Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)
1969-09-12 / nr. 7680
1/ rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. Şl Al CONSILULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXV Nr. 7680 Vineri, 12 septembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, umtafi LUCRĂRI DE MAXIMĂ URGENŢĂ Executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a acţiunilor privind pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de recoltare a culturilor tîrzii şi a celor de însămînţare constituie în prezent principalele sarcini care stau în faţa conducerilor unităţilor agricole, a specialiştilor, a tuturor celor ce lucrează pe ogoare. Analizînd stadiul în care se găsesc aceste lucrări, Direcţia agricolă şi Uniunea judeţeană a G.A.P. consideră că faţă de perioada în care ne aflăm sunt mari rămîneri în urmă. Acestea se datoresc în special lipsei de răspundere de care au dat dovadă consiliile de conducere, preşedinţii şi specialiştii din unităţi pentru pregătirea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor. Recoltatul cartofilor s-a efectuat pînă acum în proporţie de 8,8 la sută, fiind început numai în 29 de cooperative. Avînd în vedere că pe aproape 70 la sută din suprafaţa .rultivată cu cartofi urmeaza caie se însămînteze culturi de toamnă, se impune ca recoltatul să înceapă imediat în toate unităţile, folosindu-se din plin forţele şi mijloacele existente, întrucît unele suprafeţe de cartofi sunt îmburuienate, acestea-se vor cosi înainte de recoltare, iar masa verde ce rezultă se va însiloza. Cooperativele din Codlea, Stupini, Prejmer, Hărman, Sînpetru au obţinut rezultate bune în această privinţă, recoltînd suprafeţe însemnate de cartofi. Acest fapt asigură încheierea recoltării cartofilor pînă la data de 25 septembrie. Condiţii asemănătoare există şi in alte unităţi agricole din judet. Cu toate acestea, C.A.P. din zona Făgăraş nu au recoltat pînă la ora actuală decit... 97 hectare, deşi aceste cooperative cultivă aproape jumătate din suprafaţa de cartofi a judeţului. Va trebui ca în următoarele zile să se organizeze astfel munca incit strînsul întregii producţii să se încheie pînă la 1 octombrie. O atenţie deosebită se va acorda loturilor semincere de cartofi ■ (care vor trebui însilozaţi sub directa supraveghere a specialiştilor), precum şi ridicării de la „Agrosem" a cartofilor destinaţi , loturilor de reînnoire. în altă ordine de idei trebuie arătat că se impune să se urgenteze recoltarea cepei, a usturoiului, precum şi a celorlalte legume tîrzii, iar conducerea I.L.F. să sprijine mai mult receptionarea cantitativa și calitativă a întregii producţii de legume. Recoltarea și însilozarea furajelor s-a realizat pînă în prezent în proporţie de 22 la sută. Lucrarea trebuie urgentată în toate unitățile în aşa fel ca pînă la data de 25 septembrie să se termine în totalitate.„ Se va acorda grija cuvenită însilozării porumbului destinat acestui scop, ca şi porumbului pentru boabe care nu va ajunge la maturitate şi poate fi periclitat de brumele timpurii, precum şi tuturor resurselor de masă verde existente în unităţi. Pregătirea terenului pentru însămînţările de toamnă se cere de asemenea intensificată deoarece pînă în prezent lucrarea s-a efectuat doar în proporţie de 4,9 la sută din prevederi. Consiliile de conducere, specialiştii din C.A.P. Beclean, Calbor, Drăguş, Parau, Şercăiţa, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos, Recea, Caţa, Cuciulata, Dacia, Drăuşeni, Prejmer, Rîşnov, Sînpetru şi altele au neglijat total această acţiune, deşi pînă în prezent trebuia însămînţată secara masă verde şi început cu toate forţele semănatul orzului de toamnă şi al secarei pentru boabe. Este necesar ca timpul favorabil din aceste zile să fie folosit din plin pentru urgentarea pregătirii terenului, însămînţarea culturilor, astfel dă recoltarea secarei masă verde, să se termine pînă la 18 septembrie, iar a orzului de toamnă pînă la 20 septembrie pe toate suprafeţele planificate, respectîndu-se indicaţiile date de Direcţia agricolă. De asemenea, se va trece cu toate forţele la semănatul secarei pentru boabe. Direcţia agricolă consideră că semănatul griului de toamnă trebuie să înceapă în toate cooperativele agricole din judeţul nostru la 18—20 septembrie şi să se termine complet la 15—20 octombrie, orice întîrziere soldîndu-se cu pierderi de producţie. Se constată însă că deşi ne aflăm în preajma semănatului în unele C.A.P. mai sunt seminţe de condiţionat (Vulcan, Şercăiţa, Budila etc.), situaţie cu totul intolerabilă în momentul de față. O serie de unităţi au neglijat schimbul seminţelor de grîu la ,,Agrosem“ (Cincu, Hîrseni, Berivoi, Voievodeni, Apaţa, Cuciulata, Ungra, Zărneşti etc.) fapt ce atesta o nepermisă lipsă de răspundere din partea preşedinţilor şi inginerilor acestor unităţiPentru însămînţările din această toamnă statul a,, pus la dispoziţia cooperativelor agricole din judeţul nostru o cantitate de 970 tone sămînţă prin intermediul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor, în vederea acoperirii deficitului de santifera. Se constată însă că lucrările de condiţionare şi încadrare în STAS a acestor seminţe au fost tărăgănate de conducerea I.V.C. Braşov (director Gh. Puiu, director adjunct N. Munteanul care nu s-a îngrijit din timp de recepţionarea acestor seminţe de la I.A.S. Ca urmare, şi la ora actuală se află în analize de laborator importante cantităţi de asemenea seminţe care acum trebuiau să se găsească în unităţi. Tot în această ordine de idei trebuie amintit faptul că numeroase consilii de conducere ale cooperativelor agricole tărăgănează ridicarea seminţelor de grîu, secară şi orz puse la dispoziţie, cu toate insistenţele repetate ale organelor agricole. Neajunsuri există şi în ceea ce priveşte fertilizarea corespunzătoare a suprafeţelor destinate însămînţărilor din toamnă cu toate că în cooperative există mari cantităţi de superfosfat şi îngrăşăminte azotoase. Cum pot justifica consiliile de conducere ale C.A.P. Beclean, Hîrseni, Şercaia, Sîmbata de Sus, Recea, Şoarş, Voivodeni, Făgăraş şi altele faptul că pînă acum nu au ridicat cantităţile de îngrăşăminte repartizate pe trimestrul III ? Se impune ca imediat să se ia măsuri pentru procurarea şi aplicarea îngrăşămintelor prevăzute asigurîndu-se cel puţin cite 200 kg. superfosiat la hectarul ce urmează să fie cui-(Continuare îrt.pag a 2-a) IN AGRICULTURA 1. Recoltarea cartofilor pînă la 1 octombrie. Succesul lucrării depinde de participarea tuturor forţelor satului. * 2. Recoltarea şi însirozarea furajelor pînă la 25 septembrie. 3. Intensificarea pregătiriior pentru semănarea grîului de toamnă. Comunicatul Direcţiei agricole şi al Uniunii judeţene a C.A.P. La G.A.P. Sînpetru recoltatul cartofilor se află în toi. Foto: GH. BANUŢA în instanţa eficienţei activităţii economice — LEUL ACUZĂ PE ŞANTIERELE TRUSTULUI • SE TOACĂ MILIOANE 6.938.000 lei! Este greu să admiţi că cineva şi-ar putea permite să risipească o asemenea sumă de bani. Şi totuşi aceste milioane — reprezentînd valoarea unor materiale de construcţii, cheltuieli cu utilaje etc. — au fost „tocate“ (uşurinţa cu care s-au risipit aceşti bani, îndreptăţeşte epitetul) pe şantierele Trustului 5 construcţii din Braşov, în numai 6 luni din acest an. De necrezut, dar cei care sunt puşi să gospodărească — laacest trust — bunuri materiale de valori impresionante, nu văd o altă soluţie decît continuarea anomaliei pierderilor. Există intr-adevăr nişte motive temeinice care fac ca la această unitate pierderile să fie inevitabile ? Să privim mai întîi... Radiografia preţului de cost La volumul de lucrări de construcţii ce i-au fost încredinţate prin planul de stat pe acest an Trustului 5, s-a prevăzut ca, constructorul să primească o dotaţie în sumă de 4.667.000 lei (determinată de faptul că mai persistă în domeniul investiţiilor unele necorelări între ceea ce prevede proiectantul şi ceea ce execută constructorul, între preţurile din cataloage şi cele reale etc.). Eşalonat, ponderea acestor pierderi a fost în primul semestru planificată la aproximativ 4.100.000 lei. Numai că, pînă la finele primului semestru, Trustul 5, pe lîngă dotaţie, a mai consumat încă 6.938.000 lei, (iar în luna iulie alte 2.000.000 lei), din care cea mai mare parte prin depăşirea preţului de cost planificat. Concret, unde se localizează aceste pierderi ? De la economiştii trustului am primit răspunsuri prompte: 1.554.000 lei la materiale, 1.892.000 lei la organizările de şantier, aproape 2.000.000 lei la cheltuielile neeconomicoase etc. In amănunt, cauzele acestor pierderi rezidă în aprovizionări de materiale, transporturi şi manipulări neraţionale, acoperirea unor cheltuieli din anii precedenţi, folosirea incompletă a utilajelor etc. Ce argumente aduc factorii de răspundere din trust în legătură cu această situaţie intolerabilă ? Părerile sunt formulate mai deschis sau mai voalat, dar în esenţă ele vădesc o ciudată... I. VASILIU, inspector la Sucursala judeţeană Braşov a Băncii de investiţii L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) P. S. în ziarul din 31 octombrie vom publica răspunsul conducerii trustului. . . . __A.. . VIZITA IN TARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA.FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. în întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băteasa se aflau preşedintele Consiliului de stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul gen -al al Capitalei, Mihai Marinec, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii, centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal, Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas", „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa(Continuare in pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). între România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin înseşi destinele continentuluinostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. în zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi prea(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre re(Continuare în pag. a 4-a) AUGURII NOULUI AN UNIVERSITAR în contextul dezvoltării actuale a ştiinţei şi tehnicii contemporane, învăţămintul românesc evoluează acordat la complexitatea vieţii politice, economice, sociale şi culturale a ţării, tinzînd să înscrie Şcoala românească printre cele mai înaintate şi perfecţionate de pe plan mondial. Sub înrîurirea acestei tendinţe, în faţa învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră, şi cu deosebire în faţa învăţămîntului universitar, stau sarcini de importanţă majoră, stabilite de Conferinţa Naţională a cadrelor didactice şi subliniate în mod deosebit la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în Raportul Comitetului Central, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se arată că: „în conformitate cu Directivele Comitetului Central se va pune în continuare accentul pe dezvoltarea învăţămîntului superior tehnic şi economic, în cursul viitorului cincinal acordîndu-se atenţie deosebită pregătirii specialiştilor in domenii care reprezintă priorităţi în tehnologia şi activitatea economică modernă. Totodată, vor trebui pretecţionate celelalte ramuri ale invăţămîntului universitar, care asigură pregătirea profesorilor, medicilor, formarea de cercetători pentru ştiinţe sociale şi umanistice". Sub influenţa acestor sarcini de însemnătate majoră îşi vor deschide porţile institutele superioare din ţara noastră în anul de învăţămint 1969—1970. Pentru a cunoaşte preparativele noului an universitar braşovean, ne-am adresat tovarăşilor Gheorghe Niţescu, rector al Institutului politehnic, şi Eugen Chiş, rector al Institutului pedagogic din Braşov. Pentru început, distinşii noştri interlocutori s-au oprit asupra unor noutăţi. Gheorghe Niţescu : Ne concentrăm toate eforturile în vederea pregătirii unor specialişti şi cercetători capabili de a rezolva cu succes sarcinile pe care progresul tehnic îl pune în faţa industriei noastre. In acest context se înscrie şi o nouă secţie de subingineri pentru specialitatea electrotehnică. Eugen Chiş . La Institutul pedagogic funcţionează începînd cu acest an de învăţămint o Facultate de muzică. Absolvenţii vor fi repartizaţi ca profesori la şcolile generale. Printre obiectele de studiu la noua facultate se număra dirijatul coral, teorie şi solfegii, studiul unui instrument, canto, pedagogia generală ş.a. Redacţia : Nu credeţi că pentru a se realiza o corelaţie între evoluţia muzicii şi a celorlalte arte, ar trebui să existe şi un curs de istoria artelor sau, cel puţin, de istoria literaturii universale ? Eugen Chiş : Ar fi, intr-adevăr, foarte necesar, dar, deocamdată, introducerea unui astfel de curs nu este posibilă, deoarece ar duce la supraaglomerarea studenţilor. Redacţia: Aţi vorbit despre marile sarcini pe care le aveţi de îndeplinit în lumina documentelor celui de-al X-lea Congres, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului de învăţămint cum aţi înţeles să actualizaţi conţinutul planurilor de învăţămint şi al programelor analitice ? Discuţie consemnată de : VICTORIA SIMIONESCU (Continuare în pag. a 3-a) Utilaj modern la noua secție de ciocolată a fabricii -Dezrobirea". în pagina a 2-a Ancheta internaţională a ziarului „Drum nou“ VITALITATEA CREAŢIEI POPULARE ! Consfătuirea cadrelor didactice Ieri, a avut loc la Braşov consfătuirea cadrelor didactice din şcolile de cultură generală, din cele de specialitate, şcolile profesionale şi tehnice, organizată de Inspectoratul şcolar judeţean Braşov, în vederea îmbunătăţirii activităţii didactice în noul an de învăţămînt. Tovarăşa Elena Georgescu, inspector general la Inspectoratul şcolar, judeţean, a prezentat referatul intitulat „Sarcinile şcolii şi ale personalului didactic în lumina documentelor Congresului al X-lea“. Referatul a făcut o amănunţită analiză a realizărilor şi deficienţelor manifestate în activitatea didactică, propunîndu-şi să deschidă noi perspective în scopul realizării unei munci instructiveducative superioare anului precedent. Discuţiile pe marginea referatului au scos în evidenţă calităţile şi deficienţele manifestate în activitatea ca(Continuare în pag. a 3-a) Meridiane IN PAGINA a 4-a Premii pentru hoţii de tablouri