Drum Nou, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7749-7774)

1969-12-03 / nr. 7750

Of*PTTR Braşov Către Of.PTÎH TG.tOURES 1­2 Ab. DRUM NOU I M­itiu­ nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7750 Miercuri, 3 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţârile, uniți-vii pentru a CÎŞTIGA întrecerea ÎNTRE JUDEŢE Planul şi angajamentele trebuie îndeplinite la toţi indicatorii şi de către toate întreprinderile Exigenţe fundamentale ale sporirii producţiei la export Convorbire cu IOAN OPRESCU, directorul comercial al C.E.I.L. Braşov Creşterea ani de an a producţiei pentru export reprezintă expresia firească a dezvoltării şi diversifi­cării în ritm susţinut a economiei­ braşovene şi, pe un plan superior, a economiei naţionale. Referin­­du-se la sarcinile sporite în acest domeniu, secretarul general al partidului, tovarăşul Niicolae Ceau­­­şescu, sublinia în Raportul pre­zentat la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. faptul că : întreprinde­rile, ministerele, Ministerul Co­merţului Exterior, trebuie să asi­gure respectarea cu stricteţe a contractelor la export, să exercite un control exigent al calităţii pro­duselor, preocupîndu-se de înde­plinirea in cele mai bune condi­tion) a obligaţiilor asumate faţă de clienţii străini". Tocmai aceste deziderate ale creşterii exportului au format obiectul recentei noas­tre convorbiri cu tovarăşul Ioan Oprescu- directorul comercial al C.E.I.L. Braşov. Prima întrebare adresată inter­locutorului nostru s-a referit la ponderea exportului în totalul producţiei C.E.I.L.-ului şi creşte­rea acesteia în anul 1970.­­ Produsele obţinute de fabri­cile şi unităţile care constituie ac­tualul C.E.I.L. Braşov au căpătat o largă apreciere pe piaţa exter­nă Este relevator ,faptul că numai exportul de mobilă a sporit în a­­cest an cu aproape 103 la sută, fa­ţa de anul 1965, adică mai mult decit dublu. în prezent, din totalul producţiei C.E.I.­L. Braşov peste 25 la sută este destinat exportului. Nu am ajuns, fireşte, la un stadiu care să ne mulţumească. De aceea, am prevăzut ca anul viitor pro­ducţia pentru export a combina­tului nostru să sporească cu circa 10 la sută. — Care sunt, după cv, principa­lele mijloace de realizare a aces­tor sporuri ? — Creşterea producţiei şi reali­zarea exemplară a sarcinilor da livrare la export impun cu acuita­te trei condiţii de extremă impor­tanţă : calitate superioară, efici­enţă maximă şi promptitudine in onorarea comenzilor contractate. — Vă rugăm să vă referiţi la prima dintre acestea. — Este necesar, în primul rînd, ca şefii de secţii şi ateliere să a­­sigure şi să urmărească cu stric­teţe execuţia ireproşabilă a pro­duselor. O atenţie deosebită tre­buie acordată­ în al doilea rînd, îmbunătăţirii calităţii. Pentru une­le produse cum sînt, de pildă, cele din cherestea, realizăm acest lu­cru prin creşterea ponderii sorti­mentelor de calitatea 1 cu o valoa­re mult mai ridicată. Faptul se poate dovedi cifric. La cherestea ruşinoase, bunăoară, în timp ce planul anual a fost îndeplinit can­titativ în proporţie de 36,4 la Su­tă, valoric realizările au atins ni­velul de 96 la suta, ceea ce este caracteristic pentru toate produ­sele de acest gen. în ce priveşte mobila, care de­ţine ponderea principală în expor­tul nostru, îmbunătăţirea­ calităţii se face, îndeosebi prin asimilarea în fabricaţie a unor noi sortimen­te moderne, la nivelul realizări­lor şi tendinţelor pe plan mondial. Anul viitor, de pildă, este prevă­zută­ intrarea­ în producţia de serie a 10 noi sortimente. De realizarea unor produse de înaltă calitate, la parametri superiori de funcţiona­litate, se ocupă în cadrul servi­­ciului tehnolog şef, o grupă de concepţie specializată în proto­tipuri. Aici lucrează patru specia­lişti cu o vechime de 15—20 de ani în producţia de mobilă. — Vă refereaţi puţin mai înain­te şi la o altă condiţie. — Da, este vorba de eficienţa producţiei pentru export. Doresc­­să relev faptul că din punctul de vedere al combinatului, ca unitate producătoare, eficienţa se concre­tizează în creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Din păcate, datele existente nu ne permit să stabilim aceşti in­dicatori separat pentru producţia exportată. Avînd însă în vedere rezultatele întregii activităţi nu ne putem declara mulţumiţi. Şi nu pentru că aceste rezultate nu sînt bune, ci pentru că este necesar şi putem să le îmbunătă­ţim substanţial. — Cu atît mai stringent este a­­cest deziderat în domeniul livră­rilor la export, unde, după cite ştim, realizările nu sunt la nivelul prevederilor. — Situaţia existentă ne permite să afirmăm că planul anual la ex­port va fi îndeplinit şi chiar depă­şit. Este adevărat că pînă la 20 noiembrie, sarcinile de livrare n-au fost realizate decit în proporţie de 99­5 la sută. Acest lucru se dato­­reşte faptului că în timp ce la unele produse ca cherestea răşi­­noase şi cherestea fag prevederile la zi au fost depăşite (96 la sută şi, respectiv, 100 la sută din pla­nul anual), la mobilă livrările au atins numai 82 la sută. — Care sînt cauzele acestor restanţe ? — în primul rînd neritmicitatea livrărilor datorată lipsei de vagoa­ne. La ora actuală, de pildă (26 noiembrie — n.n.), ne lipsesc a­­proape 50 de vagoane. în al doilea rînd, o producţie pentru export de aproape 2 milioane lei a fost Interviu realizat de GH. NOVAC (Continuare in pagina a 3-a) Practic, nu cred să e­­xiste cineva care să nu fi fost măcar o dată sancţionat. Că oameni sîntem, şi supuşi greşe­lilor ! Dar pentru ca greşeala, mai ales cea deliberată, să nu se mai repete, deci să nu că­dem în recidivă, intră imediat în acţiune (cel puţin aşa ar trebui să fie) factorii colectivi, începînd cu familia şi terminînd cu societatea, tot o familie, dar la pro­porţii mult mai mari orice astfel de interven­ţie se materializează prin ceea ce numim cu toţii sancţiune, pe­deapsă. De la dojeni­rea copilului care „a ieşit" din vorba mamei, pînă la condamnarea la închisoare, există o gamă întreagă de mij­loace de constrîngere, urmărind acelaşi scop: normalizarea, lichidarea oricărei devieri sau a­­bateri de la disciplina familială şi socială, de la etica noastră comu­nistă. Acesta este dezidera­tul teoretic, raţiunea nobilă a reacţiei socie­tăţii la faptele adiacente ale individului. Prac­tic însă, am întîlnit mult prea multe abateri de la această regulă, de la acest deziderat, pentru a avea motive temeinice să punem fe­nomenul în discuţie. Orice efect are o cauză şi orice fenomen, o explicaţie. Ne-am a­­dresat pentru explicaţii unui specialist — tova­răşa Cornelia Tatu, lec­tor la catedra de peda­­gogie-psihologie a In­stitutului pedagogic de trei ani Braşov. __ Cînd o măsură de constrîngere nu-şi a­­tinge efectul propus în­seamnă că se scapă din vedere ceva esen­ţial. Mai î­itîi de toate trebuie plecat de la fap­tul că orice sancţiune are un dublu caracter: cel educativ-preventiv, care vizează comporta­rea de viitor a individu­lui, şi cel de admones­tare, care are în vedere ceea ce s-a săvîrşit deja şi, practic, nu mai poate fi schimbat. E destul să se neglijeze unul din aceste aspecte, pentru ca efectul sanc­ţiunii să fie nul, , sau chiar contrar celui aş­teptat. Rezultatul este aproape acelaşi atunci cînd, deşi sînt vizate ambele laturi (educativă şi de admonestare), sancţiunea se aplică cu întîrziere sau cu mare întîrziere... Aici o întrerupem pe interlocutoarea noastră, pentru a da cuvîntul u­­nor fapte, de care ne-am „izbit" de nenumărate ori pe teren. Nu ajung numai sfaturi! O cumpărătoare intră în magazinul nr. 31 (tri­cotaje) de pe B-dul Le­nin din Brașov, solicitînd o pereche de dresuri (nr. 20), pentru copii. Vînzătoarea Maria Pa­vel i-a întins o pereche (nu avea etichetă!) spu­­nînd : „Aceștia sînt". A­­casă, femeia a văzut că numărul era mult mai mare și a revenit în ma­gazin. Vînzătoarea nici n-a vrut „să mai stea de vorbă". După ce fe­meia i-a spus că se va plînge conducerii între­prinderii, vînzătoarea a interpelat-o : „Poţi să mergi la zece directori, că mie nu mi-e frică !" După două zile, re­­clamaţia — care nimă­nui nu i se va părea nejustificată — era pe masa direcţiunii I.C.S. Textile-încălţăminte. „Ur­gent", adică după... 25 de zile, se face cerce­tarea cazului. Mai trec încă 20 de zile şi vîn­zătoarea primeşte în plic (vezi adresa nr. 25840) o „sancţiune"­­ drastică. După ce i se dau cîteva sfaturi din regulamentul de servi­ciu, urmează :„sancţiu­nea" propriu-zisă­: „în caz de repetare a aces­tor abateri, pe viitor vom lua măsuri severe de sancţionare a dv." Printr-o altă adresă, este liniştită reclaman­ta : „I s-a atras atenţia (vînzătoarei) că pe vii­tor, dacă se vor repeta asemenea abateri, va fi şi mai aspru sancţio­nată" (mai aspru decit ce ? !, decit cine?!). — Este prima ei aba­tere (care a ajuns la urechile dv.! — n.n.) şi ne-am gîndit că e sufi­cient să-i punem doar în vedere... se scuza ci­neva din conducerea în­treprinderii. Trecînd însă atît de uşor peste o abatere suficient de gravă de la etica comerţului, ne îndoim că „sancţiunea" va avea efectul aştep­tat. Practica va dovedi... Cum se naşte imu­nitatea la sancţiuni Un inspector de la Inspectoratul sanitar de ■ stat nu se plîngea de faptul că amenzile apli­cate pentru nerespecta­­rea normelor de igienă de către unii lucrători din alimentaţia publică nu mai au aproape nici un efect. „Dovadă este atitudinea de sfidare a­­tunci cînd le aplicăm o nouă amendă. („Ia-ţi banii şi lasă-mă în pace !") şi perpetuarea aceleiaşi situaţii, care violează normele igie­nei". Consiliul popular mu­nicipal ne-a oferit o în­treagă listă de indivizi recalcitranţi şi „imuni" la sancţiunile aplicate. Exemplificăm prin cîţiva păstori­ orăşeni, ■ amen­daţi de 2—3 ori pentru creşterea de animale în zonă interzisă : Drăgan Iosif, str. Vultur nr. 20 (creşte porci şi oi) ; Ficior Dumitru, str. To­­poraşilor nr. 7 (ţine circa 40 de găini) ; Vili Gheorghe, str. Castelu­lui nr. 74; Tătaru Gheor­ghe, str. V. Alecsandri nr. 25 şi mulţi­­alţii. A­­­menzile aplicate variază între 200—500 lei, dar necuvîntătoarele dobi­toace sporesc în loc să fie lichidate, şi aceasta spre disperarea vecini­lor, care suportă efec­tele nocive ale unei atari situaţii. La I.T.Bv. sunt zeci şi sute de an­gajaţi, penalizaţi de mai multe ori pentru a­­celaşi­­gen de abateri (lipsă nemotivată de la serviciu, indisciplină pe traseu etc). ALEXANDRU ALBARU (Continuare in pag. a 3-a) Sancţiunea şi conse­cinţele ei Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri, la Braşov, s-au desfă-,­şurat lucrările plenarei Consi­liului Uniunii judeţene a coo­perativelor agricole de produc­ţie. Plenara a analizat modul cum se îndeplinesc sarcinile pe anul în curs, ce revin uni­tăţilor agricole cooperatiste, în domeniul zootehniei şi măsu­rile luate în vederea iernării corespunzătoare a tuturor spe­ciilor şi categoriilor de ani­male, . Au luat parte preşedinţii cooperativelor agricole de pro­ducţie, brigadieri zootehnici, specialişti, reprezentanţi ai în­treprinderilor şi instituţiilor judeţene cu profil agricol, in­vitaţi. A participat, de aseme­nea, iov. Titus Popescu, vice­preşedinte al Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Dezbaterile purtate pe mar­ginea materialului prezentat de iov. ing. Ovidiu­ Predan, vice­preşedinte al U.J.C.A.P., au re­liefat rezultatele obţinute de cooperativele agricole in reali­zarea efectivelor de animale, a producţiei de lapte, carne, ouă, lină, preocuparea consiliilor de conducere ale C.A.P. pentru crearea tuturor condiţiilor ca­re să ducă la îndeplinirea in­tegrală a indicatorilor de plan în zootehnie. în acest sens, plenara a adoptat un plan de măsuri La punctul doi al ordinii de zi au fost discutate unele pro­blema în legătură cu modifi­cările survenite în­ structura ■l W . *■ + . organizatorica a Uninm jude­țene a C.A.P. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condus­ă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază, a porosit Capi­tala, plecînd spre Moscova,­ dele­gaţia de partid şi de stat a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Niicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele­­ Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care va participa ,la întîlnirea conducătorilor de partid şi­ de stat din R. P. Bulgaria, R. S.. Cehoslovacă,­ R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion. Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele­­ Consiliului­ de Miniş­tri- - Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C al P.C.R., şi Cornelia Manescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul a­­facerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasă, erau prezenţi tovarăşii Emil­­Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim­­Berghianu- Florian Dănălache,­­Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lupi­, Manea Manescu- Leonte Răutu,­­Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu­u, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioni­­ță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, membri ai G.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat ,şi ai guvernului, conducători de insti­tuţii centrale şi organizaţii ob­şteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Simpozion pe tema studiului muncii ieri dimineaţă, in sala Casei prieteniei din Braşov au în­­ceput lucrările unui simpo­­zion pe tema studiului muncii, organizat de CEPECA Bucu­reşti în colaborare cu cabine­­­tul judeţean O.S.P.M. din Bra­şov.­­Au participat frteri.Lit­ur grupelor sau serviciilor de or­­ganizare a producţiei şi a muncii din întreprinderi, nu­­meroşi tehnicieni, ingineri, e­­conomişti, cadre didactice u­­niversitare, ziarişti. Cei pre­zenţi au fost salutaţi de tov. ing. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Vorbitorul a urat succes­­lucrărilor simpozionului, subliniind necesitatea promo­vării cu mai multă consecven­ţă a metodelor organizatorice avansate în scopul sporirii ac­tivităţii economice. A luat apoi cuvîntul ing. Ioan Unguru, şeful colectivul­­ui de iniţiere în studiul mun­cii de la CEPECA. Au urmat apoi expunerile : ,,Rolul stu­diului muncii în organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii ; procedee moderne de studiu a metodelor de munca“ susţinut de ing. I. Unguru, şi ,,Aplicarea studiului muncii şi rezultatele obţinute în tarile scandinave“ de ing. Bengt Isaksson, expert internaţional în studiul muncii. În încheierea programului de ieri a fost vizionat filmul. ,,A­­naliza sistematică a locului de muncă" - realizat la Uzina de autocamioane din Braşov. Lucrările simpozionului conti­nuă. Sosirea la Moscova MOSCOVA 2 — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: De­legaţia de partid şi de stat a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, care va participa la întîl­nirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă Ro­mânia, R. P. Ungară şi U.R.S.S., a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, de­legaţia a fost întîmpinată de to­varăşii L. I. Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.G.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşe­dintele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., A. N. Koşîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katu­­şev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al G.G. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la G.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, Teodor Mariinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Harta interioară a unui laborator La Măgurele, lingă Braşov, se află Staţiu­nea centrală de cercetări pentru cultura pajişti­lor, cu profil preponde­rent de bază furajeră, o staţiune care e prima de acest fel din ţara noastră. Dr. ing. Klaus Niedermayer, directorul staţiunii, mă informează­­că într-­un viitor ..apropi­at se intenţionează ca secţia să fie dezvoltată multiplu şi să coor­doneze activitatea pe plan republican în pă­şuni­­ şi fineţe. „Şi din două motive, îşi continuă însoţitorul­ meu vorba : condiţiile climatice fa­vorabile , şi, apoi, ideea descentralizării, care are tot mai mult cîştig de cauză Noi sîntem subor­donaţi Academiei de ştiinţe agricole şi sil­vice — fiecare labora­tor de aici avîndu-şi un corespondent coor­donator pe plan naţio­nal. In felul acesta au fost create premise pen­tru abordarea unor te­me mai complexe. E mai indicat, ne aflăm într-o zonă prielnică obţinerii unor frumoase rezultate într-un domeniu încă insuficient studiat. Sunt multe probleme nelămu­rite pentru practica agri­colă. Iar în privinţa nu­treţurilor, cercetării i se deschide un orizont foar­te larg“. Am cunoscut şi labo­ratoarele. Profile diferi­te, dar servind aceeaşi idee: păşuni şi fineţe, at­eligrarea plantelor de nutreţi agrotehnica plantelor de nutreţ ş.a. Teodor Maruş­­ca lucrează cu Ion Al­­dulea Şi Klaus Nie­der­­mayer la­ păşuni şi fine­ţe. E inginer tînăr şi secretar al grupei U.T.C. „Un domeniu în care sunt atîtea de făcut, îmi spune. O privire de an­samblu asupra lui scoate în evidenţă, în ceea ce priveşte cercetarea, trei etape. Prima este cea a sporirii producţiei, drum deja parcurs în vreo 20 de ani, iar Iov, Nieder­­mayer, vechi specialist, autor a peste 50 de lu­crări publicate în­ ţară şi în străinătate,, cunoaş­te această perioadă ca-n palmă, fiindcă a stră­bătut-o în toate mean­drele ei. A spori pro­ducţia de nutreţuri în­seamnă a-i stabili mai întîi două măsuri de extremă însemnătate pentru revitalizarea pa­jiştilor şi a suprafeţe­lor cu plante furajere cultivate , fertilizarea şi irigarea lor, probleme de care ne-am ocupat intens. Acum ştim bine ,cum se poate spori pro­ducţia, am fixat o teh­-­ nologie utilă de lucru. Şi cum agriculturii i-a venit în ajutor şi in­dustria, prin producţia de îngrăşăminte chimi­ce, putem azi garanta triplare­a producţiei pe plan naţional. Dar mai sunt de definitivat une­le probleme de irigaţii“. Asta a fost întîig, eta­pă, parcursă, după cum s-a văzut. Ce e esenţial acum este valorificarea producţiei de nutreţ în a doua etapă. Multe u­­nităţi de producţie şi-au însuşit procedeele de sporire a recoltelor, dar nu se deţine încă întrea­ga metodologie de ex­ploatare, stabilirea ter­menilor optimi pentru VLADIMIR UDRESCU (Continuare în pagina a 3-a) Curs de iniţiere în programarea calculatoarelor electronice calcul, la Braşov a luat fiinţă un curs de iniţiere în programarea calculatoarelor electronice. Cursul­­frecventat de specialişti din in­stitutele de învaţămînt superior şi de către 25 de tineri ingineri şi economişti din marile între­prinderi braşovene, recomandaţi de organizaţiile U.T.C.) şi-a pro­pus formarea de specialişti capa­bili să coordoneze activitatea mijloacelor electronice de cal­cul. Este o iniţiativă care se în­scrie printre primele din ţară, la acest nivel. Sub egida catedrei de electro­tehnica a Institutului politehnic şi cu sprijinul Centrului naţional de o nouă creaţie a inteligenţei , tehnice braşovene: maşina de multiplicat documente de birou. Autorii: Ioan Todor, subingi­­ner, şi ing. Cornel Todor (tată şi fiu), de la uzina „Hidrome­­­­canica“ din Braşov. Performan­ţele maşinii: multiplicarea a 50 exemplare documente , pe minut. Ca eficienţă , se reduce importul unor maşini similare din străinătate. Foto: GH. BĂNUIA La uzina „Tractorul“ O nouă fabrică de oxigen A fost dată în folosinţă cea mai tinără unitate a uzinei „Tractorul“, fabrica de oxigen. Construită intr-un timp record, fabrica produce din plin preţiosul gaz atît de necesar producţiei. Avind o capacitate de 120 m­c. pe oră, noua unitate se încadrează în categoria fabricilor de medie presiune, funcţionând pe princi­piul distilării fracţionate. O dată cu intrarea în funcţiune a noii fabrici, sunt asigurate toate cerinţele de oxigen ale uzinei, crein­­du-se şi disponibilităţi pentru livrare la alte întreprinderi. Meridiane lasturiart SDfdllUlOISi II lifll isisiiirii iilfilti Stana Tale ♦ TREI MANDATE DE A­­RESTARE LA LOS AN­GELES ♦ O POVESTE CU HIPPY ♦ ŞEFUL POLIŢIEI CU­NOAŞTE ÎNTREAGA CRONOLOGIE A EVE­NIMENTELOR ♦ PE MANDATUL DE A­­RESTARE, O EXPRESIE CUTREMURĂTOARE : „UCIDERE RITUALĂ" Cercetările în problema crimei de la Los Angeles, din noaptea de 9 spre 10 august, cînd au fost asa­sinate cinci persoane, prin­tre care actriţa de cinema Sharon Tate, soţia regina­(Continuare in pag. a 4-a)

Next