Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-31 / nr. 7899
rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7899 Duminică, 31 mai 1970 6 PAGINI 30 BANI Proletari din toate tarile, uniţi-va! Pe ogoarele judeţului OAMENII LUPTĂ CA FIECARE PALMĂ DE PĂMÎNT SĂ RODEASCĂ Cooperatorii din Rîşnov au terminat însămînţările Aseară, la redacţie, ne-a parvenit o veste îmbucurătoare. Cu ultimele suprafeţe plantate cu cartofi şi semănate cu cicoare şi porumb pentru siloz, cooperativa agricolă din Rişnov şi-a realizat in întregime planul de insăminţări. După cum ne-a informat Elisabeta Motoaşcă, şefa sectorului vegetal, pentru această realizare deosebită şi calitatea lucrărilor efectuate, merită felicitări în egală măsură: Martin Bari — brigadier de cîmp, Elena Lazăr — ajutoarea sa, şi Helmuth Fritsch — şeful secţiei de mecanizare. Mai mici nu sînt nici meritele cooperatorilor şi mecanizatorilor care, valorificînd la maximum ziua-lumină, au obţinut, sub conducerea celor mai sus-amintiţi, şi alte rezultate care le fac cinste. Este vorba, printre altele, de încheierea în timp util a praşilei oarbe la sfecla de zahăr, executarea răritului pe 30 de hectare şi erbicidarea orzoaicei pe 60 de hectare. Pe lingă intensificarea lucrărilor de întreţinere, la C.A.P Rîşnov se continuă, cu forţe sporite, şi cositul trifolienelor pentru fin. In perioada ce urmează, activitatea consiliului de conducere, a specialiştilor, brigadierilor, cooperatorilor, mecanizatorilor, urmăreşte un scop unic, a cărei materializare este şi în atenţia organizaţiei de partid, prin (Continuare în pagina a 2-a) De cînd se ivesc zorile şi pînă seara tîrziu, tractoristul Ion Constantin de la I.M.A. Hărman execută zilnic 15—16 ha. prăşit, fata de 12 ha. planificat. Alături de bărbaţi, sute de femei din satele judeţului muncesc cu îndîrjire pentru a smulge pămintului roade cit mai mari. „Plivitul" orzoaicei la I.C.C.S.-Braşov se face cu ajutorul erbicidelor. De la ferma legumicolă din Hălchia, pornesc zilnic spre oraş importante cantităţi de legume. Fotografii de: I. BRAGHEŞI Noaptea la arat, ziua la replantat şi însămînţat Pe măsură ce timpul s-a îmbunătăţit, la cooperativa agricolă din Recea fiecareclipă prielnică de lucru a fost şi este folosită pentru încheierea în cel mai scurt timp a însămînţărilor, pe toate suprafeţele prevăzute, — înţelegind că fiecare dintre noi are datoria şi posibilitatea să contribuie nemijlocit la recuperarea pierderilor de recioltă cauzate de calamităţi şi chiar să-şi sporească mult aportul la asigurarea fondului centralizat al statului — ne spunea preşedintele Boris Stoenescu — cooperatorii şi mecanizatorii şi-au înzecit eforturile pentru a smulge fiecărei palme de pămînt atît cit poate rodi. Intrucît unitatea este una din marile producătoare de cartofi din judeţ, forţa de muncă existentă aici, mijloacele mecanice şi cu tracţiune animală au fost mobilizate în primul rînd la sporirea vitezei zilnice de plantat şi replantat, în prezent, ea a crescut la 30 de hectare. Pe lingă cei aproximativ 240 de cooperatori care muncesc în cîmp, din zori şi pînă-n noapte, cu atelajele sau cu sapa, la accelerarea de la o zi la alta a vitezei de lucru îşi aduc neprecupeţit aportul mecanizatorii. Iată numai cîteva fapte grăitoare. Apele pîrîului Dejani au inundat, printre altele, şi 22 ha. cultivate cu (Continuare in pagina a 2-a) Cu toate forţele la lucru Cooperatorii din Berivoi au în aceste zile un singur deziderat: „Cu toate forţele la lucru pe porţiunile zvîntate, nici un minut irosit în întrecerea cu timpul necesar realizării integrale a planului de insăminţări şi bunei întreţineri a culturilor". Astfel, alături de mecanizatori, ei împînzesc zilnic ogoarele cooperativei în număr de 250—300. S-a lucrat intens cu tractoarele, cu atelajele, cu uneltele de mină la eliminarea apei de pe suprafeţele cultivate, la arat, pregătirea terenului, plantat, semănat şi la prăşit, cu alte cuvinte oriunde a fost nevoie. Ca şi acum, în toată această perioadă măsura muncii lor în cîmp a fost ziua-lumină, iar forţa mobilizatoare, hotărîrea de neclintit de a pune in valoare întregul potenţial de producţie al pămîntului în vederea depăşirii planului de livrări la fondul central de produse agroalimentare. Dăruirea cu care au muncit cooperatorii şi mecanizatorii de la C.A.P. Berivoi — ne-a informat ing. Matei Cîrstea, şeful sectorului vegetal — este reflectată în rezultatele bune obţinute. Deşi în zilele trecute nu s-a putut lucra decit pe porţiunile zvîntate neuniform, în numai 4 zile ei au reuşit să planteze cu cartofi 100 de hectare, din 156 ha, cite au mai rămas pînă la realizarea integrală a planului, inclusiv sarcina suplimentară de 10 ha. (Continuare in pagina a 2-a) % Porţile de Fier In ajunul unei noi confruntări cu urgia apelor Prin telefon, de la trimisul nostru special, DANIEL DRAGAN. Printr-un sinistru capriciu al naturii, apele care au devastat oraşe şi sate, ogoare şi întreprinderi, provocînd nenumărate pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri, se reîntorc acum unite în albia Dunării, cu dorinţa de a pune încă odată la şi mai grea încercare tăria poporului nostru. Unda de viitură care coboară pe Dunăre şi va atinge culminaţia în 23 iunie la Porţile de Fier, îşi face încă de pe acum simţită apropierea. La Turnu Severin cota de inundaţie a fost depăşită sîmbătă la amiază cu 68 cm. La intrarea în oraş, apele tulburi ale fluviului ating bordura şoselei şi terasamentul căii ferate. Cu toate acestea, viaţa la Porţile de Fier şi în oraşul Turnu Severin se caracterizează prin calm, hotărîre, dîrzenie. Răgazul de timp care a rămas pînă la culminaţia din 23 iunie este folosit din plin pentru protejarea bunurilor, a căilor de comunicaţie, a incintelor industriale. Paralel cu lucrările de consolidare a digurilor, pe şantierul hidrocentralei activitatea de construcţie se desfăşoară normal. Constructorii marelui complex hidroenergetic au turnat pînă ieri în corpul barajului deversor 100.000 m.c. de beton. Apele fluviului cresc, dar şi mai mult cresc voinţa şi dîrzenia oamenilor de a le stăvili. Ofrandele solidarităţii Populaţia sinistrată din municipiul Dej a primit pînă sâmbătă zeci de mii de obiecte de uz vestimentar din ţară, precum şi 45 de corturi din Statele Unite, 364 pături din Olanda, zeci de mii de tablete, fiole şi flacoane de medicamente din grupa antibioticelor, dezinfectantelor şi reanimatoarelor din Elveţia, R.F. a Germaniei şi din alte ţări. Tot din ajutorul internaţional au sosit la Dej peste 1 000 kg de preparate dietetice pentru copii, 2 370 cutii de conserve, din care 1 680 cutii de conserve de peşte din Bulgaria, pachete de fulgi de ovăz, orez şi alte produse. Pînă acum au beneficiat de ajutorul acordat de locuitorii din ţara noastră şi de donaţii sosite din străinătate peste 2 700 de sinistraţi din Dej. Importante ajutoare au primit şi sinistraţii din localităţile apropiate, lovite de calamităţi. Aproape zilnic continuă să sosească la Dej noi caravane ale solidarităţii menite să aline suferinţele celor loviţi de năvala apelor. (Agerpres) 1 Iunie ZIUA COPILULU Există în cuprinsul celor 365 de zile ale unui ar1 una care se desprinde din prezent pentru a semnifica viitorul. Şi am aşezat această zi la început de vară. S-o lumineze darnic soarele, s-o legene vîntul în unduiala verde a ierbii şi frunzelor, s-o cînte păsările. Să-şi poarte copiii — sărbătoriţii— zîmbetul curat pe străzi, să ne inunde sufletele cu chipul lor gingaş de flori ale vieţii prin care ne creştem visurile, ne perpetuăm triumfători în veşnicie. Da, copiii sîntem noi. Şi poate aici trebuie căutată dragostea adîncă, grija ce le-o purtăm. Copiii sînt ţara, viitorul ei şi de aici izvorăsc eforturile nicicînd ostenite de a-i pregăti şi forma, de a-i creşte frumoşi şi puternici. Vor fi aceşti copii de azi cetăţenii zilei de mîine. Cu ei va decola cel de-al III-lea mileniu, ei îi vor fixa coordonatele şi profilul. Anii 2000 şi ceva vor fi timpul lor de domiciliu şi creaţie, de angajare pluridimensională a destinelor. Cum ne vor reprezenta în magnifica lume a viitorului? Ne punem întrebarea mai mult dintr-o firească curiozitate umană. Fără teamă, fără emoţii. Căci dacă am făcut ceva frumos, ceva măreţ — noi, partidul şi statul nostru — apoi am pregătit şi pregătim sub toate aspectele fantastica lor debarcare pe ţărmul visat de veacuri. Am investit în ei materia inoxidabilă a idealurilor noastre, pilda bărbăţiei şi patima creaţiei. Copilul care, ajuns în barcă, şi-a încrucişat braţele pe gîtul soldatului ce l-a răpit puhoaielor spre a-i mulţumi de viaţa dăruită, nu va putea fi decît un bărbat vrednic şi generos, iar cel ce sub ochii oblăduitori ai dascălului său a săgetat văzduhul cu rachete va şti măsura puterii minţii omeneşti şi o va lăsa să rodească. Am deschis şi deschidem copiilor noştri ferestre largi spre toate orizonturile. O uriaşă operă de protecţie îi împresoară, asigurîndu-le totul spre a creşte şi forma cum Prof. Cornelia ALBU, vicepreşedinta Comitetului judeţean al femeilor Braşov (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Consiliul Naţional al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată intre 1 şi 25 iunie a.c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizaţii obşteşti, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul C.E.C. 2000. „Acolo", ploua într-una, alimentind dezastrul cășunat de apele ieșite din matcă. Aici^ ploua de asemenea, ca atunci cînd se spune că s-au rupt băierile cerului. Șuvoiul lichid apăsa pe umerii oamenilor ca o pînză de plumb umedă și rece. Pușcăturile răsunau sec, ca din fundul pămîntului; ciocanele de abataj, atît de zgomotoase altminteri, plescăiau înfundat în apă, la ceasurile acelea mohorite, îngheţate între zi şi noapte. Se lucra într-un ritm de maximă alertă. Comandamentul ceruse 300 de tone de piatră, pentru apărarea Mediaşului de urgia apelor. S-a pus în mişcare, în cea mai mare grabă, o coloană auto cu 600 de tone. Pe la 3 din noapte, chemare alarmantă : „Ne trebuie piatră ! Se inundă ogoarele C.A.P. Stupini". Au pornit şi într-acolo 200 tone de piatră, nu 24 de ore, sfruntînd oboseala, care le strîngea mădularele într-o cămaşă de fier, luptînd cu puteri supraomeneşti, într-o încleştare fără preget şi fără pauze, au dat în plus 500 tone de piatră calcar, producţia pe o zi şi jumătate. Odată cu aceasta, pe liniile de garaj intrau mereu vagoane cu materiale. Pentru că alte fabrici, inundate, nu le-au mai putut primi, au fost îndrumate spre „Temelia" din Braşov. Să-ţi pierzi capul, nu alta! S-a improvizat un sistem de descărcare pe bandă, s-au utilizat toate spaţiile disponibile, şi s-au depozitat cu maximă urgenţă, în condiţii bune, cîteva mii de tone. „In asemenea clipe dramatice, de mare încordare, s-au văzut, o dată mai mult, aptitudinile practice, capacitatea de a mobiliza oamenii, prestigiul organizaţiei noastre de partid" — ne spune ing. Ioan Stoica, directorul fabricii. Comimiştii, ca întotdeauna, au dat primul exemplu, antrenînd întregul colectiv. In fiecare iniţiativă — ca şi cele de care am vorbit la început — în fiecare străduinţă de a depăşi momentul cel mai greu, îi găsim făcînd paşii hotărîtori. Hau Ion, lăcătuş şi sudor la moara de ciment : „Cînd am aflat de gravitatea situaţiei, era miezul nopţii. M-am dus imediat la fabrică, şi bine am făcut. S-au gîndit şi alţii, la fel ca mine. Ne-am sfătuit. Sunt membru de partid, şi membru al gărzilor patriotice — le-am zis. Plec unde e nevoie. Ceea ce se impunea, în primul rind, era insă intensificarea producţiei. Şi ne-am concentrat toate forţele în direcţia aceasta". Comunistul Vişan Dumitru, cocător ! „Abia am apucat să mă văd în fabrică. I-am găsit pe oameni dornici să cunoască exact proporţiile tragediei şi să ştie ce aveau de făcut imediat. Am putut să ne facem datoria din prima clipă cînd s-a născut necesitatea. Şi rămînem prezenţi la datorie, fără preget, fără oprire". Nika Iosif, lăcătuş, Bartha Alexandru, şef de echipă la rampa de încărcare, tînărul Toth Daniel, excavatorist, nu sînt membri de partid, dar îi afli întotdeauna acolo unde trebuie pus umărul cu nădejde. Locuind prin satele Covasnei, s-au văzut ei înşişi, cu familiile lor, înconjuraţi de, apele tulburi, clocotinde, ale Rîului Negru şi ale afluenţilor săi. Au luptat cu ravagiile apei, şi-au ajutat vecinii, au ajutat la salvarea averii obşteşti, şi au căutat să a- ajungă cit mai curînd în fabrică. „Am plecat liniştiţi. Ai noştri aveau pîine, alimente, apă minerală, aduse cu bărcile". Ei ştiu cit de grabnic sînt necesare materialele pentru construcţii şi nu-şi precupeţesc timpul. „Lucrăm cît e nevoie". De altfel, aceste cuvinte le întîlnim la tot pasul : „Lucrăm cît e nevoie". Iată, în acești oameni, membri sau nemembri de partid, sunt concentrate trăsăturile morale ale întregului colectiv al fabricii. Este nevoie de ciment , și ei vor da o cantitate de peste 2.500 tone de ciment în plus, în trimestrul al doilea. Va fi nevoie de multă criblură pentru repararea drumurilor măcinate de ape — şi ei vor da în plus, peste angajamentele luate anterior, 15.000 tone de criblură de calcar. Capacitatea şi dăruirea comuniştilor. Nu sunt trăsăturile unei singure organizaţii, unui singur Sandu PLUGARU (Continuare in pagina a 2-a) In faţa marii Încercări TRENUL TRANSCONTAINERIZAT Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. subliniază ca una din sarcinile principale ale lucrătorilor din domeniul transporturilor satisfacerea la timp şi în bune condiţiuni, cu minimum de cheltuieli sociale a tuturor cerinţelor de transport ale economiei naţionale. In acest scop, pe lingă sporirea capacităţilor, repartizarea judicioasă a sarcinilor între diferite genuri de transport, eliminarea transporturilor neraţionale şi a celor încrucişate va trebui extinsă folosirea containerelor, în urma situaţiei deosebite create de revărsarea apelor în unele zone din ţară, creşte şimai mult importanţa transportului rapid al diverselor materiale şi produse în direcţia localităţilor calamitate. Pentru a afla ce se intenţionează în acest scop pe raza judeţului nostru, ne-am adresat inginerului Valentin Folea, de la Comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. : — In ce constă, in etapa actua- — Sporirea volumului mărfurilor lă de dezvoltare a transporturilor, transportabile, imperativele opeutilizarea containerelor grativităţii şi ale eficienţei impun ca produsele să fie deplasate de la producător pînă la beneficiar fără transbordări şi manipulări inutile, în condiţiile mecanizării complexe a lucrărilor de încărcare-descărcare-depozitare, sporirii vitezei comerciale, a promptitudinii şi siguranţei transporturilor. Aceasta va contribui fireşte la reducerea simţitoare a cheltuielilor de transport şi manipulare care în prezent, în unele cazuri, se ridică pînă la 50 la sută din costul produselor. Printre tehnologiile moderne de transport, care răspund cel mai bine dezideratelor eficienţei, este şi utilizarea containerelor de 10 pînă la 30 de tone greutate brută.. O formă a acestuia — sistemul de transportranscontainerizat — va fi aplicat, începînd cu data de 1 iunie şi în ţara noastră. Printre avantajele pe care le prezintă remarc : corelarea judicioasă a transporturilor interne şi a depozitărilor, reducerea cheltuielilor cu ambalarea produselor şi a manoperei cu ambalarea, depozitarea, încărcarea produselor, creşterea productivităţii muncii în manipulare, sporirea vitezei comerciale de circulaţie a mărfurilor, deservirea promptă și sigură a beneficiarilor. In acest fel vor putea fi eliberate pentru nevoi productive o serie de fonduri sociale imobilizate în prezent în valoarea mărfurilor aflate în transport. — Ce sunt de fapt transcontainerele şi prin ce se deosebesc de containerele obișnuite ? — Transcontainerul este un utilaj de transport care, grupînd mărfurile în loturi convenabile, permite prin transbordări complet mecanizate deservirea „din poartă în poartă" a beneficiarilor, fără manipulări intermediare. Spre deosebire de containerele clasice ele se bazează pe o paletizare şi mecanizare complexă atît în domeniul feroviar, rutier cît şi naval — concretizîndu-se într-un sistem naţional de transporturi transcontainerizate. Marea varietate a acestor mijloace permite transpor- Interviu realizat de Z. FORT (Continuare in pagina a 2-a)