Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-12 / nr. 7680

1/ rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. Şl Al CONSILULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXV­ Nr. 7680 Vineri, 12 septembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, umtafi­ LUCRĂRI DE MAXIMĂ URGENŢĂ Executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a acţiunilor pri­vind pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de recoltare a culturilor tîrzii şi a celor de însămînţare constituie în prezent principalele sarcini care stau în faţa conduce­rilor unităţilor agricole, a specia­liştilor, a tuturor celor ce lucrează pe ogoare. Analizînd stadiul în care se gă­sesc aceste lucrări, Direcţia agri­colă şi Uniunea judeţeană a G.A.P. consideră că faţă de peri­oada în care ne aflăm sunt mari rămîneri în urmă. Acestea se da­­toresc în special lipsei de răspun­dere de care au dat dovadă con­siliile de conducere, preşedinţii şi specialiştii din unităţi pentru pre­gătirea şi desfăşurarea în cele mai bune­ condiţii a lucrărilor. Recoltatul cartofilor s-a efectuat pînă acum în proporţie de 8,8 la sută, fiind început numai în 29 de­ cooperative. Avînd în vedere că pe aproape 70 la sută din suprafaţa .rultivată cu cartofi ur­­meaza c­aie se însămînteze culturi de toamnă, se impune ca recolta­tul să înceapă imediat în toate unităţile, folosindu-se din plin for­ţele şi mijloacele existente, întru­­cît unele suprafeţe de cartofi sunt îmburuienate, acestea-­se vor cosi înainte de recoltare, iar masa verde ce rezultă se va însiloza. Cooperativele din Codlea, Stu­pini, Prejmer, Hărman, Sînpetru au obţinut rezultate bune în a­­ceastă privinţă, recoltînd suprafeţe însemnate de cartofi. Acest fapt asigură încheierea recoltării car­tofilor pînă la data de 25 septem­brie. Condiţii asemănătoare există şi in alte unităţi agricole din ju­det. Cu toate acestea, C.A.P. din zona Făgăraş nu au recoltat pînă la ora actuală decit... 97 hectare, deşi aceste cooperative cultivă a­­proape jumătate din suprafaţa de cartofi a judeţului. Va trebui ca în următoarele zile să se organi­zeze astfel munca incit strînsul întregii producţii să se încheie pînă la 1 octombrie. O atenţie deosebită se va acorda loturilor semincere de cartofi ■ (care vor trebui însilozaţi sub directa supra­veghere a specialiştilor), precum şi ridicării de la „Agrosem" a car­tofilor destinaţi , loturilor de re­înnoire. în altă ordine de idei trebuie arătat că se impune să se urgen­teze recoltarea cepei, a usturoiu­lui, precum şi a celorlalte legume tîrzii, iar conducerea I.L.F. să sprijine mai mult receptionarea cantitativa și calitativă a întregii producţii de legume. Recoltarea și însilozarea fura­­jelor s-a realizat pînă în prezent în proporţie de 22 la sută. Lucra­rea trebuie urgentată în toate uni­tățile în aşa fel ca pînă la data de 25 septembrie să se termine în totalitate.„ Se va a­corda grija cu­venită însilozării porumbului des­tinat acestui scop, ca şi porumbu­lui pentru boabe care nu va ajunge la maturitate şi poate fi periclitat de brumele timpurii, precum şi tu­turor resurselor de masă verde existente în unităţi. Pregătirea terenului pentru în­­sămînţările de toamnă se cere de asemenea intensificată deoarece pînă în prezent lucrarea s-a efec­tuat doar în proporţie de 4,9 la sută din prevederi. Consiliile de conducere, specialiştii din C.A.P. Beclean, Calbor, Drăguş, Parau, Şercăiţa, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos, Recea, Caţa, Cuciulata, Dacia, Drăuşeni, Prejmer, Rîşnov, Sîn­petru şi altele au neglijat total această acţiune, deşi pînă în pre­zent trebuia însămînţată secara masă verde şi început cu toate forţele semănatul orzului de toamnă şi al secarei pentru boabe. Este necesar­­ ca­­ timpul favora­bil din aceste zile să fie folosit din plin pentru urgentarea pregă­tirii terenului,­­ însămînţarea cul­turilor, astfel dă recoltarea seca­rei masă verde, să se termine pînă la 18 septembrie, iar a orzului de toamnă pînă la 20 septembrie pe toate suprafeţele planificate, res­­pectîndu-se indicaţiile date de Di­recţia agricolă. De asemenea, se va trece cu toate forţele la se­mănatul secarei pentru boabe. Direcţia agricolă consideră că semănatul griului de toamnă tre­buie să înceapă în toate coopera­tivele agricole din judeţul nostru la 18—20 septembrie şi să se ter­mine complet la 15—20 octombrie, orice întîrziere soldîndu-se cu pier­deri de producţie. Se constată însă că deşi ne aflăm în preajma semă­natului în unele C.A.P. mai sunt seminţe de condiţionat (Vulcan, Şercăiţa, Budila etc.), situaţie cu totul intolerabilă în momentul de față. O serie de unităţi au neglijat schimbul seminţelor de grîu la ,,Agrosem“ (Cincu, Hîrseni, Berivoi, Voievodeni, Apaţa, Cuciulata, Un­­gra, Zărneşti etc.) fapt ce atesta o nepermisă lipsă de răspundere din partea preşedinţilor şi ingine­rilor acestor unităţi­Pentru însămînţările din această toamnă statul a,, pus la dispoziţia cooperativelor agricole din jude­ţul nostru o cantitate de 970 tone sămînţă prin intermediul între­prinderii pentru valorificarea ce­realelor, în vederea acoperirii de­ficitului de santifera. Se constată însă că lucrările de condiţionare şi încadrare în STAS a acestor seminţe au fost tărăgănate de con­ducerea I.V.C. Braşov (director Gh. Puiu, director adjunct N. Mun­teanul care nu s-a îngrijit din timp de recepţion­area acestor se­minţe de la I.A.S. Ca urmare, şi la ora actuală se află în analize de laborator importante cantităţi de asemenea seminţe care acum tre­buiau să se găsească în unităţi. Tot în această ordine de idei tre­buie amintit faptul că numeroase consilii de conducere ale coope­rativelor agricole tărăgănează ri­dicarea seminţelor de grîu, secară şi orz puse la dispoziţie, cu toate insistenţele repetate ale organelor agricole. Neajunsuri există şi în ceea ce priveşte fertilizarea corespunză­toare a suprafeţelor destinate în­­sămînţărilor din­ toamnă cu toate că în cooperative există mari can­tităţi de superfosfat şi îngrăşă­minte azotoase. Cum pot justi­­­fica consiliile de conducere ale C.A.P. Beclean, Hîrseni, Şercaia, Sîmbata de Sus, Recea, Şoarş, Voivodeni, Făgăraş şi altele fap­tul că pînă acum nu au ridicat cantităţile de îngrăşăminte repar­tizate pe trimestrul III ? Se impune ca imediat să se ia măsuri pentru procurarea şi aplicarea îngrăşă­mintelor prevăzute asigurîndu-se cel puţin cite 200 kg. superfosiat la hectarul ce urmează să fie cui-(Continuare îrt.pag a 2-a)­­ IN AGRICULTURA 1. Recoltarea cartofilor pînă la 1 octombrie. Succesul lu­crării depinde de participarea tuturor forţelor satului. * 2. Recoltarea şi însirozarea fu­­rajelor pînă la 25 septembrie. 3. Intensificarea pregătiriior pentru semănarea grîului de toamnă. Comunicatul Direcţiei agricole şi al Uniunii judeţene a C.A.P. La G.A.P. Sînpetru recoltatul car­tofilor se află în toi. Foto: GH. BANUŢA în instanţa eficienţei activităţii economice — LEUL ACUZĂ PE ŞANTIERELE TRUSTULUI • SE TOACĂ MILIOANE 6.938.000 lei! Este greu să ad­­miţi că cineva şi-ar putea permite să risipească o asemenea sumă de bani. Şi totuşi aceste milioane — reprezentînd valoarea unor mate­riale de construcţii, cheltuieli cu utilaje etc. — au fost „tocate“ (uşurinţa cu care s-au risipit a­­ceşti bani, îndreptăţeşte epitetul) pe şantierele Trustului 5 con­strucţii din Braşov, în numai 6 luni din acest an. De necrezut, dar cei care sunt puşi să gospodărească — la­­acest trust — bunuri materiale de valori impresionante, nu văd o altă so­luţie decît continuarea anomaliei pierderilor. Există intr-adevăr nişte motive temeinice care fac ca la această unitate pierderile să fie inevitabile ? Să privim mai întîi... Radiografia preţului de cost La volumul de lucrări de con­strucţii ce i-au fost încredinţate prin planul de stat pe acest an Trustului 5, s-a prevăzut ca, con­structorul să primească o dotaţie în sumă de 4.667.000 lei (determi­nată de faptul că mai persistă în domeniul investiţiilor unele neco­relări între ceea ce prevede pro­iectantul şi ceea ce execută con­structorul, între preţurile din ca­taloage şi cele reale etc.). Eşalo­nat, ponderea acestor pierderi a fost în primul semestru planificată la aproximativ 4.100.000 lei. Numai că, pînă la finele primu­lui semestru, Trustul 5, pe lîngă dotaţie, a mai consumat încă 6.938.000 lei, (iar în luna iulie alte 2.000.000 lei), din care cea mai mare parte prin depăşirea preţu­lui de cost planificat. Concret, unde se localizează a­­ceste pierderi ? De la economiştii trustului am primit răspunsuri prompte: 1.554.000 lei la mate­riale, 1.892.000 lei la organizările de şantier,­­ aproape 2.000.000 lei la cheltuielile neeconomicoase etc. In amănunt, cauzele acestor pier­deri rezidă în aprovizionări de materiale, transporturi şi manipu­lări neraţionale, acoperirea unor cheltuieli din anii precedenţi, fo­losirea incompletă a utilajelor etc. Ce argumente aduc factorii de răspundere din trust în legătură cu această situaţie intolerabilă ? Părerile sunt formulate mai des­chis sau mai voalat, dar în esenţă ele vădesc o ciudată... I. VASILIU, inspector la Sucursala jude­ţeană Braşov a Băncii de investiţii L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) P. S. în ziarul din 31 octombrie vom publica răspunsul conducerii trustului. . . . __A.. . VIZITA IN TARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA.FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­­blicii Socialiste Români­a, Nicol­ae Ceauşescu, joi dimi­neaţa a sosit în Capitală pre­şedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. în întîmpinarea­ preşedinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­t­easa se aflau preşedintele Consiliului de stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, prima­rul gen -­­al al Capitalei, Mi­­hai Marinec­­, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Co­n­­siliului de Stat şi ai guvernu­lui, cond­ucători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri su­periori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, co­respondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai amba­sadei austriece, şefi ai misiu­nilor diplomatice, ataşaţi mi­litari şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Bă­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădi­rii, centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui fe­deral, Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jo­nas", „Trăiască prietenia din­tre popoarele român şi au­striac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­(Continuare in pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adre­sez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a între­gului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dum­neavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iu­bitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). între România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin înseşi desti­nele continentului­­nostru — s-au statornicit, în pe­rioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascen­dentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. în zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizi­taţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi prea­(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am­ acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se stră­duieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile din­tre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din­ această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre re­(Continuare în pag. a 4-a) AUGURII NOULUI AN UNIVERSITAR în contextul dezvoltării actuale a ştiinţei şi tehnicii contemporane, învăţămintul românesc evoluează acordat la complexitatea vieţii politi­ce, economice, sociale şi culturale a ţării, tin­­zînd să înscrie Şcoala românească printre cele mai înaintate şi perfecţionate de pe plan mondial. Sub înrîurirea acestei tendinţe, în faţa învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră, şi cu deosebire în faţa învă­ţămîntului universi­tar, stau sarcini de importanţă majoră, stabilite de Conferinţa Naţională a cadrelor didactice şi subliniate în mod deosebit la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în Raportul Co­mitetului Central, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se arată că: „în conformitate cu Di­­­­rectivele Comitetului Central se va pune în con­tinuare accentul pe dezvoltarea învăţămîntului superior tehnic şi economic, în cursul viitorului cincinal acordîndu-se atenţie deosebită pregăti­rii specialiştilor in domenii care reprezintă prio­rităţi în tehnologia şi activitatea economică mo­dernă. Totodată, vor trebui pretecţionate celelal­te ramuri ale invăţămîntului universitar, care asigură pregătirea profesorilor, medicilor, forma­rea de cercetători pentru ştiinţe sociale şi uma­nistice". Sub influenţa acestor sarcini de însemnătate majoră îşi vor deschide porţile institutele supe­rioare din ţara noastră în anul de învăţămint 1969—1970. Pentru a cunoaşte preparativele noului an uni­versitar braşovean, ne-am adresat tovarăşilor Gheorghe Niţescu, rector al Institutului politeh­nic, şi Eugen Chiş, rector al Institutului pedago­gic din Braşov. Pentru început, distinşii noştri interlocutori s-au oprit asupra unor noutăţi. Gheorghe Niţescu : Ne concentrăm toate efor­turile în vederea pregătirii unor specialişti şi cercetători capabili de a rezolva cu succes sar­cinile pe care progresul tehnic îl pune în faţa industriei noastre. In acest context se înscrie şi o nouă secţie de subingineri pentru specialitatea electrotehnică. Eugen Chiş . La Institutul pedagogic funcţio­nează începînd cu acest an de învăţămint o Fa­cultate de muzică. Absolvenţii vor fi repartizaţi ca profesori la şcolile generale. Printre obiectele de studiu la noua facultate se număra dirijatul coral, teorie şi solfegii, studiul unui instrument, canto, pedagogia generală ş.a. Redacţia : Nu credeţi că pentru a se realiza o corelaţie între evoluţia muzicii şi a celorlalte arte, ar trebui să existe şi un curs de istoria ar­telor sau, cel puţin, de istoria literaturii univer­sale ? Eugen Chiş : Ar fi, intr-adevăr, foarte necesar, dar, deocamdată, introducerea unui astfel de curs nu este posibilă, deoarece ar duce la supra­aglomerarea studenţilor.­­ Redacţia: Aţi vorbit despre marile sarcini pe care le aveţi de îndeplinit în lumina documen­telor celui de-al X-lea Congres, în scopul îmbu­nătăţirii calităţii procesului de învăţămint cum aţi înţeles să actualizaţi conţinutul planurilor de învăţămint şi al programelor analitice ? Discuţie consemnată de : VICTORIA SIMIONESCU (Continuare în pag. a 3-a) Utilaj modern la noua secție de ciocolată a fabricii -Dezrobirea". în pagina a 2-a Ancheta internaţională a ziarului „Drum nou“ VITALITATEA CREAŢIEI POPULARE ! Consfă­tuirea cadrelor didactice Ieri, a avut loc la Braşov consfătuirea cadrelor didac­tice din şcolile de cultură generală, din cele de spe­cialitate, şcolile profesiona­le şi tehnice, organizată de Inspectoratul şcolar jude­ţean Braşov, în vederea îmbunătăţirii activităţii di­dactice în noul an de în­­văţămînt. Tovarăşa Elena Georges­cu, inspector general la In­spectoratul şcolar, judeţean, a prezentat referatul intitu­lat­ „Sarcinile şcolii şi ale personalului didactic în lu­mina documentelor Con­gresului al X-lea“. Refera­tul a făcut o amănunţită a­­naliză a realizărilor şi defi­cienţelor manifestate în ac­tivitatea didactică, propu­­nîndu-şi să deschidă noi perspective în scopul reali­zării unei munci instructiv­­educative superioare anului precedent. Discuţiile pe marginea re­feratului au scos în eviden­ţă calităţile şi deficienţele manifestate în activitatea ca­(Continuare în pag. a 3-a) Meridiane IN PAGINA a 4-a Premii pentru hoţii de tablouri

Next