Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-26 / nr. 7894

r ’VIV, u­rum nou ORGAN Al CONHTGTUN­H JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7894 Marţi, 26 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţari­le, uniţi-vâ! Calamităţile care s-au abătut asupra ţării noastre au provocat pagube inestimabile. Unindu-şi eforturile poporul luptă şi le va învinge Cn alt 30 DE AUTOCA­MIOANE AU POR­NIT PÎNÂ ACUM DIN BRAŞOV, spre judeţele Mureş, Sibiu şi taberele copiilor si­nistraţi din judeţul nostru, purtînd ajuto­rul oferit cu frăţească solidaritate de braşo­veni: 95.887 obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 21.614 obiecte de uz gospo­dăresc. ;w/////////////| 50 de întreprinderi braşovene au realizat duminică o producţie în valoare de 42 MILIOANE LEI FORŢA DE ORGANIZARE, CAPACITATEA ŞI ENERGIA, CONŞTIINŢA SOCIALISTĂ CARE ANIMĂ EROICA NOASTRĂ CLASĂ MUNCITOARE, AU IEŞIT ÎNCĂ O DATĂ PREG­NANT ÎN EVIDENŢĂ PRIN FAPTELE DE MUNCĂ, PRIN TOT CEEA CE AU PRODUS DU­MINICĂ ÎNTREPRINDERILE BRAŞOVENE. ZIUA DE ODIHNĂ A FOST TRANSFORMATĂ IN ZI A SOLIDARITATE PRIN MUNCĂ, PENTRU AJUTORAREA REGIUNILOR SINISTRA­TE ŞI RECUPERAREA MARILOR PAGUBE PRICINUITE ECONOMIEI NAŢIONALE. APROAPE 42.000.000 LEI RE­PREZINTĂ RODUL DE O ZI AL MUNCII PLINE DE DĂRUIRE A COLECTIVELOR DE MUNCI­TORI, INGINERI, MAIŞTRI ŞI TEHNICIENI DIN 50 DE ÎNTRE­PRINDERI DIN INDUSTRIA JU­DEŢULUI BRAŞOV. 53.500 SALARIAŢI DIN 36 ÎN­TREPRINDERI ALE ORAŞULUI BRAŞOV AU REALIZAT DUMI­NICĂ O PRODUCŢIE IN VA­LOARE DE 39 MILIOANE LEI, 4.100.000 LEI. La citit se ridică VALOAREA PRODUCŢIEI REA­LIZATE DUMINICA de 3870 sa­lariaţi de la UZINA DE AUTO­CAMIOANE. Printre produsele obţinute se numără 48,8 tone piese turnate la oţelărie, 23 to­ne piese forjate şi multe altele. Aproape 4 MILIOANE LEI PRODUCŢIE GLOBALĂ au ob­ţinut peste 600 salariaţi ai uzi­nei „METROM" în aceeaşi zi. 80.000 BLOCURI DIN BETON (ECHIVALENTE), 8.000 ŢIGLE SI 16.000 CĂRĂMIZI SUNT RODUL STRĂDANIEI COLECTIVULUI DE MUNCA DIN SCHIMBUL I DE LA FABRICA „RECON­STRUCŢIA" FELDIOARA. 40.000 RULMENŢI, CU DOUA MII PESTE MEDIA UNEI ZILE NORMALE DE MUNCA, AU OB­TINUT, LUCRÂND ÎN DOUA SCHIMBURI, COLECTIVELE DE MUNCA DIN SECTIILE ŞI SEC­TOARELE UZINEI „RULMEN­TUL". 250.000 lei la producţia glo­bală şi alte 200.000 Iei la pro­ducţia marfă au constituit rezul­­tatul muncii celor aproape 750 de salariaţi de la întreprinde­rea de unelte şi scule. 900.000 lei este producţia ob­ţinută duminică de colectivul de muncă al Fabricii de stofe Braşov. IN 2 SCHIMBURI TEXTIUŞTII de la Filatura „Octombrie ro­şu" din Ghimbav AU REALIZAT O PRODUCŢIE DE 630.000 LEI, concretizată în 4.200 kg. fire şi alte produse. 2950 salariaţi de la I.C.I.M. — Braşov, 2015 de la Trustul 5 şi 1510 de la I.C.L., au executat lucrări de finisaje interioare şi alte lucrări pe şantierele de construcţii din judeţul Braşov şi alte judeţe. 38 tone carton ondulat şi alte produse valorînd în total 210.500 lei a obţinut colectivul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav. 126.000 lei producţie, concre­tizată în 1422 PERECHI ÎNCĂL­ŢĂMINTE PENTRU COPII, 595 m.p. feţe piele şi alte produse a realizat colectivul întreprin­derii „Timpuri noi". 400.000 LEI CONSTITUIE VA­LOAREA PRODUCŢIEI REALI­ZATE DE PESTE 200 DE SALA­RIAŢI AI FABRICII DE CIMENT ŞI VAR „TEMELIA". 330.100 LEI reprezintă valoa­rea producţiei realizate de 564 salariaţi ai uzinei „ELECTRO­­PRECIZIE" SACELE. 225.000 lei — Valoarea pro­ducţiei obţinute duminică de 101 salariaţi ai Combinatului chimic din Oraşul Victoria. 167 salariaţi din oraşul Ru­pea au obţinut o producţie în valoare de 55.300 lei. FAGARAS : Un număr de 1245 salariaţi de la întreprin­derea de industrie locală şi U.P.R.U.C. au realizat produse în valoare de 345.000 lei. CODLEA : 874.200 lei repre­zintă rodul activităţii producti­ve a 1874 salariaţi din cinci întreprinderi codlene. ZARNEŞTI : 575.520 lei consti­tuie valoarea producţiei obţi­nute de peste 1140 salariaţi de la uzina „6 Martie" şi Fabrica de celuloză şi hîrtie. RÂŞNOV : 363.694 lei au reali­zat cei 950 rîşnoveni care du­minică au fost prezenți la locu­rile de muncă. Cu aceeaşi dîrzenie cu care au luptat zile şi nopţi fără răgaz cu furia apelor dezlănţuite, pentru salvarea vieţii, apărarea uzinei sau ogorului, oamenii muncii din toate localităţile lovite de calami­tatea abătută asupra ţării noastre, şi alături de ei specialişti, cadre de conducere din ministere şi in­stituţiile centrale lucrează fără preget la repunerea în funcţie a fabricilor, reînsămînţarea ogoare­lor, refacerea satelor şi oraşelor. Pe feţele lor obosite se citeşte hotărîrea de a nu-şi cruţa forţele pentru recuperarea a cit mai mult din ceea ce natura dezlănţuită i-a oprit să realizeze, dovedind încă o dată înaltă conştiinţă patriotică, spirit de disciplină, curaj şi încre­dere în forţa poporului nostru de a trece cu bine acest greu exa­men. Roadele acestui front unic de muncă menit să ducă la înde­plinirea măsurilor stabilite de par­tid, au început să se arate. IN JUDEŢUL SATU MARE, cel mai greu lovit de furia apelor, din cele 25 de unităţi industriale inun­date numai 4 nu lucrează încă, dar şi aci se fac eforturi deose­bite pentru repunerea în funcţiu­ne. O serie de unităţi industriale, cum sunt fabrica de sticlă „Victo­ria muncii“ din Poiana Codrului, „Osana" din Negreşti. Uzina de reparaţii auto din Satu Mare, ,,Crasna"-Carei şi altele, lucrează la întreaga capacitate. Producţia zilnică a unităţilor industriale es­te în continuă creştere. In ziua de 23 mai, de pildă, valoarea produc­ţiei globale zilnice a crescut cu peste un milion lei faţă de 20 mai. Duminică toate întreprinderile şi instituţiile din judeţ au lucrat, prezentîndu-se la lucru aproape toţi salariaţii, cu toate că mulţi dintre ei mai muncesc încă la re­cuperarea unor rămăşiţe din că­minele distruse de ape. O contri­buţie de seamă la îndeplinirea in­tegrală a planului anual o aduc întreprinderile care nu au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici s-au angajat să realizeze o producţie marfă suplimentară în valoare de 12,8 milioane lei, produse în valoare de 1,6 milioane Iei valută pentru export, 5 mili­oane Iei beneficii peste plan şi 1,4 milioane lei economie la preţul de cost. Prin eforturi deosebite, depuse de muncitori, militari, pompieri şi specialişti din judeţul Satu Mare au fost redate consumului, cu a­­vizul organelor medico-sanitare, numeroase surse de apă, în dimi­neaţa zilei de luni, a fost pusă în funcţiune a doua instalaţie de fil­trare a apelor, sosită din R.F.G. abia cu o seară înainte. Totodată, în toate localităţile rurale din ju­deţ afectate de inundaţii au fost dezinfectate şi date în folosinţă cîte 2, 3 şi 4 puţuri cu apă po­tabilă. In judeţul Maramureş la acţiu­nile de înlăturare a pagubelor pro­vocate de inundaţii participă mii de tineri. Ei au contribuit la re­pararea liniei ferate Mireşul Ma­re — Ulmeni, la consolidarea ma­lurilor rîului Firiza, la refacerea liniei ferate Sighet — Vişeu, au săpat gropi pentru remontarea stîlpilor de înaltă tensiune care alimentează Fabrica de in din Ul­meni și au înlăturat pămîntul de pe șosea provenit din alunecările de teren în cartierul Valea Bor­­gutului din Baia Mare. Imediat după ce apele, care au distrus linia de înaltă tensiune s-au scurs, la întreprinderea de prelucrare a inului de la Ulmeni s-a procurat un grup electrogen, cu ajutorul căruia s-au pus în func­ţiune instalaţiile de ridicat, sal­­vîndu-se astfel materie primă în valoare de peste 500.000 lei. Intre timp, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii, ajutaţi de grupele de intervenţie şi brigăzile patrio­tice, au reuşit să refacă linia de alimentare cu energie electrică a fabricii, astfel că începind de luni activitatea în această întreprinde­re reintră în ritmul normal. In ciuda ploilor care au conti­nuat să cadă, în tot cursul zilei de duminică, peste 6.000 DE TI­NERI DIN JUDEŢUL ALBA au lu­crat voluntar la refacerea distru­gerilor cauzate de stihiile dezlăn­ţuite ale naturii şi preîntimpinarea altor pagube. La Blaj, după ce s-a anunţat că oraşul este din nou pe­riclitat de revărsarea Tîrnavei, peste 100 de tineri au lucrat e­­roic alături de muncitori şi mili­tari la ridicarea digului de apăra­re a Fabricii de binale din cadrul Complexului de prelucrare a lem­nului şi a altor unităţi economice, participind in acelaşi timp şi la alte acţiuni întreprinse de coman­damentul local pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Aproape 80 echipe de tineri din oraşele Alba Iulia şi Aiud au muncit la curăţirea nămolului de pe străzi, demolarea unor clădiri distruse de ape, recuperarea de materiale de construcţii şi produse din de­pozitele inundate ale unităţilor co­merciale şi cooperatiste. în acţiunea de refacere, oame­nii muncii din localităţile calami­tate sunt ajutaţi de semenii lor din numeroase alte oraşe şi sate. 168 de muncitori, tehnicieni şi in­gineri din JUDEŢUL BRAŞOV a­­jută la repunerea în funcţie a în­treprinderilor calamitate din Si­ghişoara şi Mediaş. La Uzina de tractoare din Braşov, 160 munci­tori lucrează în trei schimburi la repararea utilajului venit din în­treprinderile care au suferit in urma inundaţiilor. Din judeţul Prahova zeci de echipe de lucră­tori ajută pe tovarăşii lor de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni şi Combinatul textil din Sighi­şoara să-şi repună uzinele în func­ţiune. Cu sprijinul a numeroşi oameni ai muncii din Cluj, în cursul zilei de luni şi-au reluat activitatea sta­ţiile „Peco" din Dej, Satu Mare, depozitele de carburanţi din Jibou şi Lechinţa. Tot din­ Cluj au plecat spre localităţile calamitate cîteva mii de studenţi şi muncitori care (Continuare în pag. a 3-a) La colonia gării Rupea, Oltul a inundat parterul clădirilor şi întreprinderilor învecinate. La ferma de vite a I.A.S. Făgăraș, evacuarea animalelor­ se face fără întîrziere. Comitetului judeţean de partid, Consiliului popular judeţean Comandamentul judeţean Mureş pentru inundaţii şi ajutor a­muncii din judeţul Mureş - români, maghiari, germani - cele mai calde mulţumiri pentru solidaritatea manifestată, pentru ajutorul ce ni l-aţi acordat in aceste momente de grea încercare. Profund încrezătoare în politica P.C.R., simţind necontenit aju­torul moral şi material al conducerii partidului, al întregului nos­tru popor, populaţia judeţului, răspunzînd chemărilor şi acţiunilor iniţiate de organele şi organizaţiile de partid, a dat dovadă de bărbăţie, de un înalt spirit patriotic împotriva furiei apelor ne­stăvilite. Locuitorii acestor frumoase meleaguri sunt ferm hotărîţi să-şi consacre toată capacitatea de muncă pentru a recupera pierde­rile cauzate de calamităţi, să contribuie nemijlocit la realizarea planului de stat pe 1970. Acesta este răspunsul nostru la ajutorul tovărăşesc ce ne-a fost acordat, fiind totodată o expresie a ata­şamentului faţă de partid, faţă de patria noastră socialistă. COMANDAMENTUL JUDEŢEAN MUREŞ PENTRU INUNDAŢII ŞI AJUTORAREA FAMILIILOR SINISTRATE I Brasov Spital de campanie la Satu Mare. Oltul ne loveşte din nou numeroase localităţi din nou sub apă. La Făgăraş nivelul apelor a atins cote superioare celor din 15 mai. Mii de hectare, zeci de întreprinderi agricole şi industriale, sute de case şi gospodării grav afectate de inundaţii Amănunte în pagina a 2-a CREŞTE CONTUL 2000 Fină aseară, la unităţile C.E.C. de pe teritoriul jude­ţului Braşov, în contul special 2000, a fost depusă suma de 910.559 lei. Contul 2000. Sub acest simbol crustat cu slove fierbinţi în sufletul poporului, mii şi mii de cetăţeni­i judeţului Braşov oficiază cu simp­l­tate­ şi nobleţe un act de mare generozitate. Tăcuţi, cu obraji brăzdaţi de cutele tristeţii şi nelinişti provocate de vestea că apele vor pră­da iarăşi pămîntul ţării, oamenii sub­scriu din toată inima la ampla­ţiune de ajutorare a sinistraţilor. Ce le-a adus paşii în faţa ghişeelor, ce sentimente li se zbat în piept în clipa cînd aştern pe hîrtie mesajul lor pe­ren către necunoscuţii aflaţi în sufe­rinţă ? Am solicitat răspunsul la a­­ceastă întrebare de la cîţiva din nu­meroşii cetăţeni care depuseseră ieri obolul lor în contul omeniei. Transcriu mai jos răspunsurile primite : „In momentele grele trebuie să fim cu toţii solidari, să ne ajutăm unii pe alţii pentru că trăim sub soarele aceleiaşi ţări" (Vasile­­Vuşniuc, strun­gar, str. Castelului nr. 54 Bra­şov). „Nu pot suporta gîndul că oameni, copii şi bătrîni se luptă cu frigul, cu oboseala, cu durerea. Aceşti oameni a­­supra cărora s-a abătut neno­rocirea sînt concetăţenii noştri. Trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta. Mă angajez să depun lunar cite 100 lei din pensia mea pînă la sfîrşitul anului" (Stelian Nicu­­lescu, Braşov, B-dul Lenin nr. 14); „Datoria noastră de cetă­ţeni ne obligă să fim alături de cei aflaţi acum în necaz“ (Petru Turtăcuţă, str. Olteţ nr. 22); „E dureros ce se întimplă. S-a anunţat că apele cresc din nou. Trebuie să-i ajutăm" (Istrate Nicolae, str. Ciucaşului nr. 2, Braşov). Aceşti oameni cărora con­ştiinţa le-a călăuzit paşii spre ghişeela C.E.C. ştiu că sacrifi­ciul lor înseamnă o picătură de lumină în universul devastat de ape, o flacără, şi sufletul li se umple de căldura bucuriei. Iar acest sentiment se conver­teşte la rîndul său în bucuria, în mîndria de a aparţine aces­tui popor viteaz şi generos. V. P. ­ în pagina a 3-a­­ Situația căilor de comunicații I___­ Duminică, 24 mai. Am fost re­porter de serviciu în această zi. De dimineaţă, la ora 7, am pontat, ca să zic aşa, şi eu împreună cu miile de constructori de tractoare care se îndreptau spre locurile lor de muncă. Altădată, într-o astfel de zi, oamenii se duceau în parc, în excursie, se duceau la teatru. Dar în această zi, într-un impre­sionant gest de voinţă, de solida­ritate cu cei care, de mai bine de o săptămînă, duc în mai multe localităţi din ţară lupta cu apele revărsate, nepotolite, s-a lucrat în toate secţiile uzinei. Auzisem mai dinainte că în­­tr-unul din sectoarele uzinei „Trac­torul" se lucrează la repararea de utilaje şi aparatură pentru o întreprindere de pe Tîrnave, asu­pra căreia s-a năpustit furia oar­bă a apelor. Cineva mă îndeamnă să mă duc la atelierul de repara­ţii electrice de la mecanicul şef. N-am mai cerut lămuriri. M-am­ dus acolo. L-am găsit pe maistrul Ion Frăţilă. Tocmai îşi nota în carnetul de pontaj. Constantin Co­­man ? Prezent 1 Ion Buduloiu ? Prezent I Ştefan Mureş ? Prezent I Dieter Krauss ? Prezent 1... N-avem cum, spaţiul nu ne per­mite să notăm atîtea nume în dreptul cărora maistrul Frăţilă a înscris duminică, 24 mai, cuvîntul prezent. Din ceea ce ne-a relatat acest om s-a cristalizat însă mai tîrziu imaginea percutantă, tulbu­rătoare a unor fapte pe care me­rită cu prisosinţă să le povestim. De aproape 300 de ore, în acest atelier se lucrează continuu. O sută de electricieni si lăcătuși re- L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) Un gest plin de omenie Locuitorii satului de munte Peştera urmăresc cu o profundă îngrijorare ravagiile pe care inunda­ţiile le-au provocat în nu­meroase zone ale ţării, in semn de solidaritate cu cei care au plătit vamă atit de mare valurilor dezlănţuite, ei au hotărît să doneze pentru sinis­traţi 40 de oi. Printre nu­meroşii donatori se nu­mără şi Reveria Buzaţu­, Zinca Ancu şi Elena Po­­rancea, văduve cu 6—8 copii. Deci încă un gest omenesc, din milioanele de asemenea gesturi care arată chipul de o rară frumuseţe morală şi civi­că al locuitorilor noştri. In pagina a 4-a State, organizaţii internaţionale, persoane şi firme de peste hotare, cetăţeni străini sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii

Next