Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)
1970-02-21 / nr. 7816
\V // pum nett ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7816 Sîmbătă, 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţarile, uniţi-vă! O nouă fabrică de carton ondulat Creşterea volumului schimburilor comerciale interne şi externe a condus la sporirea necesarului de ambalaje din carton ondulat. In scopul satisfacerii acestor nevoi, la Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav a început de curînd construcţia unei noi fabrici de carton ondulat. Ea va avea în final o capacitate anuală de 30.000 tone, din care 24.000 tone confecţii de calitate superioară (ambalaje). Lucrările de construcţii-montaj sunt executate de Trustul 5 din Braşov. Noua fabrică va fi utilată cu maşini reprezentând ultimul cuvânt al tehnicii în fabricația cartonului ondulat. Dacă ai plăti din propria pungă tovarăşe director, n-ai mai fi îngăduitor cu rebuturile! Rebutul cu carul, recuperarea cu... paharul Amabilităţi pe banii statului Şi totuşi, remediile sunt posibile! In anul care a trecut, la Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov au fost rebutate piese în valoare de 294.021 lei; s-au mai făcut remanieri interne de 72.545 lei şi remanieri în termen de garanţie de 96.036 lei. L-am întrebat pe, ing. Petre Vlădescu, şeful C.T.C.-ului : de unde provin aceste pierderi de metal şi de manoperă ? Am primit un răspuns cu lux de amănunte, cauzele fiind repartizate pe grupe de produse şi operaţii. Cînd am adus în discuţie problema recuperării pagubelor pricinuite, interlocutorul nostru s-a mulţumit să declare că e vorba de „sume derizorii“. Surprinzător. Volumul rebuturilor este în creştere, C.T.C.ul cunoaşte foarte bine cauzele, dar factorii de răspundere nu se alarmează. De ce nu urmăreşte acest „serviciu al exigenţei“ pînă la capăt soarta rebuturilor ? Pentru a afla răspunsul la aceste întrebări am fost îndrumat la contabilitate. Dar, spre deziluzia noastră, aici nici la 17 februarie nu erau încă centralizate sumele imputate celor vinovaţi în 1966. Să nu fi interesat această cifră pe nimeni din conducerea fabricii sau din cadrul organizaţiei de partid ? Cert este că toată lumea era convinsă că este vorba de o „cifră minoră". Am aşteptat cu curiozitate să aflăm și noi mărimea acestei cifre care nu prezenta nici un interes la F.R.C. Nici nu ne-a venit să credem, cînd economistul Iuliu Szebeni ne-a comunicat că este vorba doar de 74 de lei (!?). Ne-a asigurat însă că alte 22.126 lei au fost, imputate furnizorilor. Deci în total nici 10 la sută din valoarea metalului şi a manoperei irosite. Dar de ce numai 74 de lei din 294 021 de lei ? Directorul fabricii , ing. Valentin Călin, a căutat să ne explice că pînă nu de mult nu se imputa vinovaţilor decit manopera şi aceasta este cauza ponderii reduse a pierderilor recuperate, dar că în prezent — pe baza ultimelor documente de partid şi de stat — vor fi imputate şi pierderile de metal. Intenţia este lăudabilă însă nu înţelegem îngăduinţa manifestată pînă în prezent faţă de risipitorii metalului, lipsa de interes la unele cadre tehnice faţă de dezideratele eficienţei. Al doilea popas al raidului nostru : F.A.T. Codlea. Am consultat ultimele note de rebut. „220 bucăţi corpuri de baie de la filtrul de aer umed — rebut.“. Cauza ? Defecţiuni de presat şi de debitare. Vinovaţii? „Se suportă de producţie“. Şi situaţia se repetă şi în cazul celorlalte note de rebut din luna ianuarie. Cu ce este însă vinovată producţia, pentru aceste rebuturi? Cu această întrebare ne-am adresat tov. director ing. Ioan Duicu. În loc de răspuns, am primit însă o serie de explicaţii tehnice din care... trebuia să înţelegem că de fapt nimeni nu este vinovat pentru că „la ambutisarea unor piese presiunea nu este uniformă“ că „la debitat rezultă piese cu lipsă de material". Argumentul suprem al interlocutorului nostru a fost că de altfel rebutul la F.A.T. nu reprezintă o pondere mare, că el s-a cifrat in 1969 doar la... 284.524 lei. Pentru că nu ne-a venit să credem că această cifră este chiar aşa de neglijabilă, ni s-a făcut şi un calcul procentual, care este doar de 0,02 la sută. Ce ar fi însă dacă această sumă „minoră" ar trebui suportată de membrii Comitatului de direcţie ? Se pare că dilema răspunderilor a fost risipită la Fabrica de scule din Rîşnov. Aici, începînd cu data de 1 noiembrie 1969, printr-odecizie internă au fost create comisii de analiză pe ateliere, a cauzelor rebuturilor. Formate din C.T.C.-işti, tehnologi, maiştri — ele analizează zilnic, de faţă cu autorii, lor, rebuturile. Cu acest prilej se stabilesc şi cei vinovaţi. Iniţiativa este lăudabilă, cel puţin pentru două aspecte: în primul rînd pentru operativitatea şi perseverenţa cu care se acţionează. In al doilea rînd pentru efectul ei bănesc, dar mai ales educativ. De altfel, discutarea fiecărui rebut în prezenţa factorilor direct responsabili, pe lingă faptul că oferă posibilitatea stabilirii cu exactitate a celor vinovaţi, permite luarea unor măsuri tehnico-organizatorice de închidere a tuturor canalelor risipei de metal. • Metoda folosită la F.S.R. merită deci toată atenţia. Fireşte că ea este încă susceptibilă de îmbunătăţiri. Am constatat că unele comisii, cum este cazul celei din atelierul 100, condusă de Constantin Vlăducă, nu se întrunesc cu regularitate. Pe data de 17 februarie, de pildă, mai avea nesoluţionate note de rebut din 13 februarie. De asemenea, va trebui găsită o soluţie pentru analizarea operativă a notelor de rebut pentru schimburile II şi III, care la ora actuală se face abia a doua zi, în absenţa factorilor direct interesaţi. Din aceste cauze, cât şi a superficialităţii cu care se discută unele cazuri de rebut, cei vinovaţi refuză uneori să semneze notele de imputare. De altfel, n-ar strica ca în cazurile care depăşesc competenţa comisiilor formate pe ateliere, să se poarte — eventual săptămânal — discuţii organizate la nivel de întreprindere. în acest fel credem că s-ar putea stabili cu mai multă exactitate partea de vină şi răspundederea pentru rebuturile datorate celor de la proiectare, sculărie, aprovizionare sau C.T.C. — compartimente, oarecum exceptate pînă în pre- zent de pe lista vinovaţilor. 7. FORT (Continuare în pagina a 2-a) HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis, o hotarire prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unităţile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atît mai mari cu cit unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi economice se stabileşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micşorează în cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităţilor economice sînt direct cointeresate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit inte(Continuare in pagina a 4-a) Trecerea de nivel peste calea ferată din sectorul de nord al Braşovului a intrat în etapa lucrărilor de finisare Trăieşte şi se mişcă printre noi, ne lovim de el şi de firea sa opacă şi insensibilă, ca de un zid de beton, îl admonestăm pe game diferite, îl interpelăm, cînd cu duhul blîndeţii, cînd cu un lexic mai colorat, dar vorbele noastre nu-i ajung la organul auditiv, fiindcă timpanele lui sînt căptuşite pe dinafară cu amortizoare de pîslă. Lovindu-se de această ... armătură, cuvintele noastre cad şi mor, iar omul cu timpane de pîslă vieţuieşte într-o dulce şi euforică uitare şi repairs. Să fie oare tipul o plăsmuire de gazetar ? Să fie o creaţie ireală a imaginaţiei ? Priviţi un pic în jur şi vă convingeţi că omul cu timpane de pîslă e un personaj absolut real. Il întîlnim pretutindeni, în halat alb, roz, albastru, după culoarea vestimentară tradiţională a magazinului. Stă de obicei intr-un colţ al prăvăliei, de unde poate domina curgerea nestăvilită a fiului de cumpărători. Dacă sînteţi în magazinul „Gostat" de pe strada Republicii din Braşov, îl puteţi admira într-o poziţie de sfinx cu ochelari. Taciturnul răspunde la numele de Vasilescu şi e investit cu funcţia de responsabil al magazinului. Nu-l poate urni nimic din imobilismul de statuie de bronz. La raionul de mezeluri e o coadă interminabilă, care se întinde în lung şi în lat, de la tejghea pînă la uşă. Serveşte o singură fată, lejer, cu mişcări leneşe, asistată de o vînzătoare, care n-are altă funcţie decit de a se uita din cînd în cînd la ceas şi de a ofta de la rărunchi văzînd că timpul trece atît de greu. Coada comentează, protestează : „De ce ţineţi , două cîntare, dacă folosiţi numai unul ?", „Patru vînzătoare stau şi îşi sug degetele, de ce nu le transferaţi la mezeluri ?“. Omul cu timpane de pîslă n-aude. Tronează în colţ, impasibil şi mut, ca o mumie. E împăcat la gîndul că în magazinul lui lumea se buluceşte, se înghionteşte, se striveşte, se epuizează. In altă zi la raionul de mezeluri. N-a sosit încă marfa. Acum, fiindcă nu au de lucru, după tejghea stau la şuietă trei vînzătoare gureşe, care-şi spun poveşti felurite din viaţa extraprofesională. ’ Afară, în dosul magazinului, se dau ouă. Distribuirea a început cu o întîrziere de 20 de minute faţă de orar. Coadă ca la bursa din Londra. Serveşte şi aici, cam la 200 de cumpărători, o femeie rebegită, cu degetele vinete. Strigăte, proteste : „Scoate, omule, din magazin vreo două fete", „îngheţăm"... Omul cu timpane de pîslă rămîne surd, ca un stîlp. Ion Mihai, şeful sectorului magazine Gostat, priveşte de Attila SOCACIU (Continuare in pag. a 3-a) TIPIE CU Omul timpane de PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întâlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întâlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul, a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate şi intr-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus • Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; de altfel dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au foc în societatea noastră şi în lume ; numai ţinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale, cît şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sunt convins de aceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate in adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la prec (Continuare in pag. o 4-a) în pagina a 2-a Lucrările Conferinţei judeţene a sindicatelor „Cheia oraşului “ o nouă ediţie După victoria de acum două săptămâni în întîlnirea cu reprezentativa Timişoarei, echipa braşoveană candidează, astă-seară, la cheia municipiului Tg. Mureş, în întîlnirea care are loc la Bucureşti, în sala Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“, braşovenii prezintă o formaţie bine pregătită, posesoarea avantajului unei chei, şi o... „galerie“ formată din 400 de tineri, care-şi va susţine, sperăm, cu acelaşi entuziasm ca şi la Braşov, reprezentanţii. Din echipa Braşovului fac parte: prof. Stelian Saon, prof. Luana Tăutu, asist. univ. ing. Mircea Gemăt, Vasile Olteanu, muzeograf, şi ing. Francisc Sisak. în aşteptarea acestei confruntări, dorim concurenţilor noştri succes deplin ! Întîlnirea va putea fi urmărită, începând cu orele 1 8, pe micul ecran. vVL 0j 8 ff /o* BRAŞOV ROMANIA In pagina a 2-a: FRANCINE LIZE MARKE LAURI Ieri după-amiază am putut descifra noi şi noi semnificaţii ale acestei acţiuni care se cuvine a fi ea însăşi... laureată, în cadrul cluburilor Uzinei de autocamioane, „Tractorul" din Braşov, „6 Martie" din Zărneşti, „Colorom" Godlea şi ale Combinatelor chimice Făgăraş şi Victoria, cei care au fost răsplătiţi — pentru activitatea rodnică, pentru rezultate remarcabile pe linia reducerii preţului de cost, a îmbunătăţirii tehnologiei de fabricaţie, pentru mărirea productivităţii etc. — Cu „Lauri ’70" au fost sărbătoriţi de tovarăşii lor de muncă, în felul acesta reuşita lor a căpătat, o dată mai mult, putere de exemplu, radiind încredere în muncă, în forţele proprii. După terminarea schimbului, muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri ai Uzinei de autocamioane au umplut sala de consiliu a uneia dintre secţii. Aici, cei patru ingineri din uzină, ce figurează pe lista „Laurilor ’70"— Mihai Baltag, Roșu Nicolae, Aurel Drîngă, Vlad Vasile — care au primit de curînd brevetul de inventatori, au avut un dialog pasionant cu tovarășii lor de muncă despre drumul pe care l-au urmat pentru ca tot ce acumulaseră în facultate şi în uzină să se sintetizeze într-o invenţie proprie, scînteie din marea flacără creatoare. La întâlnire au luat parte tov. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean de partid, Emil Oniga, director administrativ al Centralei de autocamioane şi tractoare, Sergiu Şerbănescu, director general al Uzinei de autocamioane, Alexandru Oros, secretarul comitetului de partid din uzină, Victor Brezai, din partea comitetului sindicatului. Buchete bogate de flori au omagiat şi ele pe cei trecuţi pe lista de onoare. Programul ar fr tistic dat, pe scena clubului, în cinstea sărbătoriţilor, de artiştii amatori din uzină, pregătit cu grijă şi viu aplaudat, a încheiat această frumoasă manifestare. De la tov. Ioan Ciocan, preşedintele comitetului sindicatului din Combinatul chimic Victoria, am primit relatarea unei întîlniri similare care a avut loc la clubul combinatului. Un alt moment, deosebit de reuşit, al zilei de ieri l-a constituit simpozionul „România — o prezenţă activă în cultura şi ştiinţa mondială“, găzduit de sala de festivităţi a Casei prieteniei. Sărbătoriţii au avut bucuria de a saluta în mijlocul lor pe academicianul Remus Răduleţ, acad. prof. univ. dr. docent Emil Negulescu şi prof. univ. Ioan Zamfirescu din Bucureşti. Vorbind despre prestigiul ştiinţei româneşti peste hotare, acad. Remus Răduleţ a scos în evidenţă condiţiile excelente pe care le au, azi, la dispoziţie cercetătorii noştri, activitatea, cu rezultate remarcabile, a celor peste 300 de centre de cercetare din întreaga ţară, de munca ştiinţifică, cu rezultate remarcabile, a celor peste 12.000 de cadre didactice din învăţământul superior. Acad. prof. univ. Emil Negulescu a evidenţiat aportul cercetătorilor braşoveni la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti, arătînd că lucrările lor sînt totodată solicitate peste hotare, la congrese internaţionale, că acum începe să se vorbească tot mai mult, nu de un „import" ci de un „export“ de inteligenţă românească. Prof. univ. Ioan Zamfirescu, vorbind despre dimensiunile spirituale ale poporului nostru, a trecut, în revistă cîteva din cele mai reprezentative creaţii din patrimoniul folclorului şi literaturii noastre, suficiente pentru a vorbi despre inepuizabilul talent şi măiestria românească. In încheiere, prof. Ioan Ghiran, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, a mulţumit, în numele celor prezenţi distinşilor invitaţi pentru interesantele şi elevatele expuneri prezentate. PROGRAMUL DE AZI. La orele 10 : dialog între micii automobilişti premiaţi şi iubitorii întrecerilor de carting; la aceeaşi oră, la Palatul pionierilor; întîlnirea minitehnicienilor premiaţi cu oameni de ştiinţă din Braşov. La orele 16, în sala de marmură a Casei armatei, colocviul „Tinerii sărbătoriţi şi tineretul braşovean"; la orele 17 , întîlniri ale celor ce au obţinut distincţii pentru realizări deosebite în 1969, cu colegi de muncă şi conducători ai instituţiilor judeţene respective. La orele 19 la Palatul culturii, spectacol festiv, cu participarea formaţiilor braşovene laureate ale concursului al IX-lea şi a celor premiate la diferite concursuri internaţionale. Aspect din timpul simpozionului „România , cultura şi ştiinţa mondială“ o prezenţă activă in MERIDIANE D MARI METROPOLE CARE MOR SUFOCATE , NOI MIJLOACE DE TRANSPORT : BENZI RULANTE SI RELEE PNEUMATICE ii betonii si MECANICA FIZIO-CHIMICÄ IN AVANSCENA (Amănunte în pagina a 4-a)