Drapelul Roşu, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 13290-13314)
1987-11-07 / nr. 13295
DRAPELUL ROȘU Luptător și strateg de frunte al înfăptuirii idealului național Pe Vasile Goldiș, marele militant pentru drepturile românilor din Transilvania și Banat, de la a cărui naștere se împlinesc în acest noiembrie 125 de ani, 11 prețuim ca pe un reprezentant de seamă al înfăptuirii Unirii celei mari, din anul 1918. El a fost și un ilustru gînditor progresist, capabil să scruteze, de pe poziții apropiate ,materialismului istoric, căile și implicațiile luptei împotriva unui imperiu anacronic, să releve lumii întregi situația românilor transilvăneni și bănățeni împilați, aspirația lor sfîntă spre eliberare națională și socială. Iarile bătălii politice, care maau culminat cu aceea pentru Unire, s-au vădit calitățile sale de tactician și strateg luptei naționale, de organiaizator și finalizator al acțiunilor concret-practice. Orator de vocație, stilist și polemist, Goldiș apreciază corect raportul de forțe, trage concluzii juste în probleme vitale pentru națiunea sa. Gîndirea lui politică se ridică la dimensiuni ideatice europene. In cadrul pregătirii și desfășurării Marii Adunări Naționale din 1918, el capătă proporții de personaj epopeic, investit cu valențe simbolice. Idealul măreț al poporului român s-a înfăptuit de o manieră care a impresionat Europa și întreaga lume ; opinia mondială a văzut în aceasta o izbîndă a demnității poporului nostru, o biruință smulsă prin sacrificii, o victorie cîștigată, nu una oferită prin clemență. Se știe bine că toți participanții la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 au avut conștiința limpede că ei sînt părtași la un eveniment de răscruce al istoriei noastre. „Cu cit se vor strecura în cursul vremii i veacurile .— scrie, în 1928, Vasile Goldiș —, (cu) atît mai luminos va pătrunde în conștiința națiunii române făptuirea de la Alba lulia și ca monument al celei mai mari zile din viața ei, dar și ca izvor în veci nesecat de înțeleaptă îndrumare pe cărarea desăvirșirii și 125 de ani de la nașterea lui Vasile Goldiș astfel a fericirii și măririi sale“. In spiritul ideilor sale înaintate, democratice, Vasile Goldiș punea problema recunoașterii drepturilor nalităților conlocuitoare națiodin Transilvania, odată cu noua formă statală, rezultată în urma Unirii. Noul stat național român unitar va asigura tuturor cetățenilor săi „aceleași drepturi și aceleași datoriați“. Intr-o declarație din 1927 el rostea următoarele memorabile cuvinte: „Vrem ca să fie scris în istorie că a fost o națiune care nu a vrut să asuprească un alt popor, și această națiune este națiunea română“. Anii construcției socialiste, mai cu seamă perioada a trecut de la Congresul ce al IX-lea al partidului, odată cu realizarea deplinei egalități pentru toți cetățenii țării, confirmă pe deplin această viziune generoasă. Influențat de ideile socialiste și marxiste, spirit tolerant și lucid, Vasile Goldiș a avut o concepție justă asupra istoriei și a problemei naționale ; el a luat apărarea comuniștilor, în 1922, a îndrumat Partidul Național Român în acțiuni fundamentale pentru destinul poporului român , a fost un mare dascăl, membru de onoare al Academiei Române, președinte al „Astrei“, de mai multe ori ministru și, după dreapta apreciere făcută de Octavian Goga, „un părinte al patriei“. De aceea, contemporanii i-au pus în evidență cinstea, corectitudinea și consecvența în slujirea cauzei propășirii naționale și sociale : „Steaua mea călăuzitoare a fost să văd fericită națiunea mea“. Atitudinea lui mereu optimistă izvorăște din convingerea nestrămutată că „neamul românesc va străluci printre neamuri, că el este plin de vitalitate“. .Trebuie arătat și faptul că Vasile Goldiș a fost un mare publicist, conducind ani de-a rîndul ziarul „Românul", un luptător pentru cauza păcii mondiale. După o îndelungată activitate în slujba patriei s-a stins din viață, la Arad, la 10 februarie 1934. Secretarul general al partidului, președintele României Socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îl așează printre corifeii luptei noastre pentru cauza măreață a eliberării noastre naționale, printre cei care binemerită recunoștința întregii națiuni române: prof. dr. GH. SORA, prof. FLORICA GODEAN PAGINA A 7-A ...este un cuvînt extrem de râspîndit și bine cunoscut obștii vorbitorilor, făcind parte din însuși fondul de bază al vocabularului românesc modern. Așa cum o dovedește alcătuirea sa fonetică, el nu a fost moștenit, ci împrumutat, relativ tîrziu, din latină, sub forma, ceva mai veche, coloare (lat, color, coloris), iar apoi, ajustat după ir. couleur. Cînd afirmă că „Românul nu are vorbă pentru coloare“ (în articolul Cum înțelege românul colorile?, publicat, întîia oară, în revista Albina, decembrie, 1900), Coșbuc tocmai la asta se referă, anume la faptul că, veacuri de-a rîndul, vorbitorii nu au beneficiat de un termen străvechi și „propriu“ pentru exprimarea conceptului „culoare", nevoiți fiind să recurgă le „vorba“ polisemantică față. Odobescu : „Arendășoaice gătite și împodobite cu toate fețele curcubeului“ ; Eminescu, Scrisoarea IV : „Roze roșie de Sivas și liane-n fel de fețe“. Locuțiunile populare a face fețe-fețe și a schimba fețe implică ideea de „alterare a culorii“, chiar dacă ea e localizată la chipul omului. Creangă : „Ivan atunci lasă capul în jos și, tăcînd, începe a face fețe, fețe; Neculce, Letopisețul...: „Iar Duca-vodă nu putea nimic să mai răspundă de rușine și de frică, numai ce schimba fețe, uneori se făcea roșu, uneori galbăn“. Prin această precizare finală, cronicarul moldovean luminează convingător, dacă nevoie mai era, sinonimia parțială dintre fețe și culori în cadrul locuțiunii a schimba fețe. Amănunte pitorești : medicina populară recomandă diferite „rețete“ pentru „schimbarea feței părului“, iar textele de odinioară laudă „Vinul limpede și frumos la față". Coșbuc însuși, în amintitul articol, aduce, în sprijinul acestei „ecuații semantice“ (față = culoare), argumente din limba populară : „Un om supărat e în fața pământului. Purpura e in fața focului (...). Ironic, pentru o culoare pe care vorbitorul nu o poate specifica, e în fața trăsnetului“. Menționez că acest foarte instructiv articol coșbucian a fost retipărit în prețiosul, astăzi rarisimul volumaș Dintr-ale neamului nostru (1903). Pe lingă denumirile „proprii “ale principalelor culori (alb, negru, roșu, galben, albastru, verde), toate de obîrșie latină, româna dispune de un număr de-a dreptul impresionant de adjective metaforice, formate prin aninarea sufixului -ia la cuvinte denumind obiecte frapante, In primul rînd pentru ochi, datorită unor însușiri cromatice deosebite : intensitate sau discreție, gingășie și alte nuanțe intermediare. Las la o parte derivate mai mult sau mai puțin „banale“, cum sunt arămiu, argintiu, auriu, castaniu, cărămiziu, cenușiu, fumuriu, portocaliu, vișiniu etc., pentru a mă opri la cineva, numai, dintre cele mai atingătoare, încep cu stacojiu „de un roșu aprins", epitet „viclean“, care își tăinuiește, pe cît poate, firea sa intimă. Intr-adevăr, destul de mulți vorbitori, știind foarte bine ce Înseamnă stacojiu și întrebuințind, ei înșiși cuvintul, nu-l pot „analiza“, deoarece nu cunosc „neogrecismul“ stacoj, sinonim învechit pentru „rac“ și pentru „homar“. Ospățul lui Dinu Păturică, din Ciocoii... lui N. Filimon, începe cu „mezelicuri de tot felul“, dintre care face cu ochiul „marinate de stacoji". Alt adjectiv eu -iu, de astă dată , un epitet poetic, este extras din numele jucăuș al unei flori și ne întîmpină într-o poezie unde V. Voiculescu evocă Helada prin „horbota de golfuri cu apă miesmie“ care-i scaldă limanul. Parcă nu mă lasă inima să renunț la ninsori» „ca zăpada“, de dragul lui Victor Ion Popa : „O creangă ninsorie de cireș înflorit“. Grațioasă, șubredă alianță a două întruchipări, la fel de vremelnice, ale candorii : ninsoarea și floarea. G. I. TOHANEANU SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT BREVIAR ț Fotbal. Iată-ne, după miercurea europeană, regăsiți în trei stări de suflet, toate luminoase : bucuria inimipată a confirmării steliste, nesperata și superba calificare a Sportului studențesc și egalul de „blazon" al Victoriei la Tbilisi. Dar cine, oare, mai credea că, după ce studenții au fost scăldați în cartonașe de luxemburghezul Philippi (chiar în cartierul unde se fabrică renumita bere Tuborg), aceștia vor mai găsi resurse pentru a le marca vikingilor 6 goluri ? Și, iarăși, cine ar fi pronosticat că îi vom elimina pe cei care, în primul tur al competiției, s-au calificat în dauna deținătoarei Cupei U.E.F.A., ori ce șanse teoretice poate avea deținătoarea ultimului loc în clasamentul in curs in fața fruntașei celui danez. Probabil că, dacă nu ar fi fost furați ca-n codru (fiorduri) de fluierița strîmbă a sus-numitului, cei din Regie n-ar fi găsit atîta ambiție. Desigur, Broadbey e o mare echipă, fără însă a-și fi cucerit încă psihologia la nivelul valorii (exact ca naționala Danemarcei în Mexic). Pentru prima oară în turul trei, bun-venit Sportului în Aula Magna a fotbalului continental! . Politehnica întîlnește mîine pe Dinamo București, lidera clasamentului '87 dar și a celui global, unde totalizează 1.386 de puncte în cele 38 de prezențe în Prima divizie. De la timișoreni, așteptăm aceeași stare studențească din meciul cu Craiova și bineînțeles, același rezultat. Cel puțin două „du eluri“ se anunță : Varga — Varga și Șunda — Cămătaru. # Duminica trecută, am urmărit finalul meciului Progresul — U.T.A Arbitrul de centru, V. Titorov, a viciat total rezultatul partidei, validind golul arădenilor, marcat dintr-o clară poziție inițială de ofsaid. In rest. Progresul trebuie să scape de timorările „provinciale“ ce o cam urmăresc în ultima vreme și să atace dezinvoltrada cu puncte. Handbal. Pentru că singurul loc liber din sala Olimpia, duminica trecută, era Pe banca tehnicienilor, am stat în spatele ei bucurîndu-mă de Buligan, de Folker, de rezultat dar și părîndu-mi rău că Matei n-a fost în formă de vîrf. Din tribună, Nedef ar fi putut vedea ce poate da nerv unei naționale ! Miercuri, echipa a plecat în RD.G pentru partida retur. Succes ! MARCEL TOLCEA TRAGEREA LA SORTI PENTRU TURUL AL TREILEA ÎN „CUPA U.E.F.A.“ ZURICH G. — Vineri s-a efectuat la Zurich tragerea la sorți a meciurilor din cel de-al treilea tur al competiției internaționale de fotbal „Cupa U.E.F.A.“. Echipa Sportul Studențesc București va intilni (primul joc in deplasare) formația italiană Hellas Verona. Iată programul celorlalte partide : Honved Budapesta — Panathinaikos Atena ; Feyenoord Rotterdam — Bayer Leverkusen ; F.C. Barcelona — Flamurtari Vlora ; Victoria Gui-FOTBAL. La Gverdon (Elveția) s-a disputat meciul dintre selecționatele Elveției și Franței din cadrul preliminariilor campionatului european de fotbal rezervat echipelor de juniori. Partida s-a încheiat la egalitate: 1-1 (0-1). La Split în meci retur pentru turul II al „Cupei Cupelor“ la fotbal, echipa locală Hajduk a întrecut cu scorul de 2-0 (1-0) formația franceză Olympique Marseille, învingătoare în primul joc cu 4-0, echipa Olympique Marseille s-a calificat pentru turul următor al competiției. Formația braziliană Bradesco a cîștigat pentru a doua oară consecutiv campionatul mondial de formalaes — T.J. Vitkovice ; Internazionale Milano — Espanol Barcelona; Werder Bremen — Dinamo Tbilisi ; Borussia Dortmund — F.C. Bruges. Meciurile primei manșe vor avea loc la 25 noiembrie, iar returul — la 9 decembrie. Tragerea la sorți a meciurilor pentru sferturile de finală ale celor trei cupe europene, ce se vor disputa în luna martie a anului viitor, va avea loc după încheierea turului TII al „Cupei U.E.F.” dar în sală rezervat echipelor de cluburi. In meciul decisiv al competiției, desfășurată la Rio de Janeiro, fotbaliștii de la Bradesco au întrecut cu scorul de 3-2 o altă echipă braziliană, Perdigal. PARAȘUTISM . Cu prilejul campionatelor unionale de parașutism desfășurate la Fergana, sportivele Nadejda Kolesnik, Larisa Horîceva, Antonina Danilova și Irina Krucikova au stabilit un nou record mondial la saltul în grup de la 1000 m, reușind să aterizeze de șapte ori consecutiv la punctul fix. Un nou record mondial au realizat de asemenea opt parașutiste care au sărit în grup de la înălțimea de 1.400 m, reușind de două ori să aterizeze pe punctul fix, iar a treia oară, la 7 cm de țintă, CROS, la Lugoj, pe un traseu care a măsurat intre 500 m și 5.000 metri, în împrejurimile hanului „Ana Lugojana“, s-a desfășurat tradiționalul cros de toamnă dotat cu trofeul „Dealul Valor“. La startul celor șase categorii de vizată s-au aliniat 231 de concurenți, reprezentînd 14 cluburi și asociații sportive din Timișoara, Jimbolia, Caransebeș, Reșița, Drobeta Tria Severin și Lugoj. în urma unor întreceri disputate pe locul I s-au clasat: Angelica Hrista (Lugoj), Irinel Dumitru (Reșița), Monica și Florin Grecu (ambii Darie din Lugoj), Daniel Rață, Manta și Daniela Blaj Dana (Reșița), Cosmin Căruntu (Politehnica Timișoara), Marius Brinzan (Reșița), Păscăluț (Politehnica Florica Timișoara), Mihaela (Progresul Timișoara), Grozav Petrică Dudovan (Reșița). ÎNTRECERI, REZULTATE DE LA C.J.E.F.S. TIMIȘ Datorită interesului manifestat de public pentru jocul de fotbal divizionar A. Politehnica Timișoara — Dinamo București, care va avea loc duminică, 8 noiembrie 1987, ora 14,00, pe Stadionul „1 Mai“, s-au pus bilete în vânzare la casieriile de difuzare obișnuite In ziua jocului, casieriile de bilete de la Stadionul „1 Mai“, vor fi închise. ss\ sl PROGRAMUL SPORTIV SIMBATA: 7 NOIEMBRIE BASCHET. Divizia A, feminin : Politehnica Timișoara — Voința Brașov, sala „Olimpia**, ora 16. Jocul al doilea, duminică, la ora 10. Divizia A, masculin : Electrobanat Timișoara — Ramira Baia Mare, sala :Olimpia“, ora 17,30. Jocu al doilea, duminică, la ora 11,30. FOTBAL. Campionatul județean : Mecanica — Electromotor, teren Tehnolemn, Mănușarul — I.R.A., teren Piară Roșie. Buziaș — SIM.T.C.F., Electrobanat — Autoturisme. I.U.P.S. — I.JJ U.P.S., Modem — Gâtâi», teren „Plopi“, Sînnicolaul Mare — Banloc, Textila — Iecea Mare (toate de la ora 14). DUMINICA, 8 NOIEMBRIE FOTBAL. Divizia A: Politehnica — Dinamo București, stadionul 1 Mai“, ora 14. Divizia C . C.F.R. Timișoara — Minerul Șuncului, stadionul G.F.R.. U.M.T. — Auto-Vulcan Timișoara, stadionul I.M.T., Unirea Tomnatic — Strungul Chekșineu Criș. A.S. Sinmartinu Sîrbesc — Unirea Simnicolaul Mare (toate de la ora 11). Campionatul Județean : Revaș — Ja~ băr, Nădrag — B.J.A.T.M., F.Z.B. — Diniaș, Deta — Igriș, Jimbolia — Ciacova (toate în ora 11), Boldur — alarmata, Bulgăruș — Tehnolemn: Vârîaș — Jehel. Dudeștii Vechi — Teremia Mare, Moravița— Comloșu Mare, Peciu Nou — Dacia VOLEI. (toate de la ora 14) ; Divizia A, masculin : „Poli “ Timișoara — Steaua București, sala „Olimpia", ora 9. HANDBAL, campionatul județean : Siderul Jimbolia — Voința Biled, ora 15.45. Mecanica Timișoara — S.M.A. Orțișoara, teren Parcul Central, ora 11.15, Știința lovring— Timișul Lugoj, ora 15.45, Industria lunii — Textila, teren Industria linii, ora 11.15. C.J.E.F.S. Timiș organizează cursuri pentru formarea de arbitri la ramurile sportive : atletism, baschet, handbal, fotbal, popice, indo și volei, înscrierile la C.J.E.F.S. Timiș, Timișoara, str. Ungureanu mr. n.