Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-23 / nr. 7892

­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7892 Sâmbătă, 23 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate 131Tre. uniţî-mit Tovarăşul NI­COLA­E in zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul NICOLAE rativă de lucru in judeţele Brăila şi Galaţi, in care in aces­îns°ţi‘ tovar°?!' EMIL BODNARAŞ, te zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a GHEORGHE PANA, GHEORGHE RADULESCU, FLORIAN ...... * DANALACHE, DUMITRU POPESCU, a făcut o vizită ope- inunaaîmor* Nu a trecut decît o săptămână de la primele veşti despre inunda­ţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti sate şi oraşe — asu­pra unor cîmpii din Transilvania şi iată că din nou, continuu, tor­ţele oarbe ale naturii se abat asu­pra altor şi altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării, în vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg._ Mureş, Dej, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe­­ altele oamenii mun­cii, răspunzând cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Execu­tiv al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, depun a­­cum eforturi uriaşe pentru lichida­rea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii eco­nomice şi sociale, pe făgaşul nor­mal, alte localităţi şi întinse supra­feţe agricole sunt lovite de calami­tate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot, parcursul drumului stră­bătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, pri­virea distinge largi suprafeţe cul­tivate, acoperite —, continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi a­­colo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din ma­rile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. Du­pă patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd clădirile Combina­tului de celuloză și hîrtie — Chiș­­cani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei a­­flate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m. altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele um­flate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se în­dreaptă spre est, de-a lungul bra­ţului Măcin, pînă în apropierea o­­raşului cu acelaşi nume din jude­ţul Tulcea. Peste tot, apele învol­burate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd de­cît coroanele arborilor şi case in­vadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o u­­riaşă oază de verdeaţă, netulbu­rată : Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlciu şi al­bia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunos­cută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ul­timii ani, datorită unor mari efor­turi materiale ale statului nostru, o câmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o tun­ (Continuare în pag. a 4-a) A # In aceste momente de grea încercare INIMILE BRAŞOVENILOR BAT LA UNISON CU INIMA ÎNTREGII ŢĂRI SOLIDARITATEA UMANĂ - REALITATE EMOŢIONANTĂ A CONŞTIINŢEI SOCIALISTE —­i în marile confruntări, în clipele de luptă crîncenă cu urgiile ne­miloase ale sorţii, excepţionalele virtuţi păstrate în inima poporului nostru au declanşat energii ului­toare datorită cărora ţara a izbu­tit să reziste celor mai grele în­cercări şi să se înalţe biruitoare în faţa lumii. Asemenea momente trăim în aceste zile, cînd dezlăn­ţuirea catastrofală, fără precedent în istoria ţării, a puhoaielor nepo­tolite a distrus şi ameninţă încă să distrugă sau să deterioreze fa­brici şi uzine, întinse suprafeţe de teren, localităţi şi bunuri materia­le, avutul a zeci de mii de cetă­ţeni, provocînd pagube inestima­bile. Galopul turbat al apelor a răscolit cu furie pămîntul, fulge­­rînd într-o clipă nenumărate vieţi omeneşti, a lăsat în urmă tristeţe şi durere necuprinsă, în faţa sti­hiilor terifiante, oamenii muncii. Victor-Ştefan POPESCU (Continuare in pagina a 2-a) TELEGRAMĂ­­ Comitetului Central al P. C. R.­­ Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ! In aceste momente de grea încercare prin care trece poporul­­ nostru, oamenii muncii români, maghiari şi germani din judelul­­ Braşov îşi string şi mai mult rindurile in jurul partidului, al Com­i-­­ tetului său Central, in frunte cu dumneavoastră,, iubite tovarăşe­­ secretar general, şi vă asigură că vor face tot ce le stă în putinţă­­ pentru a înlătura cit mai grabnic rănile provocate ţării de urgia­­ nemiloasă a apelor.­­ Vă raportăm că in crincena încleştare cu stihiile dezlănţuite ale­­ naturii, care s-au abătut şi pe meleagurile braşovene, muncitorii,­­ ţăranii, intelectualii,, cot la cot cu formaţiunile gărzilor patriotice­­ şi detaşamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea pa-­­­iriei, cu ostaşi ai armatei noastre, şi-au îndeplinit cu prisosinţă , datoria, selvind bunuri materiale şi vieţi omeneşti, in judeţul nos-­­ tru au fost inundate parţial 21 de localităţi şi aproape 20.000­­ hectare teren agricol, pagubele totale estimîndu-se la circa 22­0 milioane lei.­­ Dovedind o înaltă responsabilitate şi un sentiment de fierbinte / patriotism, cetăţenii judeţului, in frunte cu comuniştii, au asigurat­­ funcţionarea neîntreruptă a întreprinderilor şi instituţiilor, unităţi­­l­­or agricole, reau­zind in aceste zile cantităţi sporite de produse,­­ necesare economiei naţionale şi judeţelor mai greu lovite de ca-­­ lamităţi."­­ La chemarea partidului, a Frontului Unităţii Socialiste de a adu­­­­ce o contribuţie cit mai mare la acoperirea uriaşelor pierderi pe­­ care le-a suferit economia naţională, colectivele tuturor intreprin-­­ derilor, industriale şi agricole, ale instituţiilor din Braşov, intr-o vi­­t­erantă şi deplină unanimitate, in mitingurile şi adunările care au . . avut loc, au hotărit să lucreze in schimburi prelungite şi în unele ? zile de sărbătoare, să folosească la maximum capacităţile de pro­­t­ducţie, pentru a realiza in plus în 1970 o producţie marfă , de aproape 100 milioane lei, peste prevederile angajamentu-­­ lui iniţial de 250 milioane lei. Acelaşi ţel însufleţeşte pe coopera- t tori, pe toţi lucrătorii de pe ogoare care depun în ac­este momente­­ eforturi deosebite pentru reinsăminţarea suprafeţelor calamitate,­­ terminarea urgentă a însăminţărilor şi întreţinerea in bune condi-­­­ţiuni a culturilor. Ei sunt decişi să facă tot ce este omeneşte po-­­ sibil in vederea realizării unor producţii superioare care să con-­­ tribuie la compensarea pierderilor mari suferite în agricultura altor­­ judeţe.­­ Expresia a înţelegerii comuniste, a solidarităţii civice a locuito■ u rilor judeţului o constituie acţiunea de masă întreprinsă pentru­­ ajutorarea directă a populaţie­i sinistrate. Pretutindeni salariaţii­­ au hotărit să doneze lunar salariul pe 1-2 zile de lucru, iar locti­­ţ­­i­ştii de partid, ai organizaţiilor de masă, majoritatea covîrşitoa-­­­re a cadrelor de conducere din economie, salariul pe o întreagă­­ lună. Contribuţia bănească a salariaţilor din judeţul Braşov pe­­ întregul an însumează peste 85 milioane lei, din care 10.500.000 lei , disponibili în luna mai. La aceasta se adaugă mii de tone de anl­­i­mente, cereale, importante cantităţi cu articole de îmbrăcăminte­­ şi încălţăminte precum şi ajutorul nemijlocit pe care îl acordă­­ specialiştii din industria Braşovului la punerea in funcţiune a uni-­­ taţilor şi capacităţilor de producţie afectate. Dind glas sentimentelor de dragoste şi devotament neţărmurit­e faţă de patrie şi partid, ale tuturor cetăţenilor judeţului Braşov,­­ vă încredinţăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom­­ indeplini cu cinste şi în mod exemplar cuvintul dat, că vom con-­­ tribui cu toate forţele la Învingerea in termenul cel mai scurt ^ a marilor greutăţi prin care trecem, pentru propăşirea României­­ socialiste. ’ COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. \ CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN ^ \ ACŢIUNI HOTARITE PENTRU OBŢINEREA DE RECOLTE BOGATE Răspunzând chemării partidului, a Frontului Unităţii Socialiste, ţăra­nii cooperatori din judeţul nostru s-au înrolat activ în munca inten­să şi plină de abnegaţie ce se des­făşoară în aceste zile pe ogoare, în întreaga ţară, pentru înlăturarea grabnică a efectelor inundaţiilor şi­ recuperarea pierderilor incomensu­rabile provocate culturilor agricole de această calamitate. Faptele întâl­nite zi de zi, în toate unităţile, ates­tă hotărîrea lor de a îndeplini e­­xemplar planul de însămînţări şi a efectua întreţinerea culturilor la ni­velul celei mai înalte exigenţe, în acest spirit de responsabilita­te civică şi fierbinte patriotism îşi desfăşoară activitatea pe ogoare şi ţăranii cooperatori din Zărneşti. A­­verea lor obştească n-a fost afec­tată de furia apelor provenite din ploi, însă, din conştiinţa propriilor lor îndatoriri şi dintr-un legitim sentiment de solidaritate cu toți ce­tăţenii patriei năpăstuiţi de calami­tăţile naturii, ei înţeleg ca alături de,­ mecanizatori să valorifice din plin fiecare clipă prielnică de lu­cru, în scopul obţinerii peste pre­vederile planului şi ale angaja­mentelor a zeci şi sute de tone de produse agroalimentare, aducîn­­du-şi şi pe această cale contribuţia la completarea fondului centralizat al statului. Dar să lăsăm să vorbească fap­tele. „Mai avem de plantat 52 ha. cu cartofi, din 265 şi de semănat 7 ha cu, porumb siloz din 10 planifi­cate — ne spunea ing. Adrian Creangă, preşedintele cooperativei. Vom face însă totul să ne înca­drăm în termenele şi indicaţiile stabilite de­ Comandamentul jude­ţean pentru coordonarea lucrărilor agricole". Cele constatate de noi la faţa lo­cului sunt mărturii grăitoare că la C.A.P. Zărneşti oamenii nu-şi pre­cupeţesc eforturile pentru a se ţine de cuvînt. Spre exemplu, în zilele de 16—18 mai, mecanizatorul Ion Dorner, cooperatorii Ion Răuţă, N. Movileanu, Iancu Stăvroiu şi Ilie Nicolae, îndrumaţi nemijlocit de brigadierul de cîmp Crăciun Bucu­ra, n-au pregetat, să, lucreze printre ploi. Aşa au reuşit să planteze în tarlaua „Subortilă“, pe Bîrsa, 14 ha cu cartofi. Continuitatea lucrărilor este asigurată de specialiştii uni­tăţii, în frunte cu preşedintele, ca­re, cercetînd zi de zi starea tere­nului, stabilesc parcelele unde se poate lucra, fie mecanic, fie ma­nual. Ca urmare, joi, tractoristul Ion Dorner, ajutat de cooperatori, a plantat cartofi în tarlaua „După sat", pe încă 6 ha., în timp ce co­legii lui N. Pelin și Ion Bodinca au pregătit patul germinativ pe 8 ha mai zvîntate, în trupul „Lazuri". Terenul era pregătit şi pentru ter­minarea însămînţării porumbului Siloz. O atenţie deosebită acordă con­ducerea cooperativei şi întreţinerii culturilor. Joi, se aflau la plivitul griului, executat pînă la venirea înserării pe mai mult de 30 ha, 100 (Continuare în pagina a 3-a) ­in gest semnificaţii! La biroul de informaţii O.N.T. din holul hotelului „Carpaţi" s-a prezentat ieri după-amiază dl. E­­rich Hoffman, inginer la o firmă vest-germană, care întreţine legături de afaceri cu uzina „Rul­mentul". — Vă rog să primiţi — s-a adresat el funcţiona­rei — suma simbolică de 50 de mărci pe care să o depuneţi ca pe o modestă contribuţie per­sonală in contul de aju­torare a celor care au atît de mult de suferit de pe urma calamităţilor naturale. Sînt puternic afectat de grelele încer­cări cărora poporul dumneavoastră le face faţă în prezent cu otita bărbăție și demnitate. Hotărârea de neclintit a tuturor locuitorilor judeţului nostru, ani­maţi de profunde sentimente pa­triotice şi umanitare, de a contri­bui nemijlocit — fiecare la locul său de muncă şi prin donaţii — la înlăturarea efectelor şi pagubelor provocate de furia apelor dezlăn­ţuite, îşi găseşte o vie exprimare şi în zecile de telegrame pe care lucrătorii din unităţi industriale şi agrare, din instituţii, le adresează zilnic, Comitetului Central al par­tidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Angajamente­le luate cu acest prilej, izvorîte din acel inepuizabil şi nobil sen­timent de dăruire şi abnegaţie, de solidaritate umană, primesc, în contextul actualei situaţii, nepieri­toarele curate ale omeniei, relie­fează o dată mai mult unitatea de voinţă şi de acţiune a poporului nostru condus de partid. „Conştienţi că numai prin unirea tuturor eforturilor, pe plan gene­ral şi local, urmările nefaste ale inundaţiilor vor putea fi cit mai degrabă înlăturate, că de la fie­care om al muncii se aşteaptă un aport sporit în marea acţiune de refacere a localităţilor sinistrate, muncitorii, inginerii şi tehnicienii Trustului 5 construcţii Braşov — se arată în telegrama adresată C.C. al P.C.R., secretarului general* al partidului — au hotărit să reali­zeze planul valoric al producţiei globale pe anul 1970 pînă la 20 decembrie, să dea o producţie su­plimentară de 5.000.000 lei. De a­­semenea, pînă la finele anului — se subliniază — vom economisi peste angajamentul iniţial 20 tone metal, 50 tone ciment, 10.000 bu­căţi cărămizi echivalente. Pentru fondul de ajutorare a populaţiei din regiunile sinistrate, 2.248 de salariaţi au hotărit să doneze lu­nar salariul lor pe o zi, pînă la sfîrşitul anului, 48 de salariaţi contribuie cu salariul pe o lună, iar alţi 41 de angajaţi cu salariul pe o jumătate de lună. Ne anga­jăm cu toată fermitatea, se arată in continuare, să luptăm din răs­puteri pentru recuperarea daune­lor pricinuite de inundaţii, dove­dind în aceste grele momente profundul nostru ataşament faţă de Partidul Comunist Român, faţă de patria socialistă". Aceeaşi fermă hotărâre şi dorin­ţă fierbinte de a contribui la în­lăturarea cu un ceas mai devre­me a efectelor inundaţiilor se des­prinde şi din telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu de lucrătorii Inspectoratului şi între­prinderilor agricole de stat din ju­deţul nostru. „Ne angajăm — se arată în telegramă — să livrăm peste angajamentele iniţiale încă 200 tone carne taurine, 100 tone carne ovine şi 3.000 lel. lapte de vacă. De asemenea, pentru a ne aduce contribuţia la fondul de a­­jutorare a populaţiei sinistrate, la diminuarea şi recuperarea pagu- L. MUNTEANU (Continuare în pagina a 2-a) ia fi de patria socialistă Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Întîlnirea tovarăşului Constantin Cîrţînă cu alegătorii circumscripţiei electorale M.A.N. nr. 1 Braşov » Pe baza recomandărilor Consiliului Naţional al Frontului Unităţii J*­ Socialiste, in această perioadă se organizează adunări ale Frontului, îjî în cadrul cărora deputaţii in circumscripţiile electorate ale Marii Adv­eţi­nări Naţionale se intîlnesc cu alegătorii pentru a analiza împreună po­ft­­ul şi stadiul rezolvării propunerilor făcute in campania electorală şi , ulterior, unele probleme edilitar-gospodăreşti, sarcinile de viitor in do­­cto­meniile de activitate cu care cetăţenii au tangenţă cotidiană. Cu acest­­ prilej deputaţii M.A.N. mai prezintă informări asupra activităţii desfă­­şurate in intervalul de timp care a trecut de la precedenta intilnire,­­*, precum şi asupra conţinutului unor legi şi hotărîri adoptate de ultimele­­♦J sesiuni ale Marii Adunări Naţionale. Ieri după-amiază, în sala Pala­tului culturii, tovarăşul Constantin Cîrtînă, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Braşov al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular jude­ţean, deputat în circumscripţia e­­lectorală M.A.N. nr. 1 Braşov, a avut o întîlnire cu alegătorii din această circumscripţie. Cu acest prilej, tovarăşul Con­stantin Suţu, primarul municipiului, a prezentat participanţilor la adu­nare cîteva dintre realizările obţi­nute în ultimul timp — graţie ini­ţiativelor şi contribuţiei nemijlocite a deputaţilor şi cetăţenilor — pe linia edilitar-gospodărească, pre­cum şi cîteva dintre obiectivele ca­re sunt în atenţia consiliului popu­lar municipal pentru acest an. După discuţiile care au urmat — şi care au ocazionat atît evidenţie­rea unor rezultate bune obţinute în multe din circumscripţiile orăşe­neşti pe linia gospodăririi şi înfru­museţării, a îmbunătăţirii deservirii populaţiei sub toate aspectele, cit şi numeroase propuneri , a luat cuvintul deputatul Constantin Cîr­­ţînă. Dind o înaltă apreciere a por­tului cetăţenilor şi deputaţilor din raza circumscripţiei M.A.N. nr. 1 la rezolvarea unor probleme de larg interes obştesc, vorbitorul a subliniat totodată necesitatea in­tensificării eforturilor în direcţia obţinerii unor rezultate cantitativ şi calitativ superioare de către fiecare la locul său de muncă şi în activitatea obştească, pentru ca sarcinile ultimului an al actualului cincinal, în toate domeniile vieţii social-economice, să fie realizate şi depăşite. Tovarăşul Constantin Cîrtînă a insistat apoi asupra situa­ţiei create în urma calamităţii na­turale care a afectat mai multe re­giuni ale ţării, precum şi a mă­surilor ce se întreprind pe plan central şi local pentru diminuarea şi recuperarea pagubelor prici­nuite, pentru ajutorarea populaţiei sinistrate. Un subiect de largă referinţă l-au constituit, de asemenea, pro­blemele de gospodărire, înfrumu­seţare şi deservire, în special în zona cartierului Şchei, unde, aşa cum s-a arătat, mai sunt multe lu­cruri de făcut. In această direcţie, se aşteaptă un aport mai substan­ţial, din partea deputaţilor şi ce­­tatenilor. Tot cu acest prilej, deputatul a dat răspunsuri la unele întrebări ale cetățenilor. Asalt îndîrjit în cam­erele fabricii de ciment „Temelia". Citiţi în pagina a 3-a reportajul „FLACĂRA VIE A ÎNTRECERII SOCIALISTE". Sprijinul ţărănimii cooperatiste La redacţie au sosit noi mărturii ale hotărîrii ţăranilor cooperatori şi a locuitorilor din satele ne­­cooperativizate ale jude­ţului nostru, de a veni in sprijinul refacerii şepte­­lului în cooperativele a­­gricole greu încercate de inundaţii. în acest scop au mai donat: — 3 juninci — C.A.P. Măeruş ; — 5 capete tineret tau­rin — C.A.P. Comăna ; — 2 viţele — C.A.P. Apaţa ; — 2 viţele — C.A.P. Ra­­coş. în ultima oră aflăm că animaţi de acelaşi sen­timent de cald patriotism şi solidaritate cu cei si­nistraţi, locuitori ai co­munei Bran au donat 10 oi. Printre iniţiatori se află Aron Băncilă, Ion Băncilă, Nicolae Coroiu, Zenovie Cotinghi şi Ion Folea cu cite 1-2 oi fie­­care. Vom reveni cu alte in­formaţii în ziarul nostru de miine. La centrele de colectare a obiectelor­­­­ de îmbrăcăminte Potrivit unei statistici pînă la 21 mai a. c. populaţia ju­deţului Braşov a donat pen­tru ajutorarea sinistraţilor 406 paltoane, 83 pardesie, 146 canadiene, 155 taioare, 827 sacouri, 830 pantaloni, 1438 pulovere, 1733 rochii, 2142 bluze, 1000 fuste, 1032 artico­le pentru noi născuți, 1588 cămăşi, 137 prosoape, 62 cearceafuri, 311 perechi de ghete, 794 perechi bocanci etc., etc. Inpagina a STATE, ORGANIZAŢII INTER­NAŢIONALE ŞI PERSOANE DIN STRĂINĂTATE SPRIJINĂ ROMANIA PENTRU ÎNLĂTU­RAREA PAGUBELOR PRO­VOCATE DE INUNDAŢII

Next