Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)

1971-02-25 / nr. 8122

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.122 * Joi, 25 februarie 1971 - 4 pagini, 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale unități cu statut . Stimați tovarăși. Aș dori să încep­ prin a adresa tutu­ror participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al parti­dului. (Aplauze puternice, prelun­gite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, condu­cerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comi­tetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său­, consfătuirea repre­zintă un adevărat forum de dez­batere largă a celor mai importan­te probleme ale activității econo­mice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfă­tuirii, s-a relevat justețea hotărîri­­lor Conferinței Naționale a parti­dului privind îmbunătățirea orga­nizării și conducerii activității e­­conomice. Deși centralele industria­le își desfășoară activitatea doar de u­n an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin efi­ciența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele po­zitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atit cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formu­late multe propuneri, privind spori­rea drepturilor centralelor, îndeo­sebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași mă­sură tovarășii care au luat cuvîn­­tul s-au preocupat de unele defi­ciențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dez­baterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfă­tuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuți­ilor. Putem aprecia deci că dezba­terile s-au desfășurat într-un spi­rit de lucru ; ele au oglindit creș­terea nivelului general al cadrelor noastre din economie,­ competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temei­nic, ținîndu-se seama de ele atît­ la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îm­bunătățire în continuare a organi­zării, planificării și conducerii acti­vității economice. Consfătuirea noastră are loc în­­tr-o perioadă deosebit de impor­tantă pentru dezvoltarea economi­că și social-culturală a țării, mar­cată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții prevederile cincinalului trecut au­ fost îndeplinite cu succes. Produc­ția industrial a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, supe­rioare celor prevăzute în plan­­ s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemna­te în repartizarea rațională, armo­nioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România făcut în această perioadă noi pași­­ înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului mate­rial și uman Ca urmare a rezultatelor obținute in dezvoltarea producției. In mai buna gospodărire a resurselor țârii, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută Pe această bază au fost luate im­portante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a rea­lizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste posibile datorită realizări au fost muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru Înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea e­­conomică și socială a patriei noas­tre socialiste. Analizând aceste re­zultate, recenta plenară a Comite­tului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate in perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru suc­cesele obținute. Cincinalul care a trecut a în­semnat totodată pentru țara noas­­ră perioada aplicării unor impor­tante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și con­ducerii economiei,­­ a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activita­tea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In ca­drul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Națio­nale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administra­ție și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor ge­nerale ale salariaților care au con­tribuit la promovarea largă a principiului conducerii colec­tive, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea produc­ției, la adîncirea democratismului socialist ,în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planifi­care, dezvoltarea relațiilor contrac­tuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de cre­dit, îmbunătățirea cadrului legis­lativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții­la centralele in­dustriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societății. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continua­re, la cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea cen­tralelor și a celorlalte­­ unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a de­monstrat că modul de organizare a prod­ucției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului ac­tual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe ca­re le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și­ di­versificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției in unități mari în stare să asigure o condu­cere superioară din toate punctele de vedere a activității economice Faptele demonstrează că era gre­u să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționa­rea proceselor de muncă și, în ge­neral, dezvoltarea forțelor de pro­­ducție ale societății noastre socia­liste mențin­îndu­-se un număr mare de unități dispersate : aceasta pre­supunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cît și dispersarea mijloacelor economice, financiare De altfel, rezultatele pozitive obți­nute de centralele industriale, con­tribuția pe care ele au­ adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeve­­rească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majo­ritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor între­prinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezul­tate. După cum se știe, la­ adoptarea hotărîrii privind organizarea cen­tralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai de­parte în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordo­nare și care, în mare parte, nu fac decât să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor di­recții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în ve­dere diversitatea mare a sectoare­lor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice , dar a­­ceastă diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie sa adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități econo­mice. Putem să avem forme orga­nizatorice foarte diverse, structuri sau organisme foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și orga­nizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se încadreze tn spațiul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică a­­ceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de or­ganizare, corespunzătoare specifi­cului fiecărui sector și fiecărei ra­muri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întimplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lângă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din minis­tere, pentru că aceasta tot ar fi un lucru pozitiv, ci, in special pe (Continuare în pag a II-a) și ai celorlalte de centrală A in pag. a IV-A ȘTIRI -­ COMENTARII -TELEGRAME EXTERNE CONSFĂTUIREA LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfă­tuiri pe țară a lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidu­lui și statului de a organiza pe­riodic consultarea largă a lucrăto­rilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, in legătură cu activitatea desfă­șurată și căile prin care pot fi puse in valoare, cit mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii partici­pă aproape 2.600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri a­gronomi și zootehniști, medici ve­terinari și economiști din între­prinderile agricole de stat — pre­cum și numeroși invitați , acti­viști de partid, reprezentanți ai ministerelor și Instituțiilor cen­trale, oameni de știință din insti­tutele de cercetări și din învăță­­mântul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătui­rii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate : culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicul­tură, viticultură , vaci pentru lap­te , taurine pentru carne, ovine, porcine, păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și muncii care pot contribui la spo­­­rirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricola de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii . se vor desfășura In plen, urmînd a fi prezentate con­cluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili mă­suri pentru perfecționarea activi­tății viitoare, in spiritul directi­velor adoptate de partid In vede­rea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) REZOLUȚIA CONGRESULUI AL IX LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organi­zațiile de tineret de la ultimul Congres și a stabilit obiectivele și sarcinile ce revin Uniunii Tinere­tului Comunist în perioada viitoa­re. Desfășurându-și lucrările în preajma gloriosului jubileu — a­­niversarea a 50 de ani de la crea­rea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealuri­lor de libertate națională și socia­lă, pentru înfăptuirea revoluției și construcției socialiste — Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou pri­lej de afirmare a adeziunii unani­me a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. Aprobînd activitatea desfășu­rată de Comitetul Central in pe­rioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplini­rea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-de­­cembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activită­ții politico-educative in rîndul ti­neretului, îmbogățirea și diversifi­carea formelor și metodelor de muncă, creșterea inițiativei tineri­lor, a organizațiilor U.T.C., spori­rea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preo­cupări, atribuții și răspunderi ne­mijlocite, in organizarea unor ac­tivități cultural-edu­cative, sporti­ve, turistice, de pregătire a tineri­lor pentru apărarea patriei, parti­ciparea reprezentanților tineretu­lui în consiliile de conducere ale unităților economice și ale institu­țiilor de invățămînt, ale organis­melor economice și ale administra­ției de stat a dus la îmbogățirea vieții și activității organizațiilor U.T.C., la creșterea influenței prestigiului lor în rîndurile tine­ri­retului. Experiența ultimilor trei ani, re­zultatele obținute confirmă pe de­plin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a între­gii activități de către partidul co­munist constituind chezășia succe­selor viitoare ale organizației re­voluționare a tineretului din Ro­mânia. Congresul constată însă existen­ța unor deficiențe in munca orga­nelor și organizațiilor U.T.C., în generalizarea experienței pozitive, în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfă­șurarea acțiunilor proprii. II. Congresul stabilește ca sar­cină politică fundamentală a ac­tivității de viitor a Uniunii Tine­retului Comunist participarea În­tregului tineret, de la orașe și sate, la activitatea economică, so­cială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea nut a industriei într-un ritm susu­­și agriculturii noastre socialiste impun sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activita­tea productivă. Totodată, o preocu­pare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezolvarea problemelor de mun­că și viață ale tinerilor. Moderni­zarea și perfecționarea cât­inua a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a sp­­­ritului de răspundere față de pre­gătirea profesională, însușirea cu­noștințelor teoretice și practice de specialitate. Se va extinde expe­riența pozitivă a organizării con­cursurilor și olimpiadelor pe mese­rii și profesii ale tinerilor din in­dustrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din coope­rativele agricole de producție și în­treprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se revin îndatoriri deosebit de importante în mobilizarea tinerilor la realiza­rea sarcinilor de producție ale u­nitaților agricole, in stimularea și dezvoltarea spiritului de muncă in comun, a simțului gospodăresc. O atenție mare se va acorda pregă­tirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale satului. Se im­pune ca organizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitu­dine la asigurarea condițiilor ne­cesare manifestării plenare a ca­pacității, priceperii și hărniciei ti­nerilor, pentru găsirea unor forme și modalități specifice de activita­te, în mod deosebit cu tinerele fe­te, contribuind astfel, la formarea unor buni și pricepuți gospodari, care indrăgesc satul și munca pă­­mintului — cadre de nădejde ale agriculturii noastre moderne. Congresul consideră necesară creșterea eficienței muncii Uniu­nii Tineretului Comunist in școli și facultăți, pentru aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea de­prinderilor de studiu individual, de gindire independentă, pentru a­­sigurarea unei mai strînse legă­turi a procesului de invățămînt cu viața, cu instruirea practică. Se va acorda o atenție mai mare dezvol­(Continuare în pag. a IV-a) j Timișoreanul care dorește să-și cumpere o pereche de pantofi prac­tici și în același timp eleganți, în ton cu canoanele modei, dar nu încă banalizați de existența a numeroase exemplare identice, își începe „inves­tigațiile" prin magazinele de pe bu­levardul Tinereții. Aici funcționează, într-un local spațios, unitatea de prezentare a Combinatului de pielărie și încălțăminte. La un plan de desfacere în valoare de 700.000 lei lu­nar, rafturile și magazia de mină dispun de un stoc de mărfuri echivalînd cu 2.400.000 lei, alcătuit în majoritate de exponatele combinatului (circa 70 la sută), după care urmează produsele de marfă „Guban" (20 la sută) și ale altor în­treprinderi din țară (10 la sută). ■ Responsabilul unității, Aurel Matei, ține aproape zilnic legătura cu serviciul de desfacere al combinatu­lui, solicitînd sortimen­tele care s-a convins că se bucură de o desfacere rapidă. El este de asemenea, un bun cunoscător al exponatelor din raf­turi, urmărește atent ritmul vînză­­rilor pe sortimente, are o părere b­ine formată despre tendințele modei specificul solicitărilor locale, evolu­­t­­ia gustului cumpărătorilor pe cate­gorii de vîrste etc. Vom mai adăuga și amănuntul că magazinul obișnuieș­te să organizeze expoziții de modele, in perioade premergătoare alcătuirii colecției sau contractărilor ori în se­­zoanele de vîrf (cum ar fi de pildă, expoziția organizată în decembrie — luna cadourilor — și ne vom da sea­ma că unitatea de pe lov. Tinereții își îndeplinește realmente rolul pen­tru care a fost predestinată : sonda­rea (testarea) gusturilor și preferin­țelor cumpărătorilor, promovarea noutăților, diversificarea sortimentu­lui. Prin extinderea numărului uni­tăților de prezentare (actualmente există 6) în diferite orașe din țară, fabricile vor putea lansa producția pentru magazinele proprii la benzi separate și vor putea realiză astfel serii „scurte” (de cîte 100—200 pe­rechi de încălțăminte) și serii zero. — In prezent, ne spune tovarășul Matei, un atelier de proiectare din București execută schița după care se va moderniza unitatea noastră. Prin reamenajarea ei, urmărim să realizăm un local care să reprezinte cu cinste Combinatul timișorean de pielărie și încălțăminte. ...Dacă așa stau lucrurile in sec­torul de încălțăminte, nu peste tot în județul­ Timiș industria a înțeles să se achite cu cinste de sarcinile ce-i revin în direcția înființării unor ma­gazine de prezentare și coordonării activității lor. O firmă atrăgătoare pe o stradă din municipiul Lugoj, într-un vad comercial tradițional : „Magazinul de prezentare al Combinatului textil Lugoj". Intrăm înăuntru. Un local nu prea încăpător, dar original aranjat , cu pereții tapetați in priză de sat vopsită și acoperiți cu lambriuri din lemn ține parcă să sublinieze speci­ficul fondului de marfă existent. In­să în rafturi — aceleași produse pe care le desface și rețeaua comerțului de stat: nimic nou, nimic cu rolul de „prezentare" sau sondare. Ne ex­primăm mirarea într-o discuție cu responsabilul Mihai Lothari : — Nu o dată mi-am pus tu însu­mi întrebarea : ce fel de magazin de prezentare conduc, dacă sortimentul de care dispun în loc să se bucure de competitivitate în comparație cu re­țeaua O.C.L. comerț mixt Lugoj, se situează, dimpotrivă, mult sub nive­lul ei ? — Ați făcut cunoscute aceste în­doieli și conducerii de combinat ? De multe ori! Cu toate aces­tea de astă-toamnă, de la deschidere, lucrurile nu s-au îmbunătățit cu nimic. Analizând mai îndea­proape poziția magazinului de prezentare lugojean, vom observa că fabricile din localitate nu sunt pro­filate pe un sortiment prea diversificat. Pentru a pu­tea subzista, unitatea tre­buie să facă apel la dispo­nibilitățile altor combinate textile din Timișoara și Arad. Or, de aici trebuie să se mulțumească cu ceea ce i se oferă­ metraje cu nimic deosebite de compo­nența fondului de marfă din rețeaua comercială. Un mic exemplu: de la fabri­ca „Victoria" se comandă gun­plast imprimat și se trimite sortimentul „unu". Primul ar fi avut trecere, uti­­lizîndu-se tot mai des la perdele în antreuri, holuri, pe verande sau te­rase, al doilea nu se bucură de cău­tare. La intrarea în local vezi între s­pe­ciile din spate ocupat de un singur M. SIRCA (Continuare în pag­a III-a) Magazinele de prezentare ale industriei RECEPTORI DE PRECIZIE AI CERERILOR POPULAȚIEI Acordul global stimulează hărnicia ...................1.1­1 ............* 1­1 .......... ........................... 1 Adunarea generală a țăranilor cooperatori din Lovrin Adunarea generală a țăranilor co­operatori din Lovrin a scos in evi­dență voința și hotărîrea membri­lor acestei unități de a nu precu­peți nici un efort în vederea tran­spunerii în viață a măsurilor pre­conizate în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu 1970, cu privire la din noiembrie îmbunătățirea organizării, planificării și conduce­rii agriculturii. Din darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată de Fran­­cisc Berger, președintele cooperati­vei agricole, au reieșit rezultatele activității desfășurate în anul 1970, rezervele existente și necesitatea punerii lor în valoare. — Privind un ansamblu situația cooperativei — a spus vorbitorul, vedem că în anul trecut nu s-au realizat principalii indicatori de producție. Pe lângă condițiile natu­rale, care au fost nefavorabile, s-au mai adăugat și neajunsurile privind organizarea muncii, calitatea slabă a unor lucrări și folosirea sub ne­cesități a unei tehnologii avansate. Intr-adevăr, datorită deficiențelor în organizarea muncii și lacunelor din sistemul de retribuire, partici­parea cooperatorilor la lucrări fost destul de slabă. Astfel, din pes­a­te 1.100 membri activi de muncă, au luat parte la activitățile din co­operativă doar 663. Și, ca urmare, au fost greutăți în privința între­ținerii culturilor, in recoltarea po­rumbului etc, ceea ce a diminuat considerabil producția și veniturile cooperativei , față de 11.484.052 lei, planificați­a se obține în 1970, s-au realizat doar 5.765.035 lei. Pornind de la situația concretă din unitate, țăranii cooperatori, in frunte cu comuniștii, au analizat profund rezultatele pe 1970, moda­litățile de aplicare a complexului de măsuri, stabilit de conducerea partidului, cu privire la îmbunătă­țirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In funcție de baza tehnico-materială, în conti­nuă dezvoltare, ei și-au propus sa obțină, în 1971, producții mai spo­rite la hectar, pe măsura condițiilor create : 3.100 kg la grîu, 4.600 kg porumb boabe, 30.000 kg sfeclă de zahăr, 6.500 kg cînepă de fuior etc. De asemenea, în legumicultura zootehnie și-au fixat unele obiecti­­i­ve mobilizatoare. Sarcinile pe 1971, așa cum au a­­preciat Gheorghe Bunta, Ioan Ba­riu, Grațian Ștefan și alții sunt pe deplin realizabile. Vorbitorii au arătat necesitatea îmbunătățirii or­ganizării muncii și aplicării acor­dului global cu plata la bani și po­sibilitatea cumpărării de cereale, de la cooperativa agricolă, la preț de stat. Din calculele efectuate, pe baza normelor existente, a rezultat că un îngrijitor mulgător, care are un lot de 16 vaci cu lapte, la o pro­ducție de 2.300 litri, de fiecare ani­mal, poate să cîștige într-un an, 18.368 lei, fiindcă fiecare lel de lapta se plătește cu 40 lei, la care se mai adaugă 150 lei pentru fiecare vacă montată, 100 lei de fiecare vițel obținut și cîte 0,25 lei pe lună de fiecare animal privind alte îngri­jiri. Cooperatorii au, totodată, posibi­litatea să cumpere, pentru fiecare persoană care lucrează activ, 300 kg griu și 300 kg porumb boabe, pre­cum și pentru copiii sub 16 ani și pentru alte persoane în întreținere, cîte 150­ kg grîu și 150 kg porumb de fiecare. De asemenea, bătrînii, pe lingă pensia cuvenită, primesc lotul personal și ajutorul în natu­ră ca pînâ acum. S-a mai arătat că, dacă un îngri­jitor de la lotul de vaci, cu o pro­ducție stabilită de 2.300 litri, in­ cazul că nu realizează decit 2.000 litri, va cîștiga numai 16.448 lei, a­­dică cu aproape 2.000 lei mai puțin. Consiliul de conducere, pentru a cointeresa mai bine pe cooperatori, s-a orientat în a stabili tarife dife­rențiate la hl. de lapte, în funcție de potențialul biologic al animalu­lui. Astfel, la vacile cu o produc­ție planificată de 1.800 litri s-au stabilit 45 de lei pentru fiecare hl obținut, caz în care, dacă se mă­rește numărul de animale la 18, se poate ajunge la un cîștig, pe an, de cel puțin 18.700 lei. Venituri frumoase se pot realiza și in sectorul de creștere al porci­lor. Așa, de exemplu, un îngriji­­tor care are 200 capete tineret de la 2—4 luni, cu un spor zilnic de numai 200 gr de fiecare animal, plătindu-i-se 1,20 lei la kg, va cîș­tiga 1.400 lei pe lună. De asemenea, un alt îngrijitor care va avea 180 capete porci grași, cu un spor me­diu de 300 gr și la tariful de 0,68 lei pentru fiecare kilogram, poate obține un venit lunar de 1.243 lei. Or, în cazul asigurării unor condi­ții mai bune de muncă, se pot ob­ține sporuri zilnice mai mari și o creștere substanțială a veniturilor cooperatorilor Prin aplicarea acordului global, fiecare cooperator va fi retribuit Ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag a IlI-a)

Next