Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)

1970-02-21 / nr. 7816

\V // ­pum nett ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7816 Sîmbătă, 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţarile, uniţi-v­ă! O nouă fabrică de carton ondulat Creşterea volumului schim­burilor comerciale interne şi externe a condus la sporirea necesarului de ambalaje din carton ondulat. In scopul sa­tisfacerii acestor nevoi, la Fa­brica de hîrtie cretată din Ghimbav a început de curînd construcţia unei noi fabrici de carton ondulat. Ea va avea în final o capacitate anuală de 30.000 tone, din care 24.000 tone confecţii de calitate supe­rioară (ambalaje). Lucrările de construcţii-montaj sunt execu­tate de Trustul 5 din Braşov. Noua fabrică va fi utilată cu maşini reprezentând ultimul cu­vânt al tehnicii în fabricația cartonului ondulat. Dacă ai plăti din propria pungă tovarăşe director, n-ai mai fi îngăduitor cu rebuturile! Rebutul cu carul, recuperarea cu... paharul Amabilităţi pe banii statului Şi totuşi, remediile sunt posibile! In anul care a trecut, la Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov au fost rebutate piese în valoare de 294.021 lei; s-au mai făcut remanieri interne de 72.545 lei şi remanieri în termen de garanţie de 96.036 lei. L-am întrebat pe, ing. Petre Vlădescu, şeful C.T.C.-ului : de unde provin aceste pierderi de metal şi de manoperă ? Am primit un răspuns cu lux de amănunte, cauzele fiind repartizate pe grupe de produse şi operaţii. Cînd am adus­ în discuţie problema recuperării pagubelor prici­nuite, interlocutorul nostru s-a mulţumit să de­clare că e vorba de „sume derizorii“. Surprinză­tor. Volumul rebuturilor este în creştere, C.T.C.­­ul cunoaşte foarte bine cauzele, dar factorii de răspundere nu se alarmează. De ce nu urmăreşte acest „serviciu al exigenţei“ pînă la capăt soarta rebuturilor ? Pentru a afla răspunsul la aceste în­trebări am fost îndrumat la contabilitate. Dar, spre deziluzia noastră, aici nici la 17 februa­rie nu erau încă centralizate sumele imputate ce­lor vinovaţi în 1966. Să nu fi interesat această cifră pe nimeni din conducerea fabricii sau din cadrul organizaţiei de partid ? Cert este că toată lumea era convinsă că este vorba de o „cifră mi­noră". Am aşteptat cu curiozitate să aflăm și noi mărimea acestei cifre care nu prezenta nici un interes la F.R.C. Nici nu ne-a venit să cre­dem, cînd economistul Iuliu Szebeni ne-a comu­nicat că este vorba doar de 74 de lei (!?). Ne-a asigurat însă că alte 22.126 lei au fost, imputate furnizorilor. Deci în total nici 10 la sută din va­loarea metalului şi a manoperei irosite. Dar de ce numai 74 de lei din 294 021 de lei ? Directorul fabricii , ing. Valentin Călin, a căutat să ne ex­plice că pînă nu de mult nu se imputa vinovaţi­lor decit manopera şi aceasta este cauza ponderii reduse a pierderilor recuperate, dar că în prezent — pe baza ultimelor documente de partid şi de stat — vor fi imputate şi pierderile de metal. Intenţia este lăudabilă însă nu înţelegem îngă­duinţa manifestată pînă în prezent faţă de risi­pitorii metalului, lipsa de interes la unele cadre tehnice faţă de dezideratele eficienţei. Al doilea popas al raidului nostru : F.A.T. Co­­dlea. Am consultat ultimele note de rebut. „220 bucăţi corpuri de baie de la filtrul de aer umed — rebut.“. Cauza ? Defecţiuni de presat şi de de­bitare. Vinovaţii? „Se suportă de producţie“. Şi situaţia se repetă şi în cazul celorlalte note de rebut din luna ianuarie. Cu ce este însă vinovată producţia, pentru aceste rebuturi? Cu această întrebare ne-am adresat tov. director ing. Ioan Duicu. În loc de­ răspuns, am primit însă o serie de explicaţii tehnice din care... trebuia să înţe­legem că de fapt nimeni nu este vinovat pentru că „la ambutisarea unor piese presiunea nu este uniformă“ că „la debitat rezultă piese cu lipsă de material". Argumentul suprem al interlocuto­rului nostru a fost că de altfel rebutul la F.A.T. nu reprezintă o pondere mare, că el s-a cifrat in 1969 doar la... 284.524 lei. Pentru că nu ne-a venit să credem că această cifră este chiar aşa de ne­glijabilă, ni s-a făcut şi un calcul procentual, care este doar de 0,02 la sută. Ce ar fi însă dacă a­­ceastă sumă „minoră" ar trebui suportată de membrii Comitatului de direcţie ? Se pare că dilema răspunderilor a fost­ risipită la Fabrica de scule din Rîşnov. Aici, începînd cu data de 1 noiembrie 1969, printr-o­­decizie in­ternă au fost create comisii de analiză pe ateliere, a cauzelor rebuturilor. Formate din C.T.C.-işti, tehnologi, maiştri — ele analizează zilnic, de faţă cu autorii, lor, rebuturile. Cu acest prilej se sta­bilesc şi cei vinovaţi. Iniţiativa este lăudabilă, cel puţin pentru două aspecte: în primul rînd pentru operativitatea şi perseverenţa cu care se acţionează. In al doilea rînd pentru efectul ei bănesc, dar mai ales edu­cativ. De altfel, discutarea fiecărui rebut în pre­zenţa factorilor direct responsabili, pe lingă fap­tul că oferă posibilitatea stabilirii cu exactitate a celor vinovaţi, permite luarea unor măsuri teh­­nico-organizatorice de închidere a tuturor cana­lelor risipei de metal. • Metoda folosită la F.S.R. merită deci toată atenţia. Fireşte că ea este încă susceptibilă de îmbunătăţiri. Am constatat că u­­nele comisii, cum­­ este cazul celei din atelierul 100, condusă de Constantin Vlăducă, nu se întru­nesc cu regularitate. Pe data de 17 februarie, de pildă, mai avea nesoluţionate note de rebut din 13 februarie. De asemenea, va trebui găsită o soluţie pentru analizarea operativă a notelor de rebut pentru schimburile II şi III, care la ora ac­tuală se face abia a doua zi, în absenţa factori­lor direct interesaţi. Din aceste cauze, cât şi a superficialităţii cu care se discută unele cazuri de rebut, cei vinovaţi refuză uneori să semneze notele de imputare. De altfel, n-ar strica ca în cazurile care depăşesc competenţa comisiilor for­mate pe ateliere, să se poarte — eventual săptă­mânal — discuţii organizate la nivel de întreprin­dere. în acest fel credem că s-ar putea stabili cu mai multă exactitate partea de vină şi răspunde­­derea pentru rebuturile datorate celor de la pro­iectare, sculărie, aprovizionare sau C.T.C. — compartimente, oarecum exceptate pînă în pre-­­ zent de pe lista vinovaţilor. 7. FORT (Continuare în pagina a 2-a) HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE în vederea stimulării salariaţi­lor din întreprinderi, centrale in­dustriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcini­lor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea conti­nuă a eficienţei economice, care să conducă la sporirea beneficii­lor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliul de Miniştri a emis, o hotarire­ prin care se in­troduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, înce­pînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conduce­re, tehnic, economic, de speciali­tate și administrativ din unităţile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplica­rea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salaria­ţilor vor fi cu atît mai mari cu cit unităţile economice vor reali­za un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a spo­ririi productivităţii muncii, a ridi­cării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de sa­larii şi volumul beneficiului, pre­cum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiu­lui planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi eco­nomice se stabileşte pe baza re­zultatelor definitive obţinute, o­­glindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv rea­lizat. Fondul de premii se micşo­rează în cazul nerealizării benefi­ciului planificat. Paralel cu realizarea beneficiu­lui, colectivele unităţilor econo­mice sînt direct cointeresate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîea prevede că fondul de premiere al între­prinderii poate fi constituit inte­(Continuare in pagina a 4-a) Trecerea de nivel peste calea ferată din sectorul de nord al Braşovului a intrat în etapa lucrărilor de finisare Trăieşte şi se mişcă printre noi, ne lovim de el şi de firea sa opacă şi insensibilă, ca de un zid de beton, îl admo­nestăm pe game dife­rite, îl interpelăm, cînd cu duhul blîndeţii, cînd cu un lexic mai colo­rat, dar vorbele noas­tre nu-i ajung la orga­­nul auditiv, fiindcă tim­panele lui sînt căptu­şite pe dinafară cu a­­mortizoare de pîslă. Lovindu-se de aceas­tă ... armătură, cuvin­tele noastre cad şi mor, iar omul cu timpane de pîslă vieţuieşte într-o dulce şi euforică uitare şi repairs. Să fie oare tipul o plăsmuire de gazetar ? Să fie o creaţie ireală a imaginaţiei ? Priviţi un pic în jur şi vă con­vingeţi că omul cu tim­pane de pîslă e un per­sonaj absolut real. Il întîlnim pretutin­deni, în halat alb, roz, albastru, după culoarea vestimentară tradiţio­nală a magazinului. Stă de obicei intr-un colţ al prăvăliei, de unde poate domina curgerea nestăvilită a fiului de cumpărători. Dacă sînteţi în maga­zinul „Gostat" de pe strada Republicii din Braşov, îl puteţi admira într-o poziţie de sfinx cu ochelari. Taciturnul răspunde la numele de Vasilescu şi e investit cu funcţia de respon­sabil al magazinului. Nu-l poate urni nimic din imobilismul de sta­tuie de bronz. La raio­nul de mezeluri e o coadă interminabilă, care se întinde în lung şi în lat, de la tejghea pînă la uşă. Serveşte o singură fată, lejer, cu mişcări leneşe, asistată de o vînzătoare, care n-are altă funcţie decit de a se uita din cînd în cînd la ceas şi de a ofta de la rărunchi vă­­zînd că timpul trece a­­tît de greu. Coada co­mentează, protestează : „De ce ţineţi , două cîn­­tare, dacă folosiţi nu­mai unul ?", „Patru vîn­­zătoare stau şi îşi sug degetele, de ce nu le transferaţi la meze­luri ?“. Omul cu timpane de pîslă n-aude. Tronează în colţ, impasibil şi mut, ca o mumie. E îm­păcat la gîndul că în magazinul lui lumea se buluceşte, se înghion­teşte, se striveşte, se epuizează. In altă zi la raionul de mezeluri. N-a sosit încă marfa. Acum, fiindcă nu au de lucru, după tejghea stau la şuietă trei vînzătoare gureşe, care-şi spun poveşti felurite din viaţa extraprofesiona­­lă. ’ Afară, în dosul magazinului, se dau ouă. Distribuirea a în­ceput cu o întîrziere de 20 de minute faţă de orar. Coadă ca la bursa din Londra. Serveşte şi aici, cam la 200 de cumpărători, o femeie rebegită, cu degetele vinete. Strigăte, pro­teste : „Scoate, omule, din magazin vreo două fete", „îngheţăm"... Omul cu timpane de pîslă rămîne surd, ca un stîlp. Ion Mihai, şeful sectorului maga­zine Gostat, priveşte de Attila SOCACIU (Continuare in pag. a 3-a) TIPIE C­U Omul timpane de PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIU­LUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheie­rea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, s-a întâlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Acade­mii. La întâlnire au luat parte tova­răşii Emil Bodnaraş, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice, Miron Con­­stantinescu, a făcut o scurtă pre­zentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea a­­cordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile com­plexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul, a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al par­tidului, contribuţiei sale la dez­voltarea creatoare a gîndirii so­ciale din ţara noastră.­ Adunarea generală a ales în unanimitate şi intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm pe tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu, ca preşedinte de onoa­re al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accept­e această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICO­LAE CEAUŞESCU a spus • Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de impor­tant în viaţa patriei noastre so­cialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au ob­ţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în ca­drul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; de altfel dezvolta­rea ştiinţelor sociale — ca a ori­cărei ştiinţe — nu se va opri nici­odată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profun­de care au foc în societatea noas­­tră şi în lume ; numai ţinînd sea­ma de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale, cît şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Consti­tuirea Academiei va marca — sunt convins de aceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dez­baterile care au avut loc în prea­labil în centrele mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate in adunarea de constituire, au con­tribuit în bună măsură la prec­­ (Continuare in pag. o 4-a) în pagina a 2-a Lucrările Conferinţei judeţene a sindicatelor „Cheia­­ oraşului “ o nouă ediţie După victoria de acum două săptămâni în întîlnirea cu repre­zentativa Timişoarei, echipa braşoveană candidează, astă-seară, la cheia municipiului Tg. Mureş, în întîlnirea­­ care are loc la Bucureşti, în sala Casei de cul­tură a studenţilor „Grigore Preoteasa“, braşovenii prezintă o forma­ţie bine pregătită, posesoarea avantajului unei chei, şi o... „gale­rie“ formată din 400 de tineri, care-şi va susţine, sperăm, cu a­­celaşi entuziasm ca şi la Braşov, reprezentanţii. Din echipa Braşo­vului fac parte: prof. Stelian Saon, prof. Luana Tăutu, asist. univ. ing. Mircea Gemăt, Vasile Olteanu, muzeograf, şi ing. Fran­­cisc Sisak. în aşteptarea acestei confruntări, dorim concurenţilor noştri succes deplin ! Întîlnirea va putea fi urmărită, începând cu orele 1­ 8, pe micul ecran. vVL 0j 8 ff /o* BRAŞOV ROMANIA In pagina a 2-a: FRANCINE LIZE MARKE LAURI Ieri după-amiază am putut des­cifra noi şi noi semnificaţii ale acestei acţiuni care se cuvine a fi ea însăşi... laureată, în ca­drul cluburilor Uzinei de autoca­mioane, „Tractorul" din Braşov, „6 Martie" din Zărneşti, „Colo­rom" Godlea şi ale Combinatelor chimice Făgăraş şi Victoria, cei care au fost răsplătiţi — pentru activitatea rodnică, pentru rezul­tate remarcabile pe linia reducerii preţului de cost, a îmbunătăţirii tehnologiei de fabricaţie, pentru mărirea productivităţii etc. — Cu „Lauri ’70" au fost sărbătoriţi de tovarăşii lor de muncă, în felul acesta reuşita lor a căpătat, o da­tă mai mult, putere de exemplu, radiind încredere în muncă, în forţele proprii. După terminarea schimbului, muncitori, maiştri,­­ tehnicieni şi ingineri ai Uzinei de autocamioa­ne au umplut sala de consiliu a uneia dintre secţii. Aici, cei patru ingineri din uzină, ce figurează pe lista „Laurilor ’70"­­— Mihai Baltag, Roșu Nicolae, Aurel Drîn­­gă, Vlad Vasile — care au pri­mit de curînd brevetul de inven­tatori, au avut un dialog pasio­nant cu tovarășii lor de muncă despre drumul pe care l-au urmat pentru ca tot ce acumulaseră în facultate şi în uzină să se sinte­tizeze într-o invenţie proprie, scîn­­teie din marea flacără­ creatoare. La întâlnire au luat parte tov. Ioan Bordaş, secretar al Comitetu­lui judeţean de partid, Emil Oni­­ga, director administrativ al Cen­tralei de autocamioane şi tractoare, Sergiu Şerbănescu, director gene­ral al Uzinei de autocamioane, Alexandru Oros, secretarul comi­tetului de partid din uzină, Victor Brezai, din partea comitetului sin­dicatului. Buchete bogate de flori au omagiat şi ele pe cei trecuţi pe lista de onoare. Programul ar­ fr­ tistic dat, pe scena clubului, în cinstea sărbătoriţilor, de artiştii amatori din uzină, pregătit cu gri­jă şi viu aplaudat, a încheiat această frumoasă manifestare. De la tov. Ioan Ciocan, preşe­dintele comitetului sindicatului din Combinatul chimic Victoria, am primit relatarea unei întîlniri si­milare care a avut loc la clubul combinatului. Un alt moment, deosebit de reuşit, al zilei de ieri l-a consti­tuit simpozionul „România — o prezenţă activă în cultura şi ştiin­ţa mondială“, găzduit de sala de festivităţi a Casei prieteniei. Săr­bătoriţii au avut bucuria de a sa­luta în mijlocul lor pe academi­cianul Remus Răduleţ, acad. prof. univ. dr. docent Emil Negulescu şi prof. univ. Ioan Zamfirescu din Bucureşti. Vorbind despre pres­tigiul ştiinţei româneşti peste ho­tare, acad. Remus Răduleţ a scos în evidenţă condiţiile excelente pe care le au, azi, la dispoziţie cercetătorii noştri, activitatea, cu rezultate remarcabile, a celor pes­te 300 de centre de cercetare din întreaga ţară, de munca ştiinţifi­că, cu rezultate remarcabile, a ce­lor peste 12.000 de cadre didacti­ce din învăţământul superior. Acad. prof. univ. Emil Negules­cu a evidenţiat aportul cercetăto­rilor braşoveni la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti, ară­­tînd că lucrările lor sînt totodată solicitate peste hotare, la con­grese internaţionale, că acum în­cepe să se vorbească tot mai mult, nu de un „import" ci de un „ex­port“ de inteligenţă românească. Prof. univ. Ioan Zamfirescu, vor­bind despre dimensiunile spiritua­le ale poporului nostru, a trecut, în revistă cîteva din cele mai reprezentative creaţii din patri­moniul folclorului şi literaturii noastre, suficiente pentru a vorbi despre inepuizabilul talent şi mă­iestria românească. In încheiere, prof. Ioan Ghiran, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, a mulţu­mit, în numele celor prezenţi dis­tinşilor invitaţi pentru interesante­le şi elevatele expuneri prezen­tate. PROGRAMUL DE AZI. La orele 10 : dialog între micii automobilişti premiaţi şi iubitorii întrecerilor de carting; la ace­eaşi oră, la Palatul pionierilor; întîlnirea minitehnicienilor premiaţi cu oameni de ştiinţă din Braşov. La orele 16, în sala de marmură a Casei armatei, colocviul „Tinerii sărbătoriţi şi tineretul braşovean"; la orele 17 , întîlniri ale celor ce au obţinut distincţii pentru realizări deose­bite în 1969, cu colegi de muncă şi con­ducători ai instituţiilor judeţene respecti­ve. La orele 19 la Palatul culturii, spec­tacol festiv, cu participarea formaţiilor braşovene laureate ale concursului al IX-lea şi a celor premiate la diferite concursuri internaţionale. Aspect din timpul simpozionului „România , cultura şi ştiinţa mondială“ o prezenţă activă in MERIDIANE D MARI METROPOLE CARE MOR SUFOCATE , NOI MIJLOACE DE TRANSPORT : BENZI RU­LANTE SI RELEE PNEUMATICE ii beton­ii s­i MECANICA FIZIO-CHIMICÄ IN AVANSCENA (Amănunte în pagina a 4-a)

Next