Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)
1970-03-26 / nr. 7844
4 Proletari din toate ţările, uniţi va! Irum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7844 Joi, 26 martie 1970 4 pagini 30 bani Ieri, în Capitală, au început LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. în actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi , conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului, în loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii : Ştefan Bobaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică, pentru industrie, construcţii şi transporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale , pentru consiliile populare şi administraţia de stat ; pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) in toate unităţile agricole, măsuri energice pentru punerea în valoare a întregului potenţial de producţie al pajiştilor naturale Dar curăţirea pe seama cui o In cadrul lucrărilor recentei plenare a G.G. al P.C.R. s-a subliniat, printre altele, importanţa deosebită ce o reprezintă punerea în valoare şi sporirea considerabilă a producţiilor de masă verde de pe pajiştile naturale, pentru asigurarea bazei furajere necesare îndeplinirii întocmai a programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere. In acest sens, sarcini deosebite revin şi cooperativelor agricole din judeţul nostru care, mai ales în perioada actuală, au datoria să întreprindă acţiuni tehnico-organizatorice ample, pentru creşterea, cît mai aproape de posibilităţi, a capacităţii de producţie a păşunilor şi tinetelor pe care le deţin. Care-i stadiul acestor lucrări şi ce trebuie făcut, în zilele ce urmează, la cooperativele agricole din Vulcan, Crihalma, Comăna şi Hoghiz ? In perioada cît terenul a fost îngheţat, la cooperativa agricolă din Vulcan au fost fertilizate cu azotat de amoniu 85 ha de fâneaţă, iar pe alte 20 ha. s-au administrat, în mustul zăpezii, circa 3000 hl. urină. De asemenea, s-a asigurat din vreme baza tehnico-materială necesară realizării, îndată ce starea terenului va permite, a tuturor acţiunilor planificate pe pajişti — fertilizări, curăţiri, defrişări, nivelări de muşuroaie. în acest scop, ing. Ion Larsu, şeful fermei zootehnice, cît şi inginera şefă a cooperativei, Elvira Mitrofan, cercetează zilnic atit tinetele cît şi păşunile, pentru a depista suprafeţele zvîntate pe care se poate lucra. După cum opina Stelian Ioana, secretarul comitetului comunal de partid, cadrul organizatoric creat prin înfiinţarea fermei zootehnice şi preocuparea pe care o manifestă şeful fermei şi conducerea cooperativei, constituie tot atîtea premise că în acest an, pajiştile naturale vor fi valorificate la un nivel superior anilor trecuţi. Dintre unităţile agricole cooperatiste situate pe Valea Oltului, cele mai bune realizări în ce priveşte organizarea acţiunilor de îmbunătăţire a pajiştilor naturale le-a obţinut pînă acum C.A.P. Crihalma. Aici s-a efectuat fertilizareacu îngrăşăminte chimice pe circa 150 ha de păşune, din cele 200 planificate. La Crihalma, spre deosebire de numeroase alte unităţi cu posibilităţi asemănătoare, specialiştii, consiliul de conducere nu au stat în lunile de iarnă la gura sobei, ci au manifestat iniţiativă pentru folosirea timpului prielnic de lucru. Interesul deosebit pentru sporirea capacităţii de producţie a păşunii s-a materializat şi în faptul că, de cîteva zile, un număr mare de cooperatori muncesc cu spor, sub îndrumarea specialiştilor, la continuarea acţiunii de îngrăşare, împrăştierea muşuroaielor, curăţiri, defrişări etc. Raid anchetă prin C.A.P. Vulcan, Crihalma, Comăna, Cuciulata şi Hoghiz Nu la fel de bine se prezintă situaţia în ce priveşte fertilizarea păşunii cu îngrăşăminte chimice, la cooperativa vecină din Comăna. Motivul ni l-a dezvăluit Ovidiu Martescu, inginerul şef: ,,Cît a fost îngheţat şi s-a putut lucra, n-am avut îngrăşăminte chimice, iar cînd, în sfîrşit, acestea ne-au parvenit, începuse dezgheţul". De unde se desprinde ideea că o mai stăruitoare preocupare a consiliului de conducere pentru soluţionarea, fie şi prin împrumut, a problemei îngrăşămintelor chimice, ar fi servit mai bine interesele cooperativei decît lipsa de iniţiativă. Cu aceasta nu vrem să spunem că şi în prezent la Gomăna se stă cu mîinile încrucişate. Dimpotrivă. In urma măsurilor luate în ultima vreme, au fost defrişate circa 5 hectare de păşune din cele 15 prevăzute. De asemenea, au fost identificate suprafeţele ce urmează a fi îngrăşate cu azotat de amoniu şi s-au făcut pregătiri corespunzătoare pentru începerea lucrărilor denivelare a muşuroaielor şi curăţiri. Se ridică totuşi o întrebare firească: dacă s-a putut şi încă se poate lucra la defrişări, de ce, în paralel, nu s-a început şi acţiunea de curăţire a păşunii? Cu siguranţă că în decurs de o săptămînă, cei aproximativ 30 de cooperatori, care, potrivit spuselor inginerului şef, pot fi mobilizaţi zilnic la lucru, ar fi curăţit cîteva zeci de hectare. Şi nu ar fi fost de loc puţin pentru cîştigul cooperativei, în condiţiile în care, în curînd, o dată cu declan- Ing. C. ILIESCU (Continuare în pagina a 3-a) păşunilor lăsaţi ? V . § ////////////////////////////////////////✓//« ! • MAGAZIN I 5 • (pag. a 2-a) § s s § ... . $ 5 9 Miliția ne informează 5 S \ (pag. a 3-a)$ ^ 9 Complot antiguverna- S $ mental dejucat în Chile $ S 9 Relaţii comerciale nor- § § male — imperativ a! § realităţii (pag. a 4-a) § Manifestări consacrate centenarului naşterii lui V. I. Lenin La sediul Filialei Braşov a Uniunii ziariştilor a avut loc ieri un simpozion consacrat sărbătoririi centenarului naşterii lui V. I. Lenin. Cu acest prilej, au fost prezentate comunicările „Actualitatea gîndîrii economice a lui Lenin" (Gh. Novac), „Lenin ca publicist" (L. Şuraru), „Scriitori şi ziarişti români despre Lenin" (V. Simionescu), „Lenin despre puterea cîntecului revoluţionar" (C. Catrina). Un reuşit ciclu de manifestări a avut loc şi în noua sală a Casei de cultură a studenţilor din Braşov, în cadrul simpozionului „Lenin, titan al gîndirii marxiste", au vorbit lector univ. Gh. Bîlcu despre „Actualitatea tezelor leniniste privind relaţia dintre filozofie şi ştiinţele exacte" şi lector univ. I. Mocanu despre „Aplicarea creatoare a învăţăturii leniniste despre construcţia socialistă de către P.C.R.". A urmat apoi un montaj literar-muzical închinat lui Lenin, prezentat de formaţiile artistice ale Casei de cultură a studenţilor şi vernisajul unei expoziţii de fotografii ilustrînd viaţa şi activitatea lui Lenin, organizată cu sprijinul Ambasadei U.R.S.S. la București. Tehnologie | II I noua I de preforjare | «5 Perfecţionările tehnologice reprezin g g tă modalităţi din cele mai eficace g g în bătălia pentru economisirea me- g g talului. Faptul este atestat, printre al- g C tele, de cea mai recentă inovaţie a g S maistrului Gabor Tonch de la sec- g - g tici forjă a Uzinei de autocamioane, g i'înd am g Prin aplicarea ei se modifică seu- § g lele și dimensiunile de preforjare a g Clitate a g barei din față de la autocamioane. Efectul economic cel mai impor- S g tant al noii tehnologii este economi- ^ g sirea a 3,7 kg. metal pentru fiecare J 5» reper fabricat. 1 ///////////////,//////,//////////////.' i s s s s S * ’s. In cuprins: mm nu mi. mjiuiwi—wi ^ C v, I I I Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii , distinsă cu titlul şi Diploma de unitate evidenţiată pe ramură Ieri, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii din Braşov a fost distinsă cu titlul şi Diploma de unitate evidenţiată pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară pentru rezultatele dobîndite în 1969. Evenimentul a fost marcat de o adunare festivă la care au participat activişti ai organelor locale de partid, de stat şi ai sindicatelor, reprezentanţi ai forului tutelar şi ai uniunii sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii, fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Adunarea a fost deschisă de Ion Apostol, preşedintele comitetului sindicatului P.T.T.R. Braşov. Despre rezultatele dobîndite în anul care a trecut, a vorbit ing. Mihai Uie, directorul Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii. Relevînd faptul că în anul 1969 prevederile planului au fost depăşite cu 5,5 la sută, vorbitorul a subliniat preocuparea colectivului pentru îmbunătăţirea calităţii deservirii populaţiei, fapt concretizat în reducerea numărului de telegrame întîrziate, a convorbirilor telefonice anulate, a cartărilor greşite la trimiterile poştale, a deranjamentelor la posturile telefonice şi creşterea numărului abonamentelor la presa locală şi centrală. In această activitate s-au evidenţiat colectivele oficiilor P.T.T.R. din Codlea, Predeal, Victoria, Satele, Făgăraş, Rupea I, precum şi oficiile P.T.T.R. din Feldioara, Ghimbav, Jibert, Lovnic şi Timişul de Jos. Felicitînd colectivul P.T.T.R. Braşov pentru rezultatele dobîndite în întrecerea socialistă pe anul 1969, tov. Titus Georgescu, membru al biroului executiv al comitetului uniunii sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii, a înminat Diploma de unitate evidenţiată pe ramură. Luînd apoi cuvîntul, ing. Alexandru Dingher, directorul Direc (Continuare in pag. a 3-a) Numai condeiul, hertia şi discuţiile n-o să aducă prea multe economii Planul pe 1970 prevede o reducere a normelor de consum de metal cu 15 la sută la lucrările de construcţii, dar această sarcină trebuie considerată minimă. Aceasta impune proiectanţilor şi constructorilor abordarea dintr-un unghi nou a problemei gospodăririi metalului pe şantiere. în lumina acestui imperativ, am descins la Filialadin Braşov a Institutului de proiectări pentru construcţia de maşini. Explicaţii detailate primim de la ing. Alexandru Lupu, şeful atelierului de proiectarea construcţiilor. — Ce am făcut noi ? în primul revizuit proiectele exeanul trecut, operind reducerile cuvenite, şi am stabilit ca la proiectele ce le vom realiza în acest an, să prevedem un consum minim de metal. — Gît reprezintă procentul de reducere preconizat? — Din revizuirea proiectelor a rezultat o reducere de 7—8 la sută. Ia noile construcţii am hotărît să eliminăm total structurile din metal, să elaborăm documentaţii cu structuri din elemente de beton armat, să proiectăm în exclusivitate elemente de tîmplărie din tablă ambutisată în loc de profile metalice şi altele... Răspunsul, fireşte, nu nu poate mulţumi. Nu încriminăm căile pe care merge proiectantul în reducerea consumului de metal, ci nivelul şi profunzimea de abordare a sarcinii stabilite de partid. Iată, în acest sens, doar cîteva argumente. Aşa, de pildă, proiectantul şi-a prevăzut să se încadreze deocamdată în sarcina de 15 la sută, pe baza unor artificii de calcul. El a raportat consumul din acest an la cel obţinut în '68 şi nu la nivelul de anul trecut, aşa cum sunt indicaţiile (cele 7,8 procente pe care proiectantul ie-a obţinut prin revizuirea proiectelor aparţin unor documentaţii realizate în anul precedent). Ce se va face însă în mod efectiv în 1970 ? — Vom căuta să asigurăm la toate proiectele un consum de metal cît mai mic, ne spunea ing. Lupu. La finele, acestui trimestru se va face o analiză a tuturor documentaţiilor. Probabil că atunci forul nostru tutelar va veni cu noi indicaţii, măsuri pe care să le aplicăm pentru a ne încadra în sarcina stabilită de plenara Comitetului Central. Deci, va trece un trimestru. Şi probabil că pînă ce conducerea I.P.C.M.-ului va delibera, o să mai treacă și trimestrul II. Intre timp se proiectează. Or, se știe că L. CIUTACU dierul de mașini prelucrări în coordonate „S.I.P.“ din cadrul sculăriei Uzinei de autocamioane, alii Fabian Gheorghe şi Necula Mircea consultîndu-se asupra unui desen de matriţă. SANCŢIUNEA: STIMULENT SAU FATALITATE? UN COPIL SUB SPECTRUL „TINICHELEI" CRITICAM SPRE A ÎNDREPTA, NU PENTRU A COMPLEXA AVEM NEVOIE DE FIECARE OM Publicam într-un număr al ziarului nostru din luna iunie 1969 ancheta „Cînd familia îşi depăşeşte atribuţiile“. Era vorba de Dorel B., elev al Şcolii generale nr. 13 Braşov, exmatriculat la începutul trimestrului III, pentru o serie de acte de indisciplină comise din îndemnul părinţilor. Prezentînd împrejurările în care elevul s-a transformat din mîndria clasei (era fruntaş la învăţătură) în ruşinea ei, subliniam că atunci copilul nu era decît o victimă a nechibzuinţei familiei care, vrînd să-l „ajute“, i-a cauzat exmatricularea din şcoală, scăderea notei la purtare. în momentul apariţiei anchetei, faptele erau consumate. Tată şi fiu erau deopotrivă conştienţi de gravitatea greşelilor făcute şi regretau. Regrete tîrzii, dar sincere, puternice, garanţii că din întîmplările trăite au reţinut învăţămintele pentru viitor. Chiar şi pentru o judecată modestă era limpede că ziarul intervenise, nu pentru a face din Dorel şi părinţii lui nişte „proscrişi“, ci spre a oferi o lecţie altor familii tentate să-şi denatureze raporturile cu şcoala, să inoculeze în sufletul copiilor ambiţii deşarte ce le alterează profilul moral. Aveam convingerea că lucrurile aşa au şi fost interpretate. De ce revenim totuşi asupra cazului rezumat mai sus? Avînd domiciliul în Braşov, Dorel B. este înscris în anul şcolar 1969/ 1970, la Şcoala generală nr. 19 (după un „exil" de 3 luni la Racoş), unde este şi în prezent elev. Aici se remarcă de la început ca elev foarte bun la învăţătură, disciplinat şi politicos cu colegii şi profesorii săi. Vioiciunea, inventivitatea şi pronunţatul spirit organizatoric îi atrag un plus de simpatie şi stimă din artea colegilor, drept pentru care aceştia îl şi aleg preşedintele unităţii de pionieri. Toate bune pînă aici. Intr-una din zilele trecute, însă, Dorel are proasta inspiraţie de a intra în curtea Şcolii generale nr. 13, (locuieşte în imediata vecinătate a acesteia). In urma unor discuţii cu un fost coleg al său mai mic, învăţătoarea Elena Mihai îl apostrofează şi-l invită să părăsească şcoala. — Pe el de ce nu-l învăţaţi să vorbească frumos, replică Dorel obraznic. Cîteva ore mai tîrziu, directoarea adjunctă cu probleme de educaţie a Şcolii generale nr. 19, sosită la şcoala nr. 13 într-un schimb de experienţă, este interpelată direct, pe un ton nu prea politicos, de învăţătoarea Mihai . — Cine este preşedinte de unitate la 19 ? (întrebare pur retorică, deoarece Elena Mihai ştia foarte bine cine este). Dumneavoastră cunoaşteţi cazul lui, aţi răsfoit dosarul acestui elev ? Ştiţi că anul trecut a fost exmatriculat de la noi şi că a scris ziarul despre el ? Pe ce considerente l-aţi ales preşedinte ? N-aţi găsit în toată şcoala un elev mai bun ? In final, învăţătoarea ameninţă că va reclama cazul Comitetului municipal al organizaţiei pionierilor şi ziarului. Speriată, conducerea Şcolii generale 19 îl interoghează pe Dorel asupra „trecutului“ său pentru a fi în posesia tuturor datelor necesare într-o eventuală confruntare. Şi cu toate asigurările că nu i se va întîmpla nimic, Dorel (elevul care cu cîteva zile înainte o- Nora de şcoala la olimpiada de matematică obţinînd punctajul maxim (20 de puncte) este cuprins de groaza că va fi din nou exmatriculat. Speriat, îi mărturiseşte tatălui : „iar o să mă dea afară din şcoală pentru treaba aceea de anul trecut“. Nu ştim unde s-ar fi ajuns dacă lucrurile ar fi continuat pe făgaşul pornit. Important este că intervenind prompt, am reuşit să stopăm „cazul“ în faza unui fapt oarecare. Vrem însă să reţinem atenţia cititorilor nu asupra întîmplării în sine, ci mai ales asupra implicaţiilor şi semnificaţiilor ei. Au greşit oare colegii lui Dorel alegîndu-l preşedinte de unitate ? Nu! O experienţă de veacuri demonstrează că omul poate învăţa din greşelile făcute, se poate îndrepta. Anchetă realizată de Ion COMAN (Continuare în pag. a 3-a) a.) (Continuare în pagina a 3-a) S-a deschis Muzeul etnografic din Săcele Ieri după-amiază, a avut loc inaugurarea Muzeului etnografic al subzonei Săcele - secţie a Muzeului judeţean Braşov. La festivitatea inaugurală au participat tovarăşii: Victor Negoescu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular judeţean, prof. dor. Ghiran, preşedinte al comitetului judeţean pentru cultură şi artă, Ion Puşcaş, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Săcele, prof. Mircea Bălcescu, director al Muzeului judeţean Braşov. Au fost de asemenea, prezenţi, activişti de partid şi de stat, oameni de cultură şi artă, elevi, locuitori din Săcele. In legătură cu acest important eveniment din viaţa culturală a oraşului, au rostit scurte alocuţiuni prof. Constantin Catrina, vicepreşedinte al comitetului judeţean pentru cultură şi artă, şi Bela Boroş, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Săcele. Muzeul etnografic din Săcele cuprinde un istoric al celor şapte sate săcelene, ocupaţiile practicate de-a lungul veacurilor de locuitorii de pe aceste tărîmuri - agricultura, păstorind (ca ocupaţie de bază) meşteşugurile, industria casnică textilă — exponate din bogata zestre a portului popular local, românesc şi maghiar, cit şi celelalte genuri ale artei populare - ceramică, pictură pe sticlă, mobilier încrustat sau pictat etc. Colecţiile muzeului sunt mărturii vii ale unităţii şi continuităţii pe aceste meleaguri a poporului român, sunt dovezi elocvente ale convieţuirii în strinse raporturi de producţie materială şi de viaţă spirituală a locuitorilor săceleni, români şi maghiari, in decursul secolelor. Întîlnire a studenţilor cu scriitorii Astăzi, la orele 20, în noua sală de spectacol a Casei de cultură a studenţilor, va avea loc o întîlnire a studenţilor cu cîţiva dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori braşoveţii. După ce criticul literar Voicu Bugariu va defini principalele „Tendinţe ale poeziei româneşti contemporane", poeţii Vania Gherghinescu, Ion Lupu şi Nicolae Stoe vor citi din ultimele lor creaţii.