Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)
1971-02-25 / nr. 8122
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.122 * Joi, 25 februarie 1971 - 4 pagini, 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale unități cu statut . Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atit cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri, privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat într-un spirit de lucru ; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrial a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman Ca urmare a rezultatelor obținute in dezvoltarea producției. In mai buna gospodărire a resurselor țârii, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste posibile datorită realizări au fost muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru Înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizând aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate in perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noasră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist ,în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condițiila centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societății. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției in unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate : aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cît și dispersarea mijloacelor economice, financiare De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decât să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice , dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie sa adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organisme foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se încadreze tn spațiul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întimplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lângă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi un lucru pozitiv, ci, in special pe (Continuare în pag a II-a) și ai celorlalte de centrală A in pag. a IV-A ȘTIRI - COMENTARII -TELEGRAME EXTERNE CONSFĂTUIREA LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, in legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse in valoare, cit mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2.600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați , activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și Instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățământul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate : culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură, viticultură , vaci pentru lapte , taurine pentru carne, ovine, porcine, păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricola de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii . se vor desfășura In plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, in spiritul directivelor adoptate de partid In vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) REZOLUȚIA CONGRESULUI AL IX LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organizațiile de tineret de la ultimul Congres și a stabilit obiectivele și sarcinile ce revin Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfășurându-și lucrările în preajma gloriosului jubileu — aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate națională și socială, pentru înfăptuirea revoluției și construcției socialiste — Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. Aprobînd activitatea desfășurată de Comitetul Central in perioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-educative in rîndul tineretului, îmbogățirea și diversificarea formelor și metodelor de muncă, creșterea inițiativei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preocupări, atribuții și răspunderi nemijlocite, in organizarea unor activități cultural-educative, sportive, turistice, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanților tineretului în consiliile de conducere ale unităților economice și ale instituțiilor de invățămînt, ale organismelor economice și ale administrației de stat a dus la îmbogățirea vieții și activității organizațiilor U.T.C., la creșterea influenței prestigiului lor în rîndurile tineriretului. Experiența ultimilor trei ani, rezultatele obținute confirmă pe deplin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a întregii activități de către partidul comunist constituind chezășia succeselor viitoare ale organizației revoluționare a tineretului din România. Congresul constată însă existența unor deficiențe in munca organelor și organizațiilor U.T.C., în generalizarea experienței pozitive, în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfășurarea acțiunilor proprii. II. Congresul stabilește ca sarcină politică fundamentală a activității de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea Întregului tineret, de la orașe și sate, la activitatea economică, socială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea nut a industriei într-un ritm susuși agriculturii noastre socialiste impun sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezolvarea problemelor de muncă și viață ale tinerilor. Modernizarea și perfecționarea câtinua a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a spritului de răspundere față de pregătirea profesională, însușirea cunoștințelor teoretice și practice de specialitate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării concursurilor și olimpiadelor pe meserii și profesii ale tinerilor din industrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se revin îndatoriri deosebit de importante în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unitaților agricole, in stimularea și dezvoltarea spiritului de muncă in comun, a simțului gospodăresc. O atenție mare se va acorda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale satului. Se impune ca organizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine la asigurarea condițiilor necesare manifestării plenare a capacității, priceperii și hărniciei tinerilor, pentru găsirea unor forme și modalități specifice de activitate, în mod deosebit cu tinerele fete, contribuind astfel, la formarea unor buni și pricepuți gospodari, care indrăgesc satul și munca pămintului — cadre de nădejde ale agriculturii noastre moderne. Congresul consideră necesară creșterea eficienței muncii Uniunii Tineretului Comunist in școli și facultăți, pentru aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea deprinderilor de studiu individual, de gindire independentă, pentru asigurarea unei mai strînse legături a procesului de invățămînt cu viața, cu instruirea practică. Se va acorda o atenție mai mare dezvol(Continuare în pag. a IV-a) j Timișoreanul care dorește să-și cumpere o pereche de pantofi practici și în același timp eleganți, în ton cu canoanele modei, dar nu încă banalizați de existența a numeroase exemplare identice, își începe „investigațiile" prin magazinele de pe bulevardul Tinereții. Aici funcționează, într-un local spațios, unitatea de prezentare a Combinatului de pielărie și încălțăminte. La un plan de desfacere în valoare de 700.000 lei lunar, rafturile și magazia de mină dispun de un stoc de mărfuri echivalînd cu 2.400.000 lei, alcătuit în majoritate de exponatele combinatului (circa 70 la sută), după care urmează produsele de marfă „Guban" (20 la sută) și ale altor întreprinderi din țară (10 la sută). ■ Responsabilul unității, Aurel Matei, ține aproape zilnic legătura cu serviciul de desfacere al combinatului, solicitînd sortimentele care s-a convins că se bucură de o desfacere rapidă. El este de asemenea, un bun cunoscător al exponatelor din rafturi, urmărește atent ritmul vînzărilor pe sortimente, are o părere bine formată despre tendințele modei specificul solicitărilor locale, evolutia gustului cumpărătorilor pe categorii de vîrste etc. Vom mai adăuga și amănuntul că magazinul obișnuiește să organizeze expoziții de modele, in perioade premergătoare alcătuirii colecției sau contractărilor ori în sezoanele de vîrf (cum ar fi de pildă, expoziția organizată în decembrie — luna cadourilor — și ne vom da seama că unitatea de pe lov. Tinereții își îndeplinește realmente rolul pentru care a fost predestinată : sondarea (testarea) gusturilor și preferințelor cumpărătorilor, promovarea noutăților, diversificarea sortimentului. Prin extinderea numărului unităților de prezentare (actualmente există 6) în diferite orașe din țară, fabricile vor putea lansa producția pentru magazinele proprii la benzi separate și vor putea realiză astfel serii „scurte” (de cîte 100—200 perechi de încălțăminte) și serii zero. — In prezent, ne spune tovarășul Matei, un atelier de proiectare din București execută schița după care se va moderniza unitatea noastră. Prin reamenajarea ei, urmărim să realizăm un local care să reprezinte cu cinste Combinatul timișorean de pielărie și încălțăminte. ...Dacă așa stau lucrurile in sectorul de încălțăminte, nu peste tot în județul Timiș industria a înțeles să se achite cu cinste de sarcinile ce-i revin în direcția înființării unor magazine de prezentare și coordonării activității lor. O firmă atrăgătoare pe o stradă din municipiul Lugoj, într-un vad comercial tradițional : „Magazinul de prezentare al Combinatului textil Lugoj". Intrăm înăuntru. Un local nu prea încăpător, dar original aranjat , cu pereții tapetați in priză de sat vopsită și acoperiți cu lambriuri din lemn ține parcă să sublinieze specificul fondului de marfă existent. Insă în rafturi — aceleași produse pe care le desface și rețeaua comerțului de stat: nimic nou, nimic cu rolul de „prezentare" sau sondare. Ne exprimăm mirarea într-o discuție cu responsabilul Mihai Lothari : — Nu o dată mi-am pus tu însumi întrebarea : ce fel de magazin de prezentare conduc, dacă sortimentul de care dispun în loc să se bucure de competitivitate în comparație cu rețeaua O.C.L. comerț mixt Lugoj, se situează, dimpotrivă, mult sub nivelul ei ? — Ați făcut cunoscute aceste îndoieli și conducerii de combinat ? De multe ori! Cu toate acestea de astă-toamnă, de la deschidere, lucrurile nu s-au îmbunătățit cu nimic. Analizând mai îndeaproape poziția magazinului de prezentare lugojean, vom observa că fabricile din localitate nu sunt profilate pe un sortiment prea diversificat. Pentru a putea subzista, unitatea trebuie să facă apel la disponibilitățile altor combinate textile din Timișoara și Arad. Or, de aici trebuie să se mulțumească cu ceea ce i se oferă metraje cu nimic deosebite de componența fondului de marfă din rețeaua comercială. Un mic exemplu: de la fabrica „Victoria" se comandă gunplast imprimat și se trimite sortimentul „unu". Primul ar fi avut trecere, utilizîndu-se tot mai des la perdele în antreuri, holuri, pe verande sau terase, al doilea nu se bucură de căutare. La intrarea în local vezi între speciile din spate ocupat de un singur M. SIRCA (Continuare în paga III-a) Magazinele de prezentare ale industriei RECEPTORI DE PRECIZIE AI CERERILOR POPULAȚIEI Acordul global stimulează hărnicia ...................1.11 ............* 11 .......... ........................... 1 Adunarea generală a țăranilor cooperatori din Lovrin Adunarea generală a țăranilor cooperatori din Lovrin a scos in evidență voința și hotărîrea membrilor acestei unități de a nu precupeți nici un efort în vederea transpunerii în viață a măsurilor preconizate în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu 1970, cu privire la din noiembrie îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Din darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată de Francisc Berger, președintele cooperativei agricole, au reieșit rezultatele activității desfășurate în anul 1970, rezervele existente și necesitatea punerii lor în valoare. — Privind un ansamblu situația cooperativei — a spus vorbitorul, vedem că în anul trecut nu s-au realizat principalii indicatori de producție. Pe lângă condițiile naturale, care au fost nefavorabile, s-au mai adăugat și neajunsurile privind organizarea muncii, calitatea slabă a unor lucrări și folosirea sub necesități a unei tehnologii avansate. Intr-adevăr, datorită deficiențelor în organizarea muncii și lacunelor din sistemul de retribuire, participarea cooperatorilor la lucrări fost destul de slabă. Astfel, din pesate 1.100 membri activi de muncă, au luat parte la activitățile din cooperativă doar 663. Și, ca urmare, au fost greutăți în privința întreținerii culturilor, in recoltarea porumbului etc, ceea ce a diminuat considerabil producția și veniturile cooperativei , față de 11.484.052 lei, planificația se obține în 1970, s-au realizat doar 5.765.035 lei. Pornind de la situația concretă din unitate, țăranii cooperatori, in frunte cu comuniștii, au analizat profund rezultatele pe 1970, modalitățile de aplicare a complexului de măsuri, stabilit de conducerea partidului, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In funcție de baza tehnico-materială, în continuă dezvoltare, ei și-au propus sa obțină, în 1971, producții mai sporite la hectar, pe măsura condițiilor create : 3.100 kg la grîu, 4.600 kg porumb boabe, 30.000 kg sfeclă de zahăr, 6.500 kg cînepă de fuior etc. De asemenea, în legumicultura zootehnie și-au fixat unele obiectiive mobilizatoare. Sarcinile pe 1971, așa cum au apreciat Gheorghe Bunta, Ioan Bariu, Grațian Ștefan și alții sunt pe deplin realizabile. Vorbitorii au arătat necesitatea îmbunătățirii organizării muncii și aplicării acordului global cu plata la bani și posibilitatea cumpărării de cereale, de la cooperativa agricolă, la preț de stat. Din calculele efectuate, pe baza normelor existente, a rezultat că un îngrijitor mulgător, care are un lot de 16 vaci cu lapte, la o producție de 2.300 litri, de fiecare animal, poate să cîștige într-un an, 18.368 lei, fiindcă fiecare lel de lapta se plătește cu 40 lei, la care se mai adaugă 150 lei pentru fiecare vacă montată, 100 lei de fiecare vițel obținut și cîte 0,25 lei pe lună de fiecare animal privind alte îngrijiri. Cooperatorii au, totodată, posibilitatea să cumpere, pentru fiecare persoană care lucrează activ, 300 kg griu și 300 kg porumb boabe, precum și pentru copiii sub 16 ani și pentru alte persoane în întreținere, cîte 150 kg grîu și 150 kg porumb de fiecare. De asemenea, bătrînii, pe lingă pensia cuvenită, primesc lotul personal și ajutorul în natură ca pînâ acum. S-a mai arătat că, dacă un îngrijitor de la lotul de vaci, cu o producție stabilită de 2.300 litri, in cazul că nu realizează decit 2.000 litri, va cîștiga numai 16.448 lei, adică cu aproape 2.000 lei mai puțin. Consiliul de conducere, pentru a cointeresa mai bine pe cooperatori, s-a orientat în a stabili tarife diferențiate la hl. de lapte, în funcție de potențialul biologic al animalului. Astfel, la vacile cu o producție planificată de 1.800 litri s-au stabilit 45 de lei pentru fiecare hl obținut, caz în care, dacă se mărește numărul de animale la 18, se poate ajunge la un cîștig, pe an, de cel puțin 18.700 lei. Venituri frumoase se pot realiza și in sectorul de creștere al porcilor. Așa, de exemplu, un îngrijitor care are 200 capete tineret de la 2—4 luni, cu un spor zilnic de numai 200 gr de fiecare animal, plătindu-i-se 1,20 lei la kg, va cîștiga 1.400 lei pe lună. De asemenea, un alt îngrijitor care va avea 180 capete porci grași, cu un spor mediu de 300 gr și la tariful de 0,68 lei pentru fiecare kilogram, poate obține un venit lunar de 1.243 lei. Or, în cazul asigurării unor condiții mai bune de muncă, se pot obține sporuri zilnice mai mari și o creștere substanțială a veniturilor cooperatorilor Prin aplicarea acordului global, fiecare cooperator va fi retribuit Ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag a IlI-a)