Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)

1971-01-16 / nr. 8088

l ­ PRIN PROIECTARE, PER­­I­FORMANȚE LA NIVELUL­­ TEHNICII MONDIALE La I.C.P.H.E.R. filiala mașini de ridicat și transportat Timișoa­ra munca inginerilor și proiectan­ților este îndreptată spre obiec­tive precise și în direcții bine conturate în care respectarea unor factori constituie un deziderat important în activitatea de fie­care zi. Dintre cei mai impor­tanți putem menționa : parame­trii constructivi și funcționali ai utilajelor proiectate să fie com­parabili cu ai produselor moderne executate de firme străine de specialitate ; reducerea importu­rilor de echipamente la strictul necesar ; soluții constructive rea­lizabile economic din punct de vedere tehnologic (pierderi re­duse de material); economie de material și deci reducerea greu­tății proprii prin dimensionări judicioase pînă la cele mai mici opere ; extinderea utilizării ti­pizatelor pentru simplificarea­ehnologiei de uzinare. Urmărirea acestor parametri în munca de proiectare a făcut să se ajungă la produse compara­bile cu cele similare din străină­tate. De asemenea s-au obținut importante economii prin redu­cerea de material pe produs pro­iectat. Astfel între 1 ianuarie ș­i 1 decembrie 1970 s-a obținut o reducere de greutate a utilajelor proiectate de peste 220.000 kg,­­ ceea ce reprezintă o economie în ■ valoare de aproximativ 4.760.000­­ lei. Economie obținută printr-o ■ judicioasă dimensionare a ansam­­m­blelor și detaliilor ce intră în­­ componența fiecărui produs. P­rin munca conștiincioasă a­i­­nginerilor și proiectanților de la institut s-au proiectat o serie de produse noi, absolut necesare in­dustriei noastre. Astfel se poate aminti „macaraua de 20 t de lansat conducte“ cu acționare me­canică. Produsul a fost executat ca prototip la Uzinele mecanice Timișoara, verificat și încercat pe șantier de LN.C.E.R.C. Bucu­rești și lansat pentru producția de­sene și Uzinele mecanice Ti­mișoara, stb începutul acestui an. Această mafara este montată pe tractorul S 1.100 fabricat la Brașov. Macaraua servește montarea conductelor mari (ma­la­gistrale) prin folosirea a 2 sau 3 tractoare S 1.100 fiecare echipat cu cîte o macara de acest tip și realizează performanțele produse­lor similare pe plan mondial. ing. GH. SCOBERCEA Filiala — Mașini de ridicat și transport Timișoara. In acest an, nomenclatorul de fabricație al Uzinei mecanice­­ Timișoara s-a îmbogățit cu un nou produs „Macara de 20 tone­­ de lansat conducte". IN­IMA­AGINE : macaraua montată pe­­ tractorul S-1.500 de fabricație românească. u "900990900009999999009, Comanda­mentul Plusul de inițiativă și de fan­­o V­lezie al unor lucrători se iz- 9 SO­sește, nu o dată, ca de un duș X rece, de rețineri obstinate. „Să -9 vedem, să mai cumpănim“, oco­­­­lește răspunsul direct cîte unul­­ O investit cu o funcție oarecare. < 9 Altul, mai circumspect, adaugă X prudent, uluit de propunerea ,­­ neașteptată : „Dar alții vor fi X oare de acord cu treaba aceas­ O h* ■“ O ‘ Teama de nou, paralizantă O O boală a gîndirii și a acțiunii, se X O prezintă și sub alte ipostaze. La o mulți, ca o menajare a forțelor ' S cuvinte potrivite 9 adapta necritic la niște reguli X sacrosancte. X Am în ti­ln­i­t recent un econo­mist, om talentat și realizator înnăscut, care, mutat într-o­­ funcție superioară, s-a „aclima­­­­tizat“ repede cu unele practici 9 X dăunătoare. „Nu am condiții să X X se îndrept“, se văi la el cînd sin­­­ X­gur ar fi putut și ar fi trebuit 9 X să le creeze. X 9 Rolul activ și creator al spe­­­­a­cialistului l-a substituit cu acel 9 C al conțopistului de rînd. Dar nu X 9 sunt unii maiștri care X mașinile vechi, in locul preferă O celor 9 O sclipitor de noi, pentru că aces­ X 9 rea din urmă pun probleme pe o X care nu le cunosc îndeajuns ? 9 9 Teama de nou e într-un ana- X X cronism flagrant cu cerințele so- 9­o­cietății socialiste, ale vieții mo- X X dei­ne. Astăzi, la orice loc de 9 O muncă, se cere acel plus de dă- X 9 rulie care să radieze lumină, o O Azi, mai mult ca oricînd, gîndi- X 9 rea cutezătoare trebuie să gă­ O­­­sească împlinire și strălucire. 9 9 Spiritual și fizic să ne încadrăm O X în iureșul vremii promovînd 9 O noul, ideea îndrăzneață, bazată­­ X pe cunoștințe vaste, inlăturind 0 pe cei depășiți de evenimente.­­ S9 de cerințe, de sarcini Est­e și acesta un comanda­­ment al zilelor noastre. 9 I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ apel roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.088 Sîmbăta, 16 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani Spre realizări tot mai mari I.A.S. Beregsău își dubleazâ beneficiile Una din marile realizări ale agriculturii județului din anii cincinalului trecut pe linia in­tensificării și modernizării pro­ducției zootehnice este I.A.S. Beregsău—complexul porcin. După cum se știe, capacitatea de producție a acestui complex este de 150.000 porci grași anual. Spre mândria colectivului de muncă, aici anul 1970 a fost în­cheiat cu rezultate economice din cele mai bune. In planul anual de producție, unitatea avea prevăzut să livreze 9.000 tone de carne. La Chemarea Organizației județene de partid, din ianuarie anul trecut, con­ducerea și lucrătorii complexu­lui s-au angajat să realizeze, peste plan, încă 200 tone de carne. Cuvîntul dat și l-au­ transpus în fapte. Aplicînd teh­nologii moderne, muncind cu însuflețire, au reușit să livre­ze, pînă la sfîrșitul anului, aproape 9.350 tone de carne. Totodată au depășit cu peste șase milioane lei beneficiile pla­nificate Pe baza acestor rezultate de prestigiu, colectivul complexu­lui a pornit la muncă, hotărît să obțină realizări și mai mari in acest prim an al actualului cincinal. Dacă producția plani­ficată va fi mai mare cu circa 2.000 de tone, beneficiile pre­văzute sunt aproape duble față de cele planificate in anul tre­cut. PREGĂTIRE TEMEINICĂ LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ In prezent, lucrătorii ogoarelor timișene, alături de toți oamenii muncii din agricultura țării, depun eforturi susținute pentru transpu­nerea în viață a măsurilor pe care conducerea partidului și statului nostru le-au preconizat pentru a se asigura dezvoltarea mai rapidă a agriculturii in vederea îndeplinirii în bune condiții a programului sta­bilit de Congresul al X-lea al­­ P.C.R. Pentru realizarea sarcinilor de mare complexitate legate de dezvoltarea agriculturii, de crește­rea gradului de concentrare și specializare a unităților agricole, a fermelor, brigăzilor și celorlalte formațiuni de muncă, pentru apli­carea metodelor agrozootehnice înaintate, a tehnologiilor moderne de cultivare a pămîntului și de creșterea animalelor este absolut necesar ca toți cei ce lucrează în I.A.S., S.M.A., cooperativele agri­cole, să-și trite, strîns însușească noi cunoș­tegate de cerințele producției. Pentru a ține pas cu cerințele actuale de dezvoltare și organizare a producției conducerea de partid și de stat a elaborat pentru anul 1971 forme specifice de instruire și pregătire a lucrătorilor din agri­cultură, cuprinse intr-un program amănunțit, care se sprijină pe măsurile ce izvorăsc din Expune­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970. Tot­­odată, măsurile preconizate pentru organizarea și desfășurarea învăță­ ing. Nicolae Gherescu, director adjunct la Direcția agricolă județeană mîntului agrozootehnic vin să preia o tradiție valoroasă cîști­­gată ani de-a rîndul în domeniul pregătirii, instruirii și perfecțio­nării cunoștințelor lucrătorilor din agricultură. In același timp, s-au prevăzut noi forme cum sînt vi­zionări de lecții la televizor, con­centrarea perioadei calendaristice de ținerea lecțiilor cit și adîncirea specializării tematicelor cursurilor, care să se organizeze in marea lor majoritate pe ferme specializate in strînsă legătură cu specificul de producție al fermelor și brigăzilor din I.A.S. și cooperativele agricole. Ministerul Agriculturii și Silvi­culturii împreună cu Uniunea Na­țională a Cooperativelor Agricole de Producție au stabilit organiza­rea cursurilor de instruire și per­fecționare profesională a lucrători­lor din agricultură în toate I.A.S., S.M.A., cooperativele agricole, în întreprinderi de îmbunătățiri fun­ciare și în stațiunile experimentale. Aceste cursuri se vor constitui o­­bligatoriu și se organizează pe profile, potrivit specificului activi­tății unităților, fermelor și brigăzi­lor sau a altor sectoare de pro­ducție. Ele vor cuprinde toți mun­citorii din fermele I.A.S., iar in cooperativele agricole masa țărani­lor cooperatori și vor fi conduse de specialiștii care răspund de sectoarele respective. Cursurile se vor desfășura între 10 ianuarie — 28 februarie a.c. urmînd ca fiecare unitate să-și stabilească o perioadă de 2-3 săptămini, timp în care se vor preda, săptămînal, 2-3 lecții. Cursurile de instruire și perfec­ționare vor fi axate pe probleme de maximă însemnătate pentru creșterea producției și a producti­vității muncii în domeniul creșterii animalelor, în cultura cerealelor și agrotehnica culturilor irigate, în pomicultură și viticultură. In S.M.A. și I.A.S. se vor organiza în lunile de iarnă cursuri pentru mecanizatori, diferențiate în func­ție de nivelul de calificare și vor cuprinde 10-12 lecții. O mare însemnătate are înțele­gerea clară a măsurilor cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbunătă­țirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In lumina acestor măsuri trebuie să se rea­lizeze aprofundarea aspectelor le­gate de organizarea muncii și a producției, aplicarea formelor de retribuire, funcționarea sectoare­lor mecanice și mărirea aportului mecanizatorilor la sporirea pro­ducției agricole. Tematica anuală a cursurilor se va stabili de către lectori împreună cu conducerea unității, ținînd sea­ma de specificul fermei sau bri­găzii, de locul de muncă și de problemele care necesită să fie cunoscute mai­­ bine de către cursanți. Conținutul fiecărei lecții va fi axat pe următoarele pro­bleme : elemente de tehnologie care trebuie folosite in mod obligatoriu pentru a asigura sporirea produc­ției; formele și metodele cele mai bune de organizare a producției și a muncii și aplicarea diferitelor sisteme de retribuire; rezultatele obținute in producție, element de­terminant în cointeresarea perso­nală a cooperatorilor și a celorlalți lucrători din agricultură. In vederea asigurării eficienței corespunzătoare învățămîntului, lectorii au obligația să explice, pe înțelesul cursanților, conținutul l­ucrătorii Fabricii de nutrețuri combinate de la I.A.S. complex porcine Beregsău, produc anual peste 100.000 tone de asemenea furaje necesare unităților agricole de stat din județ. IN CLIȘEU : Aspect ex­terior al modernei fabrici. X N. CIMPEANU 1 vOOOOOOOOOO000900000909 tean și cele Dacă aș fi poet... Și dacă aș fi compozitor .. ■ Poate că mai ușor aș găsi cadențele în stare să cu­prindă mîndria timișorea­nului de azi la vestea pre­miului I decernat munici­piului pentru frumusețea contemporană, într-o vre­me cînd frumusețea e țelul muncii sociale și indivi­duale. Fața celui mai fru­mos oraș al țării, în 1970, zadarnic ar fi suspectată de unii ca un simplu și ba­nal patriotism local. Dacă aș fi omul cel mai simplu și conducătorul încărcat cu noianul de responsabilități complexe, aș resimți deopotrivă fio­rul de satisfacție și de nă­­zu­inți încă mai ambițioa­se pentru noi proiecte și realizări implacabile care mă încearcă de cînd am scris pentru prima dată despre Timișoara. Eram tînăr și­ am cules primul cuvînt de laudă de la cei ce ne învățau meseria no­bilă a scrisului, tocmai cu niște rînduri despre Timi­șoara. Am ajuns apoi să scriu o carte despre Timișoara și o dată chiar îmi imagi­nam cum va arăta orașul în anul 2.000. închipuiam pe atunci un pod peste Bega — inel de legătură intre vastele deschideri ur­bane de pe malul răsări­­te de pe malul apusean; aveam viziunea săgeților de beton din centrul civic și dimensiu­nile mai blinde, dar nu mai puțin maiestuoase de dincolo de linia Universi­tății și­ a „orășelului stu­dențesc“. Cu alte verticale dinamice, spații înflorite și monumente nu împodo­bea fantezia mea orașul acelui an îndepărtat și to­tuși, de pe acum prezent în existența cotidiană cu semnele sale tulburătoare. Și de mai sunt și azi pri­viri opace, comodități în­chistate și atitudini pre­concepute, nimic mai sim­plu decit s-o pornim cu toții în alai de pe bv. „Mihai Viteazul“ (reprofi­lat in același stil al vaste­lor deschideri timișorene de azi) și să străbatem mai întîi bulevardul „Va­sile Pârvan". Putem discu­ta în contradictoriu dacă alcătuirea de beton și de sticlă a Universității e în adevăr o „săgeată“ sau nu­­ e o clădire modernă, spectaculoasă în peisaj, cu o emblemă de oraș mare, pe o ridicată cotă de ci­vilizație. O respirație pro­fundă, de organism puter­nic și sănătos, reprezintă Mircea Șerbănescu spațiul mărginit deoparte de șirul căminelor studen­țești. Apoi urmează podul Michelangelo. Deschiderea largă a po­dului, culoarele circulației rutiere, trotuarele pentru pietoni, luminile și ver­deața din jur fac din acest colț de Timișoara nouă un moment de semnificații deosebite. Aici e greu să ne închipuim străzile în­guste, săpate adinc ca niște șanțuri (Alba Iulia, 9 Mai, Victor Vlad Delamarina ș.a.), e greu să ne închi­puim oboseala unor părți ale cartierului Fabric, sau clădirile mohorîte din Pia­ța Mărăști, de pe str. 11 Iunie ș.a.m.d. Mai degrabă îți vine să te crezi în mâi­ne, cetățeanul marelui mu­nicipiu pe care-l clădim edilitar și spiritual. Întrea­ga ființă ți se desferecă spre lumea cea mare, înțe­­legînd-o mai bine și așe­­zîndu-te mai temeinic în ea. In adevăr „altfel“ simt toți cei ce ne urmează mai departe, pînă la bifurcația din apropierea bulevardu­lui Lenin, într-o parte se poate merge pe­ o magi­strală impunătoare spre vechiul castel al Huniazi­­lor și spre centru, în cea­laltă, pe lingă hotelul „Continental“ încă în con­strucție traversînd bv. „23 August“ părind a ne în­funda într-o relicvă a tre­ VASTELE DESCHIDERI TIMIȘORENE cutului, cazemata fostei ce­tăți de Ungă Policlinica nr. 1. Dar nu, avem de-a face cu un nou popas pen­tru a respira. A respira trecutul. Groasele ziduri străvechi vor fi străpunse sub formă de bolți ca ma­gistralele ce au urmat pî­nă aici, să răzbată pe im­presionanta perspectivă pe care o deschide spre zări, bulevardul „L. Sălăjan“, carte de vizită și de mîn­­drie a Timișoarei de azi. Sunt vastele deschideri pe care prezentul le des­chide spre seți desfăcute mâine, frumu­în bolesc, sau numai sămînță vie, germinînd viitorul în inte­ligențele contemporane, deopotrivă și în sensibili­tățile lor. Iar impresia că toate liniile verticale și orizontale pleacă de noi, de la fiecare indivi­di dual și de la toți lalolaltă, este atît de reală și de pregnantă, încît devine foarte palpabil opusul net a ceea ce se numește pa­triotism local. Toate ori­zonturile patriei vin către noi în aceste momente, se unesc într-un braț puter­nic, oferind orașului în ansamblu, tuturor cetățe­nilor, individual, acea mare distincție a anului trecut : Premiul­­ la fru­musețe Timișoarei, Orașul nostru, al tuturor, orașul nostru drag. (Continuare în pag a 111-a) . Suplețea și geometria liniară caracterizează construcțiile de locuințe ridicate în ultima pe­rioadă în municipiul Timișoara. IN PAGINA A III-A „Organizații de masă legale și ilegale create, conduse sau influențate de P.C.R.“ Manifestări dedicate aniversării semicentenarului • PRINOSUL ARTIȘTILOR PLASTICI AMATORI. Expozi­ția bienală de artă plastică, in­trată in tradiția vieții culturale ca rezultat al grijii pe care partidul și statul nostru o acor­dă dezvoltării armonioase personalității omului contempo­a­ran, vine să adune, să afirme și să premieze tot ce s-a creat mai valoros in sectorul respectiv în ultimii doi ani. Prilej de con­fruntare republicană, a VI-a expoziție bienală de artă plas­tică, omagiind semicentenarul întemeierii Par­tidului Comunist Român, constitu­­ie un eveniment sărbătoaresc în viața amatorilor. Pe lângă virtuți­le artistice ale lucrărilor, prin­cipiul de bază aflat la selecția lor, exprimă a­­deziunea artistu­lui la procesul de întinerire materială și spiri­tuală care se desfășoară sub ochii noștri. Expozițiile se vor prezenta in etape. In luna februarie, pe cercuri și școli populare de ar­tă, în martie, expoziția județea­nă, iar in aprilie, expoziția re­publicană, la București. O lar­gă gamă de genuri de creație plastică : pictură în orice teh­nică, sculptură, desen și gravu­ră, ilustrație de carte, afișul, caricatura și grafică publicita­ră, scenografia, arta decorativă, începînd cu imprimeurile tru textile și terminînd cu pen­ju­căriile. Bienala își propune, ca principal scop, stimularea apti­tudinilor artistice ale acelora care, după o zi de muncă, gă­sesc resurse și inspirație oprin­­du-se în fața șevaletului, mînu­­iesc pensula sau dalta din do­rința nobilă de a crea. Peisajul, tema istorică, diul ambiant, familial sau me­lo­cul de muncă, evenimentul fes­tiv, omul in acțiunea lui diur­nă sau în clipele de răgaz, por­tretul celor dragi, realizările patriei noastre in construcția socialistă sau aspirația, visul, relațiile sale externe". O Zilele mulți tineri pot constitui, pentru artistul a­­mator, izvorul inspirației sale. Organizatorii expozițiilor ii vor încuraja și pe creatorii din do­meniul artelor decorative care găsesc soluții proprii, ingenioa­se, de decorare a interiorului, creînd obiecte cu 1oI funcțional și decorativ care valorifică tra­dițiile și particularitățile stilis­tice ale artei populare bănățe­ne. acestea, tot mai din județ au pri­lejul de a avea în mijlocul lor oameni de ști­ință și cultură, activiști de par­tid care, în cin­stea aniversării semicentenaru­lui Partidului Comunist Ro­mân, fac expu­neri despre sem­nificația înfiin­țării despre partidului, activita­tea sa de-a lun­gul celor 50 de ani, cât și des­pre episoadele importante ale luptei revoluționare a maselor populare pentru instaurarea re­gimului democrat popular, pen­tru construirea socialismului. Astfel, tovarășul Iosif Bayerle, membru al Biroului Comitetu­lui județean de partid, pre­ședintele Colegiului județean de partid, a ținut o instructivă expunere în fața elevilor Biled, Orțișoara și a celor din de la Școala generală nr. 8 din Timișoara din istoria intitulată „Momente mișcării muncito­rești“. Vorbind despre „Semnificația creării Partidului Comunist Român", tovarășul Ion Anițoiu, lector la cabinetul de partid, a evidențiat în același timp, pentru tinerii de la întreprin­derea „Banatul“, rolul partidu­lui în mișcarea muncitorească din România. Tinerii de la Gru­pul 1 construcții Timișoara l-au ascultat cu interes pe tovarășul Traian Stoicănescu, activist al Comitetului județean U.T.C., în cadrul temei „Principiile de bază ale politicii partidului in

Next