Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-12 / nr. 7680

Pag. 2 Rezultatele primei asociaţii intercoopera­tiste obligă de 72. Măsurile adoptate de partid pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii au cre­at, între altele, şi cadrul propice pentru înfiinţarea şi extinderea acti­vităţilor anexe, ca unul din mijloa­cele importante de valorificare mai eficientă, în tot timpul anului, a resurselor materiale şi forţei de muncă existente în cooperativele agricole. Un moment important pentru di­versificarea şi consolidarea aces­tor activităţi în cooperativele a­­gricole din judeţul nostru l-a con­stituit înfiinţarea la Braşov, în luna ianuarie a anului trecut, a magazinului asociaţiei intercoope­­ratiste, prin intermediul căruia sunt vîndute populaţiei locale şi altor beneficiari din ţară, cele mai diverse produse ale secţiilor a­­nexe ca: articole de uz casnic şi gospodăresc, realizate din împleti­turi de nuiele şi sorg, unelte a­­gricole de mină confecţionate din lemn, lăzi pentru ambalat de di­mensiuni diferite, cozi pentru u­­nelte, materiale de construcţii etc. Ritmul în care a crescut şi s-a diversificat producţia în secţiile anexe ale C.A.P., este oglindit de evoluţia vînzărilor efectuate prin intermediul magazinului intercoo­­peratist. Astfel, dacă în prima lu­nă de funcţionare a magazinului au fost oferite cumpărătorilor măr­furi într-o sortimentaţie de cir­ca 20 de articole, între timp gama acestora s-a lărgit progresiv, a­­jungînd în prezent la circa 100. Datorită calităţii superioare a produselor şi a promptitudinii cu care au fost executate comenzile de către cooperativele agricole furnizoare, aceste produse au fost tot mai mult solicitate de cumpărători, iar deverul magazi­nului a crescut în cursul anului trecut de la 12.600 lei, realizaţi în luna ianuarie, la 3.200.000 lei cu­mulat pînă la sfîrşitul lunii de­cembrie, în afară de faptul că unităţile furnizoare au realizat un venit net de 30— 35 la sută din valoarea mărfii livrate, în această perioadă cîşti­­gul net realizat de magazin din rabatul comercial s-a cifrat la aproape 300.000 lei. Acest fapt a permis crearea unui fond de mar­fă suficient pentru a onora cu promptitudine solicitările urgente şi efectuarea imediată a plăţilor pentru marfa achiziţionată. Ca o consecinţă a sporirii comenzilor lansate de marii beneficiari, prin­tre care se află şi Uzina de auto­camioane ,şi „Tractorul" din Braşov, şi a creşterii cere­rilor de produse la vînzarea cu amănuntul, volumul producţiei sec­ţiilor anexe şi veniturile coopera­tivelor agricole furnizoare au cres­cut în ritm accelerat. Pe această bază, asociaţia inter­­cooperatistă a C.A.P. din judeţ, ai cărei membri fondatori sunt, printre alţii, cooperativele agrico­le din Voila, Sîmbăta de Sus, Re­cea, Budila, Ticuşul Vechi şi Fel­­dioara, a fixat magazinului pentru acest an, un volum de desfacere de 5.000.000 lei, din care pînă la 1 august s-au realizat peste 3.400.000 lei. în legătură cu acestea, este im­portant de arătat că veniturile mari realizate de cooperativele a­­gricole din activităţile anexe au contribuit pe de o parte la ridi­carea valorii zilei muncă, iar pe de­ alta la lărgirea capacităţii de producţie a atelierelor, cumpăra­rea de noi mijloace auto şi în ge­neral la dezvoltarea bazei mate­riale a unităţilor respective. Cele mai bune rezultate în această pri­vinţă le-au obţinut cooperativele agricole din Ticuşul Vechi, Budi­la, Recea, Sîmbăta de Sus, Lisa şi Hălchiu. Cu toate acestea, trebuie spus că nivelul actual al dezvoltării ac­tivităţilor anexe în cooperativele agricole din judeţul nostru, este departe de a reflecta multiplele posibilităţi existente. Aceasta re­iese şi din faptul că la asociaţia intercooperatistă nu au aderat pî­nă în prezent decît 131 unităţi, deşi în judeţ fiinţează nu mai puţin Directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. precizează că pentru valorificarea mai deplină a resurselor materiale existente în cooperativele agricole şi folosirea mai eficientă în cursul anului a forţei de muncă, este necesar să se dezvolte sectoare de prelucra­re şi semiindustrializar­e a fructe­lor, legumelor şi altor produse a­­gricole, precum şi activităţile anexe. Pornind de la această indicaţie, firesc se ridică întrebarea: în ce direcţie trebuie acţionat? în pri­mul rînd, acolo unde încă nu e­­xistă, se impune organizarea unor ateliere corespunzătoare în care să activeze in mod organizat toţi me­seriaşii din cooperativă. Prin a­­ceasta se creează condiţii optime pentru creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, sub o condu­cere tehnico-organizatorică com­petentă şi un control cit mai exi­gent, fapt care, fără îndoială, se va răsfrînge pozitiv asupra rezul­tatelor economice obţinute de fie­care unitate. De asemenea, ţnind seama de bogăţia resurselor locale, de tra­diţia creată, considerăm că ar fi deosebit, de utilă înfiinţarea unor ateliere intercooperatiste, zonale, specializate în producerea diferi­telor articole confecţionate din lemn, a cărămizii presate, a va­rului şi pietrei de construcţii (pentru C.A.P. din zona Rupea), a lăzilor pentru panificaţie şi am­balat produse industriale, cozi pentru unelte şi unelte agricole de mina, ustensile de mină pentru panificaţie (pentru C.A.P. din zona Făgăraş), precum şi a împletiturilor din nuiele şi fibre de cînepă, mangalului, diferitelor articole de tîmplărie, măturilor din nuiele etc. pentru C.A.P. din zo­na Braşov. Foarte oportună şi eficientă s-ar dovedi dirijarea activităţilor a­­nexe — acolo unde există condi­ţii — şi spre producerea artico­lelor de dogărie şi artizanat, a împletiturilor din sorg şi stuf, con­fecţionarea stupilor sistematici şi a mijloacelor speciale de transpor­tare a acestora, de mijloace hipo de transport cu pneuri, înfiinţarea de ateliere pentru prelucrarea lap­telui şi a cărnii şi altele pentru care achiziţionarea materiei pri­me pe plan local şi chiar din ex­terior nu constituie o problemă. Dezvoltarea reţelei de ateliere intercooperatiste zonale şi a pro­ducţiei acestora s-ar putea, sincro­niza astfel incit să asigure folo­sirea raţională a forţei de muncă pe tot parcursul anului şi mai a­­les în lunile cu goluri de muncă în sectorul vegetal. Desfacerea acestor produse că­tre consumatori poate fi asigurată operativi şi în condiţii foarte avan­tajoase de către magazinul inter­­cooperatist specializat. Desigur, problema abordată es­te mult mai complexă şi compor­tă din partea Uniunii judeţene a C.A.P. o analiză atentă, competen­tă a posibilităţiilor existente în fie­care unitate. Esenţial însă mi se pare faptul că în coope­rativele agricole din judeţul nostru există suficiente forţe ma­teriale şi umane, rare puse deplin în valoare, pot ridica activităţile anexe şi eficienţa lor economică la nivelul cerinţelor. ION CI1IŢU, de la Asociaţia intercoope­ratistă a C.A.P. Braşov ZIARUL „TRACTORUL LA CEA DE-A 20-A ANIVERSARE Se împlinesc două decenii de cînd a apărut primul nu­măr al ziarului de uzină „­Tractorul“, organ al comite­tului de partid şi al comite­tului sindicatului de la Uzina de tractoare. In decursul acestor ani, de profunde înnoiri în viaţa re­putatei citadele a tractorului românesc, ziarul „Tractorul“ şi-a ciştigat o binemeritată stimă în rîndul salariaţilor uzinei. El s-a dovedit o tribună activă în popu­larizarea politicii partidului no­stru, în răspândirea experienţei înaintate în muncă, in antrena­rea colectivului de muncă la în­făptuirea marilor sarcini privind asigurarea bazei t­eh­ni­co-mat­e­riale a agriculturii noastre so­­cialiste. La acest jubileu, colectivul re­dacţional al ziarului „Drum nou“ felicită din inimă pe lucrătorii şi colaboratorii ziarului. „Tracto­rul“, urîndu-­le noi succese în mobilizarea tuturor muncitori­lor, inginerilor și tehnicienilor din uzină la înfăptuirea măreţe­lor sarcini trasate de cel de-al X-lea Songres al partidului. Lucrări de maximă urgenţă în agricultură (h­amace din pag. 1) tivat cu grîu, precum şi jumătate din doza de îngrăşăminte azo­­toase. Deplina reuşită a acestei impor­tante şi dificile campanii este con­diţionată în mare măsură de munca mecanizatorilor. Ei sunt chemaţi ca prin sporirea eforturilor pentru utilizarea din plin a timpului bun de lucru, prin folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor şi maşi­nilor, prin organizarea mai temei­nică a m­uncii să-şi aducă aportul la efectuarea in timpul optim a tuturor lucrărilor. Din păcate, se constată că şi în prezent unele tractoare stau zile întregi­ din cauza defecţiunilor uşor remedia­­bile, iar conducerile I.M.A. inter­vin cu întîrziere pentru sprijini­rea secţiilor. Nici conducerea Ba­zei de aprovizionare nr. 5 (direc­tor Andreii n-a rezolvat la nivelul cerinţelor aprovizionarea cu mate­riale şi piese de schimb, cu toate că se puteau lua măsuri din timp pentru evitarea acestor neajun­suri. Efectuarea la timp şi fără pier­deri a recoltărilor, realizarea în epoca optimă a­ însămînţărilor de toamnă cer din partea conduceri­lor unităţilor agricole din judeţul nostru, a tuturor specialiştilor şi mecanizatorilor, activiştilor Uniu­nii judeţene a cooperativelor agri­cole, a fiecărui lucrător din­ agri­cultură să se ocupe cu mai multă răspundere şi competentă de re­zolvarea operativă a tuturor pro­blemelor pe care le ridică actuala­­ campanie. Nu trebuie precupeţit nici un efort pentru îndeplinirea la termen şi în condiţii calitative superioare a tuturor sarcinilor ce stau în faţa noastră în această perioadă. Renaşterea folclorului Acad. DUSAN NEDELJKOVIC, redactor la revista de artă populară a Academiei de ştiinţe din R. S. Serbia (Iugoslavia) Am participat la majoritatea manifestărilor din cadrul Festivalului şi bineînţeles la sesiune. Pot spune­ că suntem­ martorii unei adevărate renaş­teri a folclorului. Numeroasele comunicări pre­zentate la sesiune au fost şi ele o mărturie şi un argument în sprijinul ideii că trebuie să ne diri­jăm investigaţiile pe acest tărîm în studii mult mai vaste, mai profunde, pînă la elucidarea unor probleme. Astăzi creaţia populară trece de la fru­mos la mai frumos, de la omenesc la mai ome­nesc. Paralel, etnologia şi folclorul devin şi ele tot mai critice, mai creatoare. Pentru noi, specia­liştii, important nu este de a rămîne în perime­trul faptelor ci de a studia însăşi structura dina­mică a folclorului. DRUM NOU Ieri, cu prilejul aniversă­rii unui sfert de veac de la apariţia ziarului­­• „Drum nou“, la clubul Filialei Braşov a Uniunii ziarişti­lor a avut loc un simpozion pe tema „Prezenţa ziarului „Drum nou“ timp de 25 de ani în viaţa politică, econo­mică şi culturală a jude­ţului“. Au prezentat comunicări ziariştii Sandu Plugaru — despre aportul ziarului în lupta maselor populare pen­tru instaurarea puterii populare, Fotel Zoltán — despre stimularea şi popu­larizarea iniţiativelor oa­menilor muncii din indus­tria şi agricultura judeţului şi Ştefan Petraru — despre valorificarea patrimoniului cultural şi promovarea creaţiei cultural-artistice în paginile ziarului. In încheiere, cei prezenţi au vizionat un film artistic. Ancheta internaţională a ziarului „Drum nou“ VITALITATEA CREA­ŢIEI POPULARE Prima ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional de folclor „România ’69“ s-a bucurat de prezenţa mesageri­lor cîntecului şi dansului popular din 16 ţări ale lumii, de prezenţa unor specialişti de renume. Concursul pro­­priu-zis, concursul portului şi costumului popular au evi­denţiat cu prisosinţă exis­tenţa, la ora actuală, a unei veritabile mişcări de păstrare şi valorificare a folclorului, o bogăţie şi o inepuizabilă vita­litate a artei populare. A re­ieşit şi de data aceasta în evi­denţă, cu pregnanţă, valoa­rea inestimabilă a tezaurului artei populare româneşti, re­cunoscută ca atare pe plan mon­dial. S-a vorbit în ultimul timp însă şi de o involuţie a folclo­rului datorită industrializării rapide, a urbanizării etc. „In cadrul acestei înalte mecani­zate societăţi, omul pare să facă o călătorie în circuit de-a lungul­ timpului,­ el a început să privească înapoi către ori­ginea sa, pentru a regăsi unele dintre valorile umane pier­dute...“, arăta în lucrarea „Meş­teşugarul într-o lume în plină transformare“ — dr. D'Arcy Hayman, directorul secţiei de educaţie artistică a Diviziei de dezvoltare culturală din Departamentul culturii al U.N.E.S.C.O. In legătură cu a­­ceastă problemă, am căutat să aflăm şi părerea altor specia­lişti care au luat parte la lu­crările sesiunii. Nr. 7680 MARTA BĂRBULESCU. Poeta a debutat acum cîţiva ani cu un volum (Jocul anilor — E.P.L.) care permitea să se vadă, dincolo de sensibilitate şi de sin­ceritatea confesiei, jaloanele unui mod personal de receptare şi orga­nizare a impresiilor. Natura şi oa­menii, gesturile simple şi simbo­lurile, de provenienţă livrescă, se întregesc şi acum, în acest al treilea volum (Editura tineretu­lui) într-o atitudine de febrilă cău­tare a sensurilor vieţii: „Fă-mă să-nţeleg / memoria zăpezilor în fluvii / statornicia / în faţa uşii închise". (Lasă-l­ă să-ţi cuprind privirea). Este o dorinţă de a des­cifra misterele, de a pătrunde ine­fabilul învăluit în aparenţele na­turii sau ale gesturilor cotidiene, dorinţă care , prin desele reve­niri, prin multiplicarea unghiuri­lor de manifestare, creează o stare de încordare gravă, o tensiune ap­tă să se comunice şi să defineas­că structura lirică a autoarei: „Mă doare ! Oii, cum mă doare / tris­teţea pribeagului, / vînzînd cîn­­tece / străine de vară, iarbă / şi soare, / liniştea aparentă peste care / mîinile înspăimîntate se caută / printre cuţitele nopţii“. (Aparenta linişte). Marta Barbulescu are o intuiţie ce depăşeşte notaţia şi ambiţio­nează sa contrazică sentimentalis­mul minor, nuanţele desuete ale lirismului, şi cînd reuşeşte rezul­tatele sînt memorabile : „Cîteo­­dată ne oglindim în r­ăscruci / şi ne aflăm iubirea / lingă ulciorul primilor struguri / (...). Şi totdeau­na ne oglindim în vorbele / uita­te între două uşi / cînd sub talpă urlă prea tîrziu?". Uneori, însă, grija de a evita locurile comune e vizibilă şi formulările subliniază cochetăria, o cochetărie sinceră doar prin intenţiile ei, şi gravă, în acelaşi timp. In această zonă se integrează, parţial, unele infil­trate de provenienţă livrescă : ,,Zei muritori, / jurăm pe apa Sty­­xului / şi­­ uităm ! / Ca Harmoti­­mos, încrezători, / ne pierdem trupul" etc. Limbajul dificil (ara­reori), exprimarea pretenţios-con- Cronică literară cisă, eliptică, îl solicită nu o dată pe iubitorul de poezie să întîrzie în marginea unui vers, bănuind încifrarea. Sînt detectabile unele preţiozităţi de acest fel, ca şi do­rinţa de a atribui oricărei impre­sii, oricărei stări lirice, oricît de simplă, un veşmînt sofisticat prin contrast, adică prin abordarea li­nei atitudini voit grave, de nu­anţă meditativă. Avem aici nu o caracteristică, (pentru că liniile dominante rămîn, aşa cum arătam, febrilitatea căutării şi autenticita­tea gestului liric) însă e subsidia­ra tendinţă spre poză. De pildă, prospeţimea reverberată de versu­rile : „Şi a rămas odaia tăcută (...). De-aş fi ştiut s-o îmbrac în cuvinte ! “ e parazitată de compa­raţia mediană, deşi a fost consi­derată, probabil, elevată. Iată ci­tatul complet : „Şi a rămas odaia tăcută — / vidră lopătînd insera­rea ... / De-aş fi ştiut s-o îmbrac în cuvinte!" (La marginea timpu­lui). Ideatic, cele patru părţi, patru rotiri, desfăşurate ca intr-un Sanc­tuar (primul titlu), în preajma u­­nei Geneze (titlul al doilea al căr­ţii, precedînd cuprinsul) reprezin­tă nu numai patru vîrste ale cu­noaşterii, ci şi împlinirea unui sens plenitudinal al vieţii. Sim­bolul depăşeşte nota erotică a li­rismului şi aproximează un uni­vers poetic marcat prin variate ex­perienţe, de la gingăşie la volup­tate, de la linişte la arderea pe drumul necunoscutului, de la e­­moţia directă la sugerarea unor volute epurate de concret, spre un sentiment tonic al proiecţiilor intelectului. E drept, nu totdeau­na poeta reuşeşte să ducă pînă la capăt la aceeaşi tensiune pre­dilecta meditaţie asupra vieţii , didacticismul e învins prin uşu­rinţa plasticizării, iar meditaţia romanţioasă e întreruptă de pro­iecţia într-o orbită modernă a vi­sului şi a lucidităţii care sesizea­ză notele grave, de orgă,­ chiar şi atunci cînd melodia este doar în­cepută prin cîteva acorduri, sau numai bănuită. Este, poate aici, inexperimentare expresivă, dar este şi un mod de a solicita parti­ciparea altor conştiinţe. Şi parti­ciparea aceasta ne oferă certitu­dinea poeziei. în acest sens, s-ar cuveni recitite, cred, din „întîia rotire", cel puţin Biblică, Hera­­clitiană, Dincolo de memorie, Ca o portocală. Şi dacă, tot aşa, lă­săm în urmă nechezurile, mugurii, carnea, laptele cerului, sîngele cald etc., etc. şi in genere imagi­nile şi epitetele vitaliste prea so­licitate, rămîne sentimentul acut al unei prezenţe, al unei conştiinţe deschise necunoscutului, poeziei. N. BARBU îngerii lui Rafael Opera maghiară din Cluj, la Braşov Colectivul Operei maghiare de stat din Cluj a susţinut, pe scena Teatrului dramatic din oraşul nostru spectacole cu opereta „My fair lady“ de Fr. .Live, şi opera în trei acte „Mágnás Miska" de Szirmai Albert, bucurându-se de un deosebit succes. Omogenitatea şi precizia interpretării la ca­re şi-au dat contribuţia solişti ai corpului de ansamblu, dublate de o scenografie su­gestivă, au asigurat, celor două spectacole deplina reuşită. Fotoreporterul ne oferă două imagini din spectacolul cu o­­pereta „My fair lady“. Prima ni-l înfățișează pe Horváth Béla in rolul profesorului Hig­gins, iar cea dle a doua pe Stief Magda in rolul Elizei Doolitle. Folcloristica — o ştiinţă modernă Prof. dr. W. F. H. NICOLAISEN, conferenţiar la Universitatea din Edinburg (Anglia) Au avut loc, la un interval foarte scurt de timp, in Capitala ţării dv. două mari congrese de fol­clor : primul pe teme de naraţiune populară şi al doilea „Creaţia populară în contemporaneitate". Festivalul şi Concursul ne-au prilejuit pe de altă parte o amplă şi directă cunoaştere a folclorului din diferite zone ale lumii. Şi ce-au demonstrat oare aceste manifestări decît că arta, creaţia popu­lară sunt pline de vitalitate, că poporul continuă să creeze minuni de frumuseţe ? Studiul artei popu­lare, în care se condensează o înţelepciune de veacuri, n-ar trebui să fie exclus din nici o dis­ciplină care are ca obiect studiul umanităţii. Fol­ clorul trebuie de asemenea să fie studiat de către tinerele generaţii cu toată seriozitatea. Din pă­cate, în Angiig, folclorul şi etnografia nu s-au sedimentat ca­ discipline academice. Practic nu avem un cuvînt, o noţiiue definitivă pentru ele. Dar, bineînţeles aceasta e o chestiune de ordin lingvistic. Căci arta are vîrsta omului. Studiul folclorului ? Da, iată o ştiinţă modernă care tre­buie să se extindă şi să se îmbogăţească mereu. Muzeele — punct de plecare în cercetare Prof. MONIQUE ROUSSEI DE FONTANES, şefa Departamentului Europa de la Muzeul omului din Paris (Franţa) .Aş vrea înainte de toate să-mi exprim mulţu­mirea pentru modul în care am fost primită în România, pentru lucrurile deosebite pe care am avut prilejul să le văd. Am vizitat şi multe muzee din Capitală. Am observat că specialiştii iau în ţara dv. un contact direct şi permanent cu obiec­tele expuse aici, le studiază etc. Intre studiul în teren şi studiul în muzeu există în România o le­gătură firească, ceea ce, spre exemplu, nu se în­­tîmplă întotdeauna în Franţa. Ni s-a dovedit ast­fel că munca celor care lucrează în muzee este respectată şi pusă în adevărata sa lumină. România este poate ţara cea mai indicată pentru o astfel de întîlnire HOBART K. McDOWELL, Jr„ redactor-şei la „The National Geographic Magazine“ din Washington (S.U.A.) Ideea de a organiza în România un Festival de dimensiunile acestuia mi se pare cu totul deose­bită. Consider de altfel că nici nu se putea găsi un loc mai potrivit pentru întîlnirea specialiştilor care se ocupă de studiul folclorului şi etnogra­fiei decît România, această ţară care are un tezaur inepuizabil de frumuseţi artistice populare. Am vizitat multe locuri d­in România. Am trecut şi prin Braşov, oraş care m-a încîntat pur şi simplu prin tot ce are vechi şi modern, prin acea fericită şi inspirată îmbinare de linii pe fond montan. Se vorbeşte, da, la ora actuală, de „dispariţia folclo­rului". într-un fel e un proces firesc dacă ţinem cont de faptul că televizorul, spre exemplu, a in­trat în viaţa oamenilor din cele mai îndepărtate cătune, că industrializarea a imprimat vieţii mo­derne un alt ritm. Dar revine specialiştilor şi nouă, ziariştilor, sarcina dificilă de a face totul pentru a pune în valoare tot ce e cu adevărat autentic în creaţia populară, de a deschide coloanele pre­sei specialiştilor care au ceva de spus pe această temă. Festivalul — o confruntare Dr. ROBERT WU.DHA­BER, directorul muzeului etnografic din Băle, editor al bibliografiei internaţionale a artelor şi tradi­ţiilor populare (Elveţia) Din clipa cînd am pus piciorul pe pămîntul ro­­mânesc m-am simţit înconjurat de atenţie şi bună­voinţă. A veni in ţara dv. e un prilej de bucurie. Festivalul la care am­ participat a fost un minunat prilej de confruntare atît pentru artiştii care ne-au delectat cu măiestria lor cit şi pentru cei care se ocupă cu studiul propriu-zis al etnografiei şi fol­clorului. Desigur, există puncte de vedere dife­rite, interpretări diverse dar important lui SC pare de a găsi soluţiile cele mai bune, cuvintele po­trivite care să ne ajute să mergem mai departe, să perseverăm, să nu ne mulţumim cu soluţii co­mode. Să ne gîndim şi la perspective... ANDREI BUCŞAN, şeful sectorului etnografic de la Institutul de etnografie şi folclor al Academiei (România) Şi în cadrul Festivalului nostru s-au pre­zentat unele dansuri şi jocuri româneşti în forme excesiv de stilizate care s-au îndepărtat enorm de folclorul românesc autentic. Nu sîntem împotriva prelucrării folclorului cu condiţia ca cei care pregătesc formaţia respectivă să-şi ia toată răspunderea. Nu ştiu de ce unii găsesc că virtuozitate înseamnă să imprimi dansului un film cit mai alert, să sari cît mai sus, să baţi­­ciz­mele cit mai tare. Oare ne îndepărtăm de subiect? Fapt e că străinii au putut să aibă o imagine cît mai cuprinzătoare asupra folclorului nostru. Şi mă gîndesc în special la seara de artă populară organizată la studioul Teatrului Naţional în ca­drul căreia au evoluat formaţii săteşti ce au pre­zentat dansuri cu prelucrări foarte mici. Confrun­tări internaţionale de genul acestora ne oferă perspective deosebite atît în ce priveşte activi­zarea unor schimburi de păreri, material docu­mentar etc., cît şi în ce priveşte cunoaşterea fol­clorului din­ diferite părţi ale lumii. Anchetă realizată de E. FLOAREŞ

Next