Drapelul Roşu, iunie 1974 (Anul 30, nr. 9134-9159)
1974-06-19 / nr. 9149
TOȚI LOCUITORII SATELOR, LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR ȘI STRÎNSUL NUTREȚURILOR • RAID-ANCHETA IN RAZA DE ACTIVITATE A S.M.A. REMETEA MARE, TIMIȘOARA ȘI SACALAZ 9 Ieri — activitate intensă pentru toți lucrătorii ogoarelor din raza de activitate a S.M.A. Remetea Mare. Pe cîmpurile însorite au lucrat efectiv 28 de tractoriști cu cultivatoarele la prașila a II-a mecanică la porumb. Alți 4 colegi de-ai lor erau prezenți la cel de-al treilea prășit mecanic sfecla de zahăr. S-a lelucrat cu o viteză de 440 hectare. La îndrumarea specialiștilor, tractoarele și forța de muncă manuală au fost îndreptate cu prioritate înspre terenurile mai zvritate. Tot cu sprijinul mecanizatorilor, care le-au pus la dispoziție două mașini de mare capacitate, cooperatorii din Remetea și Bucovăț depun eforturi stăruitoare și la recoltatul și batozatul mazărei. Văzînd că lanurile de porumb ale cooperativei din Giroc au ajuns, din pricina ploilor abundente, intr-un grad mare de îmburuienare, lucrătorii mai multor întreprinderi Umișene s-au deplasat ieri la Giroc, participînd efectiv la prășit. Așa după cum ne informa tovarășa Ana Haneș, secretarul comitetului comunal de partid și primar al comunei au venit să dea o mină de ajutor cooperatorilor, într-o asemenea perioadă critică, 28 muncitori de la „Arta textilă“, 30 de la I.M.A.I.A., 15 de la „Bumbacul“, precum și 30 de funcționari și alte cadre de la instituțiile din comună. Pe ogoarele cooperativei din Săcălaz lucrau insă numai 130 de oameni la prășit. La aceștia se mai adaugă 12 cooperatori din zootehnie, prezenți la prășitul sfeclei furajere și alți 20 în legumicultura. Așa după cum ne informa tovarășul F. Michels, președintele unității, doar 75 erau cooperatori, restul fiind lucrători ai diferitelor întreprinderi timișene. In timp ce Friedrich Wagner, muncitor la Tehnometal, Wiliam Ortinau, B BI BZ (Continuare in pag. alla) Recoltarea și transportul masei verzi destinată însîlozării la întreprinderea agricolă de stat Grabați Conservarea furajelor In cadrul unității noastre o atenție deosebită se acorda adunării la timp, fără pierderi, a întregii producții de furaje, precum și bunei conservări a nutrețurilor. Noi avem în cultură, între altele, 255 hectare lucernă veche, 66 hectare trifoi însămînțat anul trecut, 125 hectare ghizdei, 212 hectare graminee perene. Condițiile de climă din acest an ne-au determinat să adaptăm tehnologii speciale pentru ing. IOAN KORODI, șeful Complexului taurin — I.A.S. Recaș (Continuare in pag alla) Multora nu le venea să creadă. „S-auzi! Chiar cei din „B“ să ne cheme la întrecere ! Pe ce bază — De fapt aveam motive atunci să nu le-o luăm în nume de rău celor care judecau astfel — afirmă ing. Gheorghe Farca, șeful Atelierului II — de la „Industria filatură, linii". Pentru că, ani de-a rindul, schimbul „B” a constituit o adevărată problemă. Mereu cu cîteva procente sub plan. Consum sporit de materiale. Calitatea firelor — pe muchie. Absențe nemotivate — cu duiumul Fluctuație. Parcă intrase intr-un cerc vicios din care nu mai reușeam să-l scoatem. .. Cam „cartea așa se prezenta de vizită a schimbului „B“ cind, in toamna anului 1972, conducerea acestuia fost încredințată tinărului comunist Constantin Iftinchi, proaspăt absolvent al școlii de maiștri. Știa că nu-i va fi ușor. Și poate tocmai de aceea a acceptat, fără ezitare, conducerea „schimbului problemă“. Dorea fierbinte să răsplătească încrederea pe care i-au acordat-o organizația de partid, conducerea sectorului, cind l-au propus pentru școala de maiștri. Și mai știa de ce sunt in stare tinerii cind le ciștigi și le stimulezi încrederea. De fapt, acesta a fost punctul de pornire : increderea. Cu atît mai mult cu cit, in mare majoritate, schimbul era format din lucrătoare tinere, cu proaspătă putere de muncă. — Pentru început — ne spune Iftinchi — am căutat să cunosc cit mai bine componența schimbului, nemulțumirile greutățile, cauzele indisciciplinei. Astfel am constatat o primă și serioasă greșeală : muncitoarele care „dădeau bătaie de cap“ erau grupate mai izolat. Am remediat grabnic această lacună repartizîndu-le printre muncitoarele fruntașe de la care aveau de învățat profesional și etic. Firește, nu putea face totul de unul singur. Nici nu-i era in intenție. A apelat și s-a bucurat de susținut sprijin din partea organizațiilor de partid, U.T.C. și sindicat, din partea conducerii atelierului, a celor mai vrednice muncitoare. Bunăoară, prin prestigiul pe care și G. MALAI (Continuare In pag. a ll-a) ÎNCREDEREA... Noi- in confruntare cu munca și viața nr. 9.149 Miercuri, 19 iunie, 1974 4 pagini, 30 bani Anul XXXI ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT 7 1 In ziua de 18 iunie 1974 a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul CEAUȘESCU, NICOLAE președintele Republicii Socialiste România. La ședință au participat ca invitați miniștri și alți conducători ai organelor centrale de stat, precum și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat următoarele decrete : decretul privind instituirea medaliei „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă“; decretul privind regimul licitațiilor la importul de mașini, utilaje, instalații complexe și construirea de obiective economice; decretul privind reglementarea activității didactice a personalului didactic titular din învățămîntul superior, care îndeplinește funcții in aparatul de partid, de stat sau al unor organizații obștești; de(Continuare in pag. all a) Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu Doresc să subliniez în fața Consiliului de Stat importanța ratificării tratatelor de prietenie și cooperare dintre România și Costa Rica, dintre România și Argentina, dintre România și Republica Guineea, precum și a acordurilor generale dintre Republica Socialistă România și Republica Arabă Libiană, precum și dintre Republica Socialistă România și Republica Africa Centrală. Tratatele fără îndoială, de prietenie și cooperare marchează, un pas important în activitatea internațională a României, de dezvoltare a colaborării cu țările care se pronunță pentru o politică de așezare a relațiilor dintre state pe principii noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității naționale, de neamestec în treburile interne și colaborare reciproc avantajoasă. Aceste tratate dintre România și țările enumerate — țări care acționează pentru dezvoltarea lor economică socială independentă — se încadrează atît in contextul extinderii colaborării dintre România și țările respective, cit și în politica generală de luptă împotriva imperialismului, a colonialismului, neocolonialismului, pentru afirmarea în lume a unei politici noi, ca o contribuție activă la cauza destinderii, păcii și colaborării internaționale. Ratificarea acestor acorduri de către Consiliul de Stat demonstrează voința unanimă a poporului român de a acționa pentru înfăptuirea neabătută a prevederilor acestor acorduri, pentru lărgirea prieteniei și cooperării cu aceste state. De asemenea, acordurile generale de colaborare, pe care le-a ratificat, cu Republica Arabă (Continuare in pag. a lla) Un călduros „Bun sosit“ participanților la Turul ciclist al României Cea mai mare competiție ciclistă a țării, „Turul României“ — ajunsă la XX-a ediție — cunoaște o mare popularitate. S-a parcurs până acum mai bine de jumătate din traseu. In marea dispută cu kilometrii, dintre cei 70 de alergători care au luat startul (francezi, marocani, polonezi, cehoslovaci, algerieni, români) doar 5 au abandonat. De la o etapă la alta caravana impresionează prin vitalitate, tenacitate și rezistență. Azi, se aleargă în una din cele mai importante etape : Oradea — Timișoara. Se prevede o luptă aprigă cu secundele pentru supremația în cursă. Alergătorii români Ramașcanu, Teodor Vasile, V. Marineanu, N. Andronache și V. Selejan au de înfruntat ambiția și abilitatea cicliștilor marocani Najjami Belkadi, a cehoslovașicului Zajac. Timișoara, gazdă ospitalieră, oraș evidențiat de mai multe ori pentru buna organizare a primirii cicliștilor, va fi, desigur, și CHIRȘOVA (Continuare in pag. a lll-a)