Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)
1969-10-10 / nr. 7704
s f // Öf M Braşov oäüve Of.pOTH ECMGTaiSS I 2 ab* I&ţjii l^mx rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVI Nr. 7704 Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Adunările pentru dări de seamă - eveniment important în viaţa organizaţiilor de partid în perioada 1 octombrie — 30 decembrie se desfăşoară — conform hotărârii Secretariatului G.G. al P.C.R. şi prevederilor Statutului — adunările anuale pentru dări de seamă în organizaţiile de partid. Birourile organizaţiilor de bază, comitetele de partid din întreprinderi, instituţii, unităţi agricole, cît şi comitetele comunale, orăşeneşti şi municipale de partid vor prezenta cu acest prilej dări de seamă în adunările generale sau în adunări ale activului de partid. Pentru a afla cîteva amănunte în legătură cu pregătirea, desfăşurarea şi problematica acestor adunări, ne-am adresat tovarăşului GHEORGHE MATEI, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. — în contextul actualei etape a dezvoltării sociale, cînd comuniştii, toţi oamenii muncii depun eforturi susţinute pentru înfăptuirea programului trasat de Congresul al X-lea al P.C.R., adunările pentru dări de seamă se înscriu ca un eveniment deosebit de important în viaţa organizaţiilor de partid, lor revenindu-le rolul de a mobiliza activ comuniştii, organizaţiile de partid şi, o dată cu ele, colectivele de muncă, la îndeplinirea exemplară a sarcinilor congresului, lucru perfect realizabil printr-o mai justă valorificare a tuturor iniţiativelor şi resurselor material-umane de care dispun. Desigur, nu trebuie scăpat din vedere faptul că aceste adunări constituie pîrghii principale în perfecţionarea muncii de partid, a activităţii organizaţiilor, de aceea se impune ca ele să ţină cont în egală măsură atît de sarcinile actuale, cît şi de cele de perspectivă, în vederea întăririi continue a rolului conducător al partidului, al organelor şi organizaţiilor sale, în toate domeniile vieţii politicoideologice şi economico-sociale. — Care trebuie să fie trăsătura definitorie a adunărilor pentru dări de seamă ? — O înaltă exigenţă partinică. Este, de altfel, cel mai riguros criteriu pe baza căruia se poate aprecia maturitatea fiecărei organizaţii de partid. Azi nu ne mai putem permite ca în cadrul unei asemenea adunări să recurgem la o prezentare denaturată a realităţilor , după criteriul „totul este bun, totul este frumos“, ci trebuie să se analizeze realist, cu exigenţă şi simţ de răspundere modul cum au fost traduse în viaţă atît hotărîrile partidului şi guvernului, cît şi propriile hotărîri ale organizaţiei de partid respective, discuţiile trebuind orientate spre evidenţierea cauzelor care generează anumite deficienţe în munca unor colective, găsirea soluţiilor optime pentru înlăturarea lor şi îmbunătăţirea întregii activităţi. Pornind de la faptul că judeţul nostru dispune de o economie puternic dezvoltata, dezbaterile din adunările pentru dări®de seamă vor fi, desigur, axate pe problemele unităţilor de producţie... — Fără îndoială. Ele trebuie să aibă în vedere în primul rînd sarcinile specifice fiecărei unităţi şi organizaţii de partid. Concret vorbind, obiectul acestor discuţii nu se va limita numai la analiza sar- Convorbire realizată de L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Combinatul chimic Făgăraş a realizat planul pe 10 luni Colectivul Combinatului chimic din Făgăraş şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe 10 luni la producţia globală şi producţia marfă. Pin din prezent chimiştii făgărăşeni au obţinut peste plan 8.580 tone îngrăşăminte chimice, 750 tone mase plastice şi răşini sintetice, 467 tone fenol, 2.400 tone amoniac lichid, şi altele. Multiplele acţiuni întreprinse pentru creşterea productivităţii muncii şi a randamentului instalaţiilor dau certitudinea că — aşa cum prevăd specialiştii de aici — sarcinile de plan pe 10 luni vor fi depăşite pînă la sfîrşitul lunii cu 46 milioane lei la producţia globală şi tot cu atît la producţia marfă. linie automată la Uzina de autocamioane. RESPECTAREA CONTRACTELOR NU ESTE FACULTATIVĂ! Unul din dezideratele majore ale economiei noastre naţionale — pentru înfăptuirea căruia conducerea de partid şi de stat militează neabătut — este buna aprovizionare a populaţiei şi a industriei cu produse agro-alimentare. în această privinţă o deosebită importanţă are livrarea integrală şi la termen a tuturor cantităţilor de produse contractate de cooperativele agricole. Care este stadiul livrărilor la cartofi în judeţul nostru ? Pînă la 7 octombrie inclusiv, cooperativele agricole au predat la bazele de recepţionare ale I.L.F. doar 6.561 tone cartofi, din cele 43.000 tone contractate, iar în contul muncilor I.M.A. numai 4.500 tone faţă de 17.202 tone, cîte se cuvin. Această situaţie este cu totul nejustificată. Dacă unele unităţi ca Sînpetru, Cristian, Bod şi altele, şi-au achitat cu cinste obligaţiile asumate prin contracte, şi au decis să-şi suplimenteze cu sute de tone livrările către stat, în foarte multe cooperative agricole, printre care Viştea de Jos, Viştea de Sus, Cuciulata, Bărcut, Uşa, Şercaia, Hoghiz, Budila, Crizbav, Tărlungeni, Telin şi Vulcan, consiliile de conducere, preşedinţii neglijează îndeplinirea ritmică a prevederilor contractuale. Or, trebuie să se înţeleagă că, contractele o dată semnate au putere de lege şi prin urmare, respectarea lor nu este facultativă. Tendinţa de a pune diverse interese mărunte mai presus decît onorarea în cadrul legal a contractelor grevează buna aprovizionare a populaţiei, veniturile cooperativelor în cauză cît şi valoarea zilei-muncă. Iată de ce, se impune intensificarea muncii pentru respectarea fermă a contractelor de către fiecare unitate. Această sarcină revine în primul rînd consiliilor de conducere, specialiştilor şi organizaţiilor de bază din C.A.P., cît şi organelor agricole judeţene, consiliilor populare comunale şi comitetelor comunale de partid. 100 DE VAGOANE CARTOFI PESTE PREVEDERILE CONTRACTULUI Anul acesta, deşi condiţiile climatice nu au fost din cele mai favorabile, cooperativa noastră a obţinut o recoltă bogată : 20.000 kg cartofi, 3.367 kg. grîu şi aproape 3.100 kg. orzoaica la hectar etc. Cu tot efortul depus de cooperatori, sporul de recoltă n-ar fi atins acest nivel înalt, fără ajutorul multilateral acordat de stat. Consecinţă a politicii înţelepte a partidului, prin meritele oamenilormuncii de la oraşe ne-a fost pus la dispoziţie un parc modern de tractoare şi maşini agricole, cu care mecanizatorii, pregătiţi de stat, au executat lucrările încredinţate în perioada optimă şi la lin înalt nivel agrotehnic. In acelaşi timp, am beneficiat de cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, erbicide şi insecto-fungicide. De aceea, consider ca firească obligaţia noastră de a livra la fondul central întreaga cantitate de produse contractate și la termenele stabilite Totodată, ne facem o datorie de onoare din a suplimenta prevederile contractuale cu aproape 100 vagoane de cartofi, din care pînă în prezent am predat la centrul de preluare 95. Hotărîrea noastră a fost determinată de dorinţa sinceră de a contribui ci, mai mult la buna aprovizionare a populaţiei, mai, ales , că în acest an unele cooperative au obţinut producţii mai mici. In prezent, în acest scop executăm lucrări suplimentare pentru strîngerea recoltei pînă la ultimul tubercul rămas pe cimp. Am dori ca acest lucru să fie făcut în fiecare cooperativă agricolă, servind atît interesele generale ale societăţii cit şi pe cele ale noastre, ale cooperatorilor. GH. MUNTEANU, preşedinte al C.A.P. Sînpetru In pagina a 3-a In campania agricola * OPERATIVITATE, EXIGENȚĂ, RĂSPUNDERE! Liaiwh IN PAGINA A 2-A DIN VIAȚA CULTURALĂ TOVARĂŞI MEDICI, v-am pregătit condiţii optime şi VĂ AŞTEPTĂM „Spiritul de dreptate socială, de echitate, răspunderea pe care comuniştii o au faţă de construcţia orînduirii socialiste şi comuniste în România, impun adoptarea unor măsuri hotărîte pentru mai buna folosire a forţei de muncă, pentru o repartizare cît mai judicioasă a oamenilor în sectoarele hotărîtoare ale producţiei materiale, ale dezvoltării ştiinţei, învăţămîntului şi culturii“. (NICOLAE CEAUŞESCU — Din cuvîntarea rostită cu prilejul deschiderii noului an universitar). Noua împărţire administrativă şi materializarea importantelor hotărîri de ridicare multilaterală a tuturor judeţelor ţării, repartizarea şi folosirea judicioasă a cadrelor de specialişti acolo unde o cer interesele majore ale ţării, este desigur o problemă, în primă instanţă, de organizare şi administraţie, dar chestiune de conştiinţă şi responsabilitate cetăţenească. A răspunde acestor înalte deziderate constituie, de altfel, forma concretă de „rambursare“ către societate a eforturilor investite pentru asigurarea posibilităţilor optime avute, necesare dobîndirii specializării. Iată însă, datorită unei optici regretabile şi multelor „derogări" de la acest principiu, în numeroase oraşe — foste capitale de rect ni — s-au concentrat, nejustificat, cadrele de specialişti de care duc lipsă acută alte oraşe şi judeţe ale ţării. Această suprasaturaţie şi aglomerare numai în anumite oraşe (şi Braşovul este unul dintre ele) a creat disproporţii flagrante care se repercutează direct în unele judeţe şi asuprasistenţei medicale de specialitate. Desigur, cei mai ... citi dintre specialiştii noştri au înţeles să răspundă ,prezent“, acestor înalte deziderate, izvorîte din conştiinţa participării lor la progresul multilateral al societăţii. In urmă cu cîteva zile am avut o discuţie la Focşani cu tov. Nicolae Marcu, şeful biroului plan şi, salarizare la Direcţia sanitară a judeţului Vrancea. „ Anul acesta în judeţul nostru s-au prezentat, în urma repartizării, peste 200 de cadre de specialitate şi îndeosebi personal mediu şi auxiliar. Ne-am străduit să le asigurăm condiţii de muncă şi viaţă cit mai favorabile, răspunzind astfel dorinţei lor de a contribui la îmbunătăţirea asistenţei sanitare în oraşele şi comunele judeţului. Nu ducem lipsă nici de medici generalist! Ne lipsesc însă medicii primari, specialişti, care ar putea acorda asistenţă de înaltă specialitate. Avem locuri şi în policlinici şi în spitale. Şi aşteptăm ca braţele deschise pe toţi cei doritori să-şi pună ştiinţa, talentul şi priceperea în slujba sănătăţii locuitorilor judeţului nostru. In drum spre Piatra Neamţ,ne-am oprit în comuna Borca. Aci activează de peste 20 de ani medicul Radu Manea, om stimat şi iubit de cu locuitorii acestor meleaguri. Vorbind despre profesiunea pe care o slujeşte de atîta timp, ne-a spus : — Medicina, oriunde ai practica-o, nu-ţi dă satisfacţie decît în măsura în care simţi că prin munca ta lupţi împotriva suferinţei, aduci o alinare oamenilor. Să fi uitat oare unii colegi ai mei că oameni trăiesc peste tot unde pulsează viaţa ? Moldova, altădată o provincie înapoiată, s-a înscris vertiginos pe spirala industrializării. Au apărut centre noi, oraşe noi, avantajele civilizaţiei au pătruns în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Şi aici sunt condiţii optime de viaţă, de muncă, de studiu. Aceeaşi opinie ne-a împărtăşit-o şi medicul emerit Gh. Gheorghiţă. De peste 30 de ani numele său este pe buzele tuturor cetăţenilor din circumscripţia medicală Costişa şi n-am întîlnit bătrîn sau tînăr să nu aibă cuvinte de laudă şi mulţumire pentru strădania şi abnegaţia cu care a slujit sănătatea a mii de oameni de-a lungul acestei prodigioase cariere. — Medicina nu este numai o profesiune, ci şi o credinţă, ne-a spus domnia sa. Aşa am învăţat eu de la profesorii mei încă de pe băncile facilităţii şi am rămas toată viaţa credincios acestui crez. Mi-am întîlnit colegi situaţi „bine" prin spitale şi clinici din marile oraşe. E adevărat, poate acolo au unele condiţii în plus pentru desfăşurarea activităţii. Dar este oare echitabil ca în unele judeţe să revină un medic la 300 —400 de locuitori, iar în altele, asistenţa medicală să fie acordată de un medic pentru 2.000—3.000 de oameni ? Iată de ce cred că adoptarea unor măsuri de mai judicioasă repartizare a cadrelor de specialitate pe tot cuprinsul ţării va duce la rezolvarea echitabilă a PUIU IOANID, cu sprijinul corespondenţilor noştri (Continuare în pag. a 2-a) înfiinţarea Grupului de uzine pentru fabricaţia de rulmenţi — Braşov în cadrul perfecţionărilor organizatorice aduse conducerii şi planificării economiei, în Braşov s-a creat tiimpul de uzine pentru fabricaţia de rulmenţi. El cuprinde uzina „Rulmentul“ din Braşov şi Fabrica de rulmenți din Bârlad, ca director general al Grupului de uzine a fost numit ing. Gheorghe Badea. Am fost pe Marea Liniştii la Cristian Da, am făcut lucrul ăsta. Nu vă vine să credeţi ? Jur cu mina pe... carnetul de reporter. Nici aşa nu credeţi ? Hm... poate că aveţi dreptate. Ştiu eu ce-o să-mi ziceţi : Dom'le da' incult mai eşti. Nu ştii că marea asta-i pe lună, nu la Cristian ? Aşa credeam şi eu. Numai că zilele trecute m-am convins ... de contrariu. Să vă spun însă cum am ajuns şi ce descoperiri „spaţiale“ am făcut acolo. Cum am ieşit din Cristian spre Rîşnov, am cotit la stînga şi, după vreo 500 de metri, am intrat în „Marea Liniştii“ (citeşte şantierul Fabricii de prafuri termogene — constructor I.S.C.M., şantierul Braşov). Am dat aici de excavaţii, fundaţii neterminate — adevărate, cratere — cîteva cofraje înălţate, un rest domnea liniştea. Valuri mari (zgomotele caracteristice şantierelor) nu erau, aşa că nu m-am temut de înec. Doi „selenari“ meştereau ceva la nişte cofraje. Voiam să-i întreb unde-s ceilalţi, dar nu ştiam ce limbă vorbesc. Cînd să merg mai departe, îi văd ieşind dintr-un „modul“. Mă uit mai atent şi-mi dau seama că era un dormitor. Consult ceasul — 13:20. (Cum am aflat mai tirziu, pauza de masă era între orele 12— 13). Pînă să mă hotărăsc la o întrebare, îndrăznesc una pe românește. — Unde-i șeful ? — A plecat de sîmbătă (era miercuri). — Unde ? — Cu treburi în planeta... Vaslui. — Cine-i vine scaunul ? — La dreapta. Am priceput că „la dreapta“ este locul unde-1 găsesc pe subset. Intru pe uşă. O masă plină de hîrtii, un pat şi un cetăţean cu o revistă pe cap. Am refuzat să cred că-i subşeful. Intru în camera vecină. Aici, doi muncitori: unul dormea, celălalt era la masă. Mi-a spus ca subşefu-i dincolo, Mă întorc înapoi. — Scuzați,, zic (se trezise), cum merge recoltarea probelor selenologice ? — !? — Cum staţi cu planul operativ de lucrări ? — Eu sînt mic nu ştiu nimic, mă ocup doar de pontaje şi mă cheamă Bengescu Constantin. Maistrul Voiculeţ II e plecat. — Ştiu. Dar Voiculeţ I cine-i? .— Un alt maistru — de la Rîşnov. Ne vizitează din cind în cînd, vine cu racheta controlului. Tot dialogind așa, intră şeful dulgherilor, Andrei Beer, care, crezînd poate că sunt vreun şef de la I.S.C.M., mă ia din scurt : — Tovarăşe, ne-ai făcut să stringem zeci de cofraje — o mie de metri pătraţi — și acum nu le putem folosi pentru că nu sînt turnate fundaţiile. VSji -U . i î -1 -v au tu auc menetiem, — ciment, oţel-beton etc. — stau de pomană pe şantier. Ce facem ? — Păi, ce să faceţi... — Deocamdată mîncăm... — Cum ? Ce ? — Din timpul de producţie. — Şi cum e ? gustos, consistent ? -7- Nu prea, cînd lucrezi un acord. Nu ne place și... N-a terminat vorba din gură şi, colac peste pupăză, intră ing. Nicolae Arghir, şeful serviciului investiţii la fabrica „Răsăritul". Şi-o fi închipuit GH. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) MERIDIANE Fenomenul Hippy Călătorul, străbătînd drumurile Europei occidentale, este frapat adeseori de ţinuta unor tineri cu înfăţişare şi comportări aparte. Bărbaţii poartă uniforme, blue-geans, tunici, cămăşi înfiorate, togi, şosete colorate, mantouri. Părul imens, imperial, etalat cu emfază. Femeile au şaluri, rochii stil 1930, pantofi din piele de şopîrlă, pălării incaşe, bentiţe, centuri şerpuitoare, cercei, coliere, tot felul de zorzoane etc. Aceştia sînt faimoşii hippy. Explozia lor numerică se datorează influenţei de peste ocean unde fenomenul hippy a atins proporţii apreciabile. Flippy au o fizionomie spirituală aparte, ei se consideră internaţionalişti, oponenţi ai războiului şi rasismului, solidari cu negrii. Adepţi ai nonviolenţei, ei sunt însă promotori ai unor concepţii de viaţă contemplative, iar singurele lor arme „de luptă" contra, nedreptăţii sociale, fiind protestul pasiv, inacţiunea, neintegrarea în rîndurile Societăţii. Atît vestimentaţia ieşită din comun, cît şi comportarea lor caracteristică reflectă dezamăgirea în faţa marilor probleme care frămîntă omenirea, războiul, subdezvoltarea, sărăcia. De aici retragerea într-un mediu strimt, individualist, dezgustul față de muncă, ignorarea luptei active, atitudini de- IORDAN POPESCU (Continuare în pag. a 4-a) La 100 de ani după ce a circulat pe prima linie de cale ferată Bucureşti- Giurgiu Locomotiva „Călugăreni" repusă în funcţiune Locomotiva „Călugăreni“, care a funcţionat incepînd din octombrie 1869 pe prima cale ferată românească Bucureşti—Giurgiu, a fost restaurată şi repusă în funcţiune. Bunica locomaotivă, pornită în cursă de probă, a stirnit la apariţia ei în garaSluj curiozitatea a mii de cetăţeni. „Devenită încă de la începutul secolului nostru piesă de muzeu, locomotiva „Călugăreni“ a pus în faţa specialiştilor restauratori probleme tehnice deosebit de dificile, a declarat inginerul Gavrilă Muncaciu, constructor şef al uzinei „16 Februarie“ dinCluj. Repunerea ei pe linie a însemnat, in primul rind, rezolvarea unor serioase probleme de siguranţa circulaţiei. Multă bătaie de cap ne-a dat cazanul cu aburi, care fusese grav deteriorat. A trebuit, de asemenea, fără să posedăm vreo documentaţie de arhivă, să reproiectăm o seamă de subansamble, ca suspensia de la spate, cilindrii, să studiem caracteristicile materialelor utilizate de firma constructoare cu o sută de ani din urmă“. Locomotiva ,,Călugăreni“ va reface în mod simbolic, cu prilejul sărbătoririi centenarului căilor ferate române, cursa istorică a primului tren românesc din ziua de 19—31 octombrie 1869, pe distanţa Bucureşti — Giurgiu. Biciclete de Zărneşti