesc, sau numai sămînță vie, germinînd viitorul în inteligențele contemporane, deopotrivă și în sensibilitățile lor. Iar impresia că toate liniile verticale și orizontale pleacă de noi, de la fiecare individi dual și de la toți lalolaltă, este atît de reală și de pregnantă, încît devine foarte palpabil opusul net a ceea ce se numește patriotism local. Toate orizonturile patriei vin către noi în aceste momente, se unesc într-un braț puternic, oferind orașului în ansamblu, tuturor cetățenilor, individual, acea mare distincție a anului trecut : Premiul la frumusețe Timișoarei, Orașul nostru, al tuturor, orașul nostru drag. (Continuare în pag a 111-a) . Suplețea și geometria liniară caracterizează construcțiile de locuințe ridicate în ultima perioadă în municipiul Timișoara. IN PAGINA A III-A „Organizații de masă legale și ilegale create, conduse sau influențate de P.C.R.“ Manifestări dedicate aniversării semicentenarului • PRINOSUL ARTIȘTILOR PLASTICI AMATORI. Expoziția bienală de artă plastică, intrată in tradiția vieții culturale ca rezultat al grijii pe care partidul și statul nostru o acordă dezvoltării armonioase personalității omului contempoaran, vine să adune, să afirme și să premieze tot ce s-a creat mai valoros in sectorul respectiv în ultimii doi ani. Prilej de confruntare republicană, a VI-a expoziție bienală de artă plastică, omagiind semicentenarul întemeierii Partidului Comunist Român, constituie un eveniment sărbătoaresc în viața amatorilor. Pe lângă virtuțile artistice ale lucrărilor, principiul de bază aflat la selecția lor, exprimă adeziunea artistului la procesul de întinerire materială și spirituală care se desfășoară sub ochii noștri. Expozițiile se vor prezenta in etape. In luna februarie, pe cercuri și școli populare de artă, în martie, expoziția județeană, iar in aprilie, expoziția republicană, la București. O largă gamă de genuri de creație plastică : pictură în orice tehnică, sculptură, desen și gravură, ilustrație de carte, afișul, caricatura și grafică publicitară, scenografia, arta decorativă, începînd cu imprimeurile tru textile și terminînd cu penjucăriile. Bienala își propune, ca principal scop, stimularea aptitudinilor artistice ale acelora care, după o zi de muncă, găsesc resurse și inspirație oprindu-se în fața șevaletului, mînuiesc pensula sau dalta din dorința nobilă de a crea. Peisajul, tema istorică, diul ambiant, familial sau melocul de muncă, evenimentul festiv, omul in acțiunea lui diurnă sau în clipele de răgaz, portretul celor dragi, realizările patriei noastre in construcția socialistă sau aspirația, visul, relațiile sale externe". O Zilele mulți tineri pot constitui, pentru artistul amator, izvorul inspirației sale. Organizatorii expozițiilor ii vor încuraja și pe creatorii din domeniul artelor decorative care găsesc soluții proprii, ingenioase, de decorare a interiorului, creînd obiecte cu 1oI funcțional și decorativ care valorifică tradițiile și particularitățile stilistice ale artei populare bănățene. acestea, tot mai din județ au prilejul de a avea în mijlocul lor oameni de știință și cultură, activiști de partid care, în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, fac expuneri despre semnificația înființării despre partidului, activitatea sa de-a lungul celor 50 de ani, cât și despre episoadele importante ale luptei revoluționare a maselor populare pentru instaurarea regimului democrat popular, pentru construirea socialismului. Astfel, tovarășul Iosif Bayerle, membru al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Colegiului județean de partid, a ținut o instructivă expunere în fața elevilor Biled, Orțișoara și a celor din de la Școala generală nr. 8 din Timișoara din istoria intitulată „Momente mișcării muncitorești“. Vorbind despre „Semnificația creării Partidului Comunist Român", tovarășul Ion Anițoiu, lector la cabinetul de partid, a evidențiat în același timp, pentru tinerii de la întreprinderea „Banatul“, rolul partidului în mișcarea muncitorească din România. Tinerii de la Grupul 1 construcții Timișoara l-au ascultat cu interes pe tovarășul Traian Stoicănescu, activist al Comitetului județean U.T.C., în cadrul temei „Principiile de bază ale politicii partidului in