Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-30 / nr. 7898

­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Anul XXVII Nr. 7898 Sîmbăta, 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţî-vi! VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tova­răşii PAUL NICULESCU-MIZIL şi ILIE VERDEJ, au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul gene­ral al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta indiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi coo­peratiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul cerinţelor impuse acestui ultim an al cincinalului. Mu­­ţi mii de oameni au intîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un pu­ternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţăr­murită faţă de Partidul Co­munist Român, hotărirea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigu­­rînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile la­­lomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al grîu­­lui şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar ici­­colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoa­rea lor sate, şosele livezi. Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înăl­ţat, unde apele nu au putut ajun­ge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţia, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Du­năre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Ni­colae Ceauşescu, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului Ju­deţean Ialomiţa al P.C.R., I. Mant, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, ingi­­nerul Valentin Georgescu, direc­torul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia ac­tuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoa­rele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri, depăşind înălţimea de 1 metru. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre flu­viu şi Borcea cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, ori­unde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toa­tă dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secreta­rul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spu­ne cuvinte de îmbărbătare, elo­­giindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bo­gatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaştere s-au cheltuit atîta trudă şi bani, indică măsurile care tre­buie luate în continuare. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu îi felicită şi le urează succes. Comandantul trupelor care aju­tă la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al par­tidului, au venit aici să-l întîm­­pine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului mu­nicipal Călăraşi al P.C.R., Ion Si­­nişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sînt invitaţi să vizite­ze Combinatul de hîrtie şi celu­loză Prin intermediul unei ma­chete, oaspeţii sunt informaţi des­pre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea pro­iectată —­ 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse După vizitarea sectorului turnă­torie, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, remarcînd deficienţele exis­tente aici indică luarea neîntîr­­ziată a unor măsuri energice pen­tru a se organiza mai bine pro­cesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă a se gospodări mai bine utilajele ma­teria primă, parcul auto. După vizitarea combinatului, coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului, îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. însoţiţi de directorul Fabricii de confecţii, oaspeţii vizitează princi­palele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de mun­că prilejuiesc discuţii asupra ca­lităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succese­le obţinute, uvîndu-le noi reali­zări în producţia­ în drum spre Slobozia, condu­cătorii partidului şi statului vizi­tează Complexul de creştere şi în­­grăşare a animalelor al întreprin­derii agricole de stat Ciulniţa. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre reşedinţa judeţului­­ Slobozia. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toata vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamen­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care pre­zintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. într-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tutu­ror locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la şan­tierul Combinatului de îngrăşă­minte azotoase din Slobozia, pro­fesoara Victoria Radu, de la li­ceul din localitate, ing. Mircea Popel directorul Fabricii de ule­iuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Toma Granfil în vizită la Braşov * Toma Granfil, membru al Vo­cii Executive Federale a R. S. F. Iugoslavia, care se află în ţara noastră ca invitat al guvernului, a făcut o călătorie în judeţele Pra­hova şi Braşov. Oaspetele a vizitat Combinatul petrochimic şi Rafinăria de la Brazi, obiective la care a apre­ciat­ nivelul tehnic al instalaţiilor şi gradul înalt de valorificare a produselor petroliere, precum şi Uzinele de autocamioane din Bra­şov, unde s-a interesat de modul cum se desfăşoară cooperarea din­tre întreprinderea braşoveană şi uzine similare din Iugoslavia. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc in primul rînd să vă a­­dresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale) Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresio­naţi şi sîntem satisfăcuţi de ho­tărirea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară — inclusiv stu­denţii veniţi din Bucureşti — ac­ţionează pentru a asigura conso­lidarea şi înălţarea digurilor pen­tru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfă­şuraţi vor fi încununate de suc­ces, că şi în acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi a­­vem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noastre; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unită­ţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţio­nez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De a­­ceea, doresc să adresez, şi cu a­­cest prilej mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cit şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgă­­zuind, în măsura posibilului, sti­hiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situația dacă am fi avut o prima­ (Continuare în pag. a 4-a) Un plus care va compensa producţia de pe 100 hectare calamitate Inţelegind situaţia creată în urma calamitării a mui şi mii de hectare de teren agricol, cooperatorii din Ghimbav şi-au înzecit eforturile, hotăriţi fiind să-şi aducă întreaga lor contribuţie la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii, la asigurarea (Continuare în pagina a 2-a) Primarul, profesorii, toţi salariaţii comunei în cimp la prăşit La Măeruş, cooperativă greu afectată de inun­daţii, se desfăşoară o vie şi susţinută activitate pen­tru recuperarea pagubelor cauzate, pentru a se ob­ţine, indiferent de condiţiile climaterice, o recoltă cit mai bună. Cooperatorii, urmind exemplul comu­niştilor și avind un sprijin deosebit din partea me­canizatorilor, MUNCESC FĂRĂ ODIHNĂ LA EVA­CUAREA APELOR DE PE TERENURILE CALAMI­(Continuare in pagina a 2-a) it r­înapoierea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer de la Moscova Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de­ Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlni­­re cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosî­­ghin, pentru a avea convorbiri pri­vind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării economi­ce dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Mauţer s-au înapoiat, tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Maxim Berghianu, preşe­dintele Comitetului de Stat­ al Pla­nificării, şi Alexandru Roabă, mi­nistrul industriei chimice, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu şi Ion Pă­­ran, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte per­soane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La plecare, pe aeroportul Vnu­kovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care i-au în­soţit au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficiali­tăţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Ma­rinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ÎNALTUL SPIRIT DE UMANISM AL POLITICII PARTIDULUI ŞI STATU­I NOSTRU Întregul popor a primit cu vie satisfacţie, încredere şi recunoştinţă fierbinte Hotărîrea C.C. al P.C.R., a guvernului şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste de ajutorare a populaţiei şi cooperativelor agricole lovite de calamităţile naturale TOATE NILE, ACŢIV­SPRE ŢELUL COMUN: RECON­STRUCŢIA Cu prilejul unei tranvorbiri a­­vute ieri, cu tovarăşii GHEOR­GHE HAIZEA şi WILHELM LUTSCH, vicepreşedinţi ai comite­tului executiv al consiliului popu­lar judeţean, pe marginea preve­derilor hotărîrii, a reieşit, preg­nant, faptul că în sectoarele de activitate subordonate consiliului popular judeţean se depun efor­turi sporite pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor aferente ac­tualului an al cincinalului, că se caută noi modalităţi şi forme de a veni în sprijinul populaţiei din localităţile sinistrate, de a pre­veni, în viitor, pe teritoriul jude­ţului, producerea de pagube prin inundaţii în dauna fondului loca­tiv şi a populaţiei. — Principala măsură care se impune în actuala conjunctură şi Convorbire consemnată de L. MUNTEANU (Continuare in pagina a 2-a) Cu sprijinul acordat „VOM IEŞI DIN NECAZ ŞI ASTA Înseamnă foarte mult PENTRU NOI" Expresie vie a profundului u­­manism al orînduirii noastre so­­cialiste, recenta hotărîre a C.C. al P.C.R., a guvernului şi a Consi­liului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, a fost primită cu intensă satisfacţie şi recunoştinţă de populaţia şi membrii coopera­tori din localităţile sinistrate, de întregul nostru popor. Prezenţi ieri în mai multe loca­lităţi afectate de inundaţii, în mijlocul oamenilor care comentau cu însufleţire importantul docu­ment de partid şi de stat, repor­terii noştri au consemnat cîteva declaraţii semnificative. „Revărsarea Oltului, spunea ing. D. MOCANU, preşedintele C.A.P. Făgăraş, ne-a compromis culturile de pe o suprafaţă de 220 ha. şi a avariat o parte din mijloacele fi­xe, pagubele cifrindu-se la circa 1.200.000 lei. Imediat ce apele se vor retrage, vom trece cu toate forţele la reînsămînţarea terenu­rilor inundate, la repararea con­strucţiilor avariate. Dar toate a­­cestea înseamnă nu numai un u­­riaş volum de muncă ci şi chel­tuieli imense la care singuri nu le-am putea face faţă. Tocmai de aceea, ajutorul pe care-l vesteşte recenta hotărîre a partidului şi statului bucură tare mult inima cooperatorilor noştri. Aş spune chiar că sprijinul de care vorbeş­te hotărîrea pune degetul pe ra­nă, deoarece la gradul pagubelor înregistrate de noi, materialul de însăminţat, ingrăşămintele chimi­ce şi scutirea de impozite pe cir­culaţia mărfurilor la materialele de construcţie reprezintă tocmai ce ne trebuie pentru ca alăturînd hărnicia şi dirzenia oamenilor noş­tri să redăm cooperativei înfăţi­şarea dinainte. De altfel, noi am şi primit pînă în prezent semin­ţele de legume şi 33 tone îngră­şăminte chimice". Vorbind în numele celor 300 de cooperatori care înţelegînd să răs­pundă prin muncă grijii partidu­lui şi statului pentru viaţa şi a­­vut­ul lor, au ieşit ieri dis-de-di­­mineaţă în cimp. CORNEL ROŞ­­CA, preşedintele C.A.P. Hoghiz a declarat: „Inundaţiile ne-au distrus 30 ha. grîu, 30 ha. legu­me, 22 ha. orzoaica, 25 ha. sfeclă de zahăr şi furajeră, 10 ha. car­tofi şi porumb şi 4 ha. morcovi. Ne bucură mult că vom fi aju­taţi să refacem amenajările gos­podăreşti şi culturile distruse şi vom fi sprijiniţi să obţinem să­(Continuare în pagina a 2-a) Acum, mai mult ca oricînd în agricultură.Fiecare minei înseamnă mii de line ne pline Avioane şi elicoptere la „prăşit“ şi „plivit“ Furtuna care a precedat precipitaţiile din 13-14 mai a sfărimat pur şi simplu, ca pe o căsuţă de jucării, un uriaş tinar al C.A.P. Hătchiu. Reconstrui­rea lui este o cerinţă acută şi deosebit de impor­tantă, mai ales că a sosit vremea cositului şi linu­rile rezultate trebuie depozitate numai la locuri ferite de pipi. Echipa de constructori a cooperativei desfăşoară o neobosită activitate pentru reconstruirea acestui adăpost atît de necesar. Ieri, in timp ce coopera­torii din brigăzile de cimp lucrau fără zăbavă la (Continuare în pagina a 2-a) 2 norme pe zi realizează mecanizatorul Cilrig Mihai de la C.A.P. Stupini. Acolo unde nu poate pătrunde tractorul, şi sapa­­■sta bună. Aviaţia utilitară împrăştie îngrăşăminte chimice,­­erbicide și insecticide. Pămîntul să rodească mai mult ca oricînd Cînd apele Oltului năvăliseră şi peste satul Podul Olt, tractoriştii Nan Achim, luliu Dudaş, Alexandru Florescu, Kloss Will şi alţii de la I.M.A. Harman, veniţi in grabă la faţa locului au luptat eroic pen­tru salvarea multor vieţi şi bunuri materiale. In­­fruntînd valurile care in unele locuri depăşeau un metru, pe drum, au reuşit să salveze pe toţi oa­menii care mai rămăseseră izolaţi. Cinci dintre me­canizatorii întreprinderii, Gheorghe Grecu, Constan­tin Marcu, Zerbes Otto, Miss Rudolf şi Szász Gavri­­lă, s-au oferit voluntar să meargă cu motopompele la Mediaș pentru a ajuta la evacuarea apei din (Continuare in pagina a 2-a) Ieri, ferma nr. 4 a I.A.S. Feldioara a terminat recoltatul lucarnei.

Next