Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-31 / nr. 7899

­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7899 Duminică, 31 mai 1970 6 PAGINI 30 BANI Proletari din toate tarile, uniţi-va! Pe ogoarele judeţului OAMENII LUPTĂ CA FIECARE PALMĂ DE PĂMÎNT SĂ RODEASCĂ Cooperatorii din Rîşnov au terminat însămînţările Aseară, la redacţie, ne-a parvenit o veste îmbucu­rătoare. Cu ultimele supra­feţe plantate cu cartofi şi semănate cu cicoare şi po­rumb pentru siloz, coopera­tiva agricolă din Rişnov şi-a realizat in întregime planul de insăminţări. După cum ne-a informat Elisabeta Motoaşcă, şefa sectorului vegetal, pentru această realizare deosebită şi calitatea lucrărilor efec­tuate, merită felicitări în e­­gală măsură: Martin Bari — brigadier de cîmp, Elena Lazăr — ajutoarea sa, şi Helmuth Fritsch — şeful secţiei de mecanizare. Mai mici nu sînt nici meritele cooperatorilor şi mecaniza­torilor care, valorificînd la maximum ziua-lumină, au obţinut, sub conducerea ce­lor mai sus-amintiţi, şi alte rezultate care le fac cinste. Este vorba, printre altele, de încheierea în timp util a praşilei oarbe la sfecla de zahăr, executarea răritului pe 30 de hectare şi erbici­darea orzoaicei pe 60 de hectare. Pe lingă intensifi­carea lucrărilor de întreţine­re, la C.A.P Rîşnov se con­tinuă, cu forţe sporite, şi co­situl trifolienelor pentru fin. In perioada ce urmează, activitatea consiliului de conducere, a specialiştilor, brigadierilor, cooperatorilor, mecanizatorilor, urmăreşte un scop unic, a cărei mate­rializare este şi în atenţia organizaţiei de partid, prin (Continuare în pagina a 2-a) De cînd se ivesc zorile şi pînă seara tîrziu, trac­toristul Ion Constantin de la I.M.A. Hărman exe­cută zilnic 15—16 ha. prăşit, fata de 12 ha. pla­nificat. Alături de bărbaţi, sute de femei din satele jude­ţului muncesc cu îndîrjire pentru a smulge pă­­mintului roade cit mai mari. „Plivitul" orzoaicei la I.C.C.S.-Braşov se face cu ajutorul er­bicid­el­or. De la ferma legumicolă din Hălchia, pornesc zil­nic spre oraş importante cantităţi de legume. Fotografii de: I. BRAGHEŞ­I Noaptea la arat, ziua la replantat şi însămînţat Pe măsură ce timpul s-a îmbunătăţit, la cooperativa agricolă din Recea fiecare­­clipă prielnică de lucru a fost şi este folosită pentru încheierea în cel mai scurt timp a însămînţărilor, pe toate suprafeţele prevăzute, — înţelegind că fiecare dintre noi are datoria şi posibilitatea să contribuie nemijlocit la recuperarea pierderilor de recioltă cau­zate de calamităţi şi chiar să-şi sporească mult aportul la asigurarea fondului cen­tralizat al statului — ne­­ spunea preşedintele Boris Stoenescu — cooperatorii şi mecanizatorii şi-au înzecit eforturile pentru a smulge fiecărei palme de pămînt atît cit poate rodi. Intrucît unitatea este una din marile producătoare de cartofi din judeţ, forţa de muncă existentă aici, mij­loacele mecanice şi cu trac­ţiune animală au fost mobi­lizate în primul rînd la spo­rirea vitezei zilnice de plan­tat şi replantat, în prezent, ea a crescut la 30 de hec­tare. Pe lingă cei aproxima­tiv 240 de cooperatori care muncesc în cîmp, din zori şi pînă-n noapte, cu atela­jele sau cu sapa, la accele­rarea de la o zi la alta a vitezei de lucru îşi aduc neprecupeţit aportul meca­nizatorii. Iată numai cîteva fapte grăitoare. Apele pîrîului Dejani au inundat, printre altele, şi 22 ha. cultivate cu (Continuare in pagina a 2-a) Cu toate forţele la lucru Cooperatorii din Berivoi au în aceste zile un singur deziderat: „Cu toate forţele la lucru pe porţiunile zvîn­­tate, nici un minut irosit în întrecerea cu timpul nece­sar realizării integrale a planului de insăminţări şi bunei întreţineri a culturi­lor". Astfel, alături de me­canizatori, ei împînzesc zil­nic ogoarele cooperativei în număr de 250—300. S-a lu­crat intens cu tractoarele, cu atelajele, cu uneltele de mină la eliminarea apei de pe suprafeţele cultivate, l­a arat, pregătirea terenului, plantat, semănat şi la pră­şit, cu alte cuvinte oriunde a fost nevoie. Ca şi acum, în toată această perioadă măsura muncii lor în cîmp a fost ziua-lumină, iar forţa mobilizatoare, hotărîrea de neclintit de a pune in valoa­re întregul potenţial de pro­ducţie al pămîntului în ve­derea depăşirii planului de livrări la fondul central de produse agroalimentare. Dăruirea cu care au mun­cit cooperatorii şi mecani­zatorii de la C.A.P. Berivoi — ne-a informat ing. Matei Cîrstea, şeful sectorului ve­getal — este reflectată în rezultatele bune obţinute. Deşi în zilele trecute nu s-a putut lucra decit pe porţiu­nile zvîntate neuniform, în numai 4 zile ei au reuşit să planteze cu cartofi 100 de hectare, din 156 ha, cite au mai rămas pînă la realiza­rea integrală a planului, in­clusiv sarcina suplimentară de 10 ha. (Continuare in pagina a 2-a) % Porţile de Fier In ajunul unei noi confruntări cu urgia apelor Prin telefon, de la trimisul nostru special, DANIEL DRA­GAN. Printr-un sinistru capriciu al naturii, apele care au devastat oraşe şi sate, ogoare şi între­prinderi, provocînd nenumăra­te pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri, se reîntorc acum u­­nite­ în albia­­ Dunării, cu do­rinţa de a pune încă odată la şi mai grea încercare tăria po­porului nostru. Unda de vii­tură care coboară pe Dunăre şi va atinge culminaţia în 2­3 iunie la Porţile de Fier, îşi fa­ce încă de pe acum simţită a­­propierea. La Turnu Severin cota de inundaţie a fost de­păşită sîmbătă la amiază cu 68 cm. La intrarea în oraş, apele tulburi ale fluviului ating bor­dura şoselei şi terasamentul căii ferate. Cu toate acestea, viaţa la Porţile de Fier şi în oraşul Turnu Severin se ca­racterizează prin calm, hotărî­­re, dîrzenie. Răgazul de timp care a rămas pînă la culmi­naţia din 2­3 iunie este folosit din plin pentru protejarea bu­nurilor, a căilor de comunica­ţie, a incintelor industriale. Pa­ralel cu lucrările de consolida­re a digurilor, pe şantierul hi­drocentralei activitatea de con­strucţie se desfăşoară normal. Constructorii marelui complex hidroenergetic au turnat pînă ieri în corpul barajului dever­­sor 100.000 m.c. de beton. Apele fluviului cresc, dar şi mai mult cresc voinţa şi dîr­­zenia oamenilor de a le stăvili. Ofrandele solidarităţii Populaţia sinistrată din mu­nicipiul Dej a primit pînă sâm­­bătă zeci de mii de obiecte de uz vestimentar din ţară, pre­cum şi 45 de corturi din Sta­tele Unite, 364 pături din O­­landa, zeci de mii de tablete, fiole şi flacoane de medica­mente din grupa antibioticelor, dezinfectantelor şi reanimatoa­­relor din Elveţia, R.F. a Ger­maniei şi din alte ţări. Tot din ajutorul internaţional au sosit la Dej peste 1 000 kg de pre­parate dietetice pentru copii, 2 370 cutii de conserve, din ca­re 1 680 cutii de conserve de peşte din Bulgaria, pachete de fulgi de ovăz, orez şi alte pro­duse. Pînă acum au beneficiat de ajutorul acordat de locui­torii din ţara noastră şi de do­naţii sosite din străinătate pes­te 2 700 de sinistraţi din Dej. Importante ajutoare au primit şi sinistraţii din localităţile a­­propiate, lovite de calamităţi. Aproape zilnic continuă să so­sească la Dej noi caravane ale solidarităţii menite să aline su­ferinţele celor loviţi de năva­la apelor. (Agerpres) 1 Iunie ZIUA COPILULU Există în cuprinsul celor 365 de zile ale unui ar1 una care se desprinde din prezent pen­tru a semnifica viitorul. Şi am aşezat această zi la început de vară. S-o lumineze dar­nic soarele, s-o legene vîntul în unduiala verde a ierbii şi frunzelor, s-o cînte păsările. Să-şi poarte copiii — sărbăto­riţii— zîmbetul curat pe străzi, să ne inunde sufletele cu chi­pul lor gingaş de flori ale vieţii prin care ne creştem visurile, ne perpetuăm trium­fători în veşnicie. Da, copiii sîntem noi. Şi poate aici trebuie căutată dragostea adîncă, grija ce le-o purtăm. Copiii sînt ţara, viitorul ei şi de aici izvo­răsc eforturile nicicînd osteni­te de a-i pregăti şi forma, de a-i creşte frumoşi şi puter­nici. Vor fi aceşti copii de azi cetăţenii zilei de mîine. Cu ei va decola cel de-al III-lea mileniu, ei îi vor fixa coordonatele şi profilul. Anii 2000 şi ceva vor fi timpul lor de domiciliu şi creaţie, de an­gajare pluridimensională a destinelor. Cum ne vor repre­zenta în magnifica lume a viitorului? Ne punem întreba­rea mai mult dintr-o firească curiozitate umană. Fără tea­mă, fără emoţii­. Căci dacă am făcut ceva frumos, ceva măreţ — noi, partidul şi sta­tul nostru — apoi am pregă­tit şi pregătim sub toate as­pectele fantastica lor debar­care pe ţărmul visat de veacuri. Am investit în ei ma­teria inoxidabilă a idealurilor­ noastre, pilda bărbăţiei şi pa­tima creaţiei. Copilul care, a­­juns în barcă, şi-a încrucişat braţele pe gîtul soldatului ce l-a răpit puhoaielor spre a-i mulţumi de viaţa dăruită, nu va putea fi decît un bărbat vrednic şi generos, iar cel ce sub ochii oblăduitori ai das­călului său a săgetat văzdu­hul cu rachete va şti măsura puterii minţii omeneşti şi o va lăsa să rodească. Am deschis şi deschidem copiilor noştri ferestre largi spre toate orizonturile. O u­­riaşă operă de protecţie îi împresoară, asigurîndu-le to­tul spre a creşte şi forma cum Prof. Cornelia ALBU, vicepreşedinta Comitetului judeţean al femeilor Braşov (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Consiliul Naţional al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o co­cardă ce urmează a fi difuzată intre 1 şi 25 iunie a.c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizaţii obşteşti, va contribui la mă­rirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul C.E.C. 2000. „Acolo", ploua într-una, a­li­men­ti­nd dezastrul cășunat de apele ieșite din matcă. Aici^ ploua de asemenea, ca atunci cînd se spune că s-au rupt băierile cerului. Șu­voiul lichid apăsa pe umerii oa­menilor ca o pînză de plumb ume­dă și rece. Pușcăturile răsunau sec, ca din fundul pămîntului; cio­canele de abataj, atît de zgomo­toase altminteri, plescăiau înfun­dat în apă, la ceasurile acelea mo­­horite, îngheţate între zi şi noap­te. Se lucra într-un ritm de maxi­mă alertă. Comandamentul ceruse 300 de tone de piatră, pentru apă­rarea Mediaşului de urgia apelor. S-a pus în mişcare, în cea mai ma­re grabă, o coloană auto cu 600 de tone. Pe la 3 din noapte, che­mare alarmantă : „Ne trebuie pia­tră ! Se inundă ogoarele C.A.P. Stupini". Au pornit şi într-acolo 200 tone de piatră, nu 24 de ore, sfruntînd oboseala, care le strîn­­gea mădularele într-o cămaşă de fier, luptînd cu puteri supraome­neşti, într-o încleştare fără preget şi fără pauze, au­­ dat în plus 500 tone de piatră calcar, producţia pe o zi şi jumătate. Odată cu aceasta, pe liniile de garaj intrau mereu vagoane cu materiale. Pentru că alte fabrici, inundate, nu le-au mai putut pri­mi, au fost îndrumate spre „Teme­lia" din Braşov. Să-ţi pierzi capul, nu alta! S-a improvizat un sis­tem de descărcare pe bandă, s-au utilizat toate spaţiile disponi­bile, şi s-au depozitat cu maximă urgenţă, în condiţii bune, cîteva mii de tone. „In asemenea clipe dramatice, de mare încordare, s-au văzut, o dată mai mult, aptitudinile prac­tice, capacitatea de a mobiliza oamenii, prestigiul organizaţiei noastre de partid" — ne spune ing. Ioan Stoica, directorul fabri­cii. Comimiştii, ca întotdeauna, au dat primul exemplu, antrenînd în­tregul colectiv. In fiecare iniţia­tivă — ca şi cele de care am vor­bit la început — în fiecare stră­duinţă de a depăşi momentul cel mai greu, îi găsim făcînd paşii hotărîtori. Hau Ion, lăcătuş şi sudor la moara de ciment : „Cînd am aflat de gravitatea situaţiei, era miezul nopţii. M-am dus imediat la fabri­că, şi bine am făcut. S-au gîndit şi alţii, la fel ca mine. Ne-am sfă­tuit. Sunt membru de partid, şi membru al gărzilor patriotice — le-am zis. Plec unde e nevoie. Ceea ce se impunea, în primul rind, era insă intensificarea pro­ducţiei. Şi ne-am concentrat toate forţele în direcţia aceasta". Comunistul Vişan Dumitru, co­­cător ! „Abia am apucat să mă văd în fabrică. I-am găsit pe oa­meni dornici să cunoască exact proporţiile tragediei şi să ştie ce aveau de făcut imediat. Am pu­tut să ne facem datoria din prima clipă cînd s-a născut necesitatea. Şi rămînem prezenţi la datorie, fă­ră preget, fără oprire". Nika Iosif, lăcătuş, Bartha Ale­xandru, şef de echipă la rampa de încărcare, tînărul Toth Daniel, excavatorist, nu sînt membri de partid, dar îi afli întotdeauna acolo unde trebuie pus umărul cu nădejde. Locuind prin satele Covasnei, s-au văzut ei înşişi, cu familiile lor, înconjuraţi de, apele tulburi, clocotinde, ale Rîului Ne­gru şi ale afluenţilor săi. Au lup­tat cu ravagiile apei, şi-au ajutat vecinii, au ajutat la salvarea a­­verii obşteşti, şi au căutat să a- a­jungă cit mai curînd în fabrică. „Am plecat liniştiţi. Ai noştri a­­veau pîine, alimente, apă minera­lă, aduse cu bărcile". Ei ştiu cit de grabnic sînt necesare materia­lele pentru construcţii şi nu-şi precupeţesc timpul. „Lucrăm cît e nevoie". De altfel, aceste cu­vinte le întîlnim la tot pasul : „Lu­crăm cît e nevoie". Iată, în acești oameni, membri sau nemembri de partid, sunt con­centrate trăsăturile morale ale în­tregului colectiv al fabricii. Este nevoie de ciment , și ei vor da o cantitate de peste 2.500 tone de ciment în plus, în trimestrul al doilea. Va fi nevoie de multă cri­blură pentru repararea drumurilor măcinate de ape — şi ei vor da în plus, peste angajamentele luate anterior, 15.000 tone de criblură de calcar. Capacitatea şi dăruirea comu­niştilor. Nu sunt trăsăturile unei singure organizaţii, unui singur Sandu PLUGARU (Continuare in pagina a 2-a) In faţa marii Încercări TRENUL TRANSCONTAINERIZAT Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. subliniază ca una din sarcinile principale ale lucrătorilor din domeniul transporturi­lor satisfacerea la timp şi în bune con­diţiuni, cu minimum de chel­tuieli sociale a tuturor cerinţelor de transport ale economiei naţio­nale. In acest scop, pe lingă sporirea capacităţilor, repartizarea judicioasă a sarcinilor între diferite genuri de transport, elimina­rea transporturilor neraţionale şi a celor încrucişate va trebui ex­tinsă folosirea containerelor, în urma situaţiei deosebite create de revărsarea apelor în unele zone din ţară, creşte şi­­mai mult importanţa transportului rapid al diverselor materiale şi­ produse în direcţia localităţilor calamitate. Pentru a afla ce se intenţionea­ză în acest scop pe raza judeţului nostru, ne-am adresat ingine­rului Valentin Folea, de la Comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. : — In ce constă, in etapa actua- — Sporirea volumului mărfurilor lă de dezvoltare a transporturilor, transportabile, imperativele ope­­utilizarea containerelor g­rativităţii şi ale eficienţei impun ca produsele să fie deplasate de la producător pînă la beneficiar fără transbordări şi manipulări inutile, în condiţiile mecanizării complexe a lucrărilor de încărca­­re-descărcare-depozitare,­­ sporirii vitezei comerciale, a promptitudi­nii şi siguranţei transporturilor. Aceasta va contribui fireşte la re­ducerea simţitoare a cheltuielilor de transport şi manipulare care în prezent, în unele cazuri, se ridi­că pînă la 50 la sută din costul produselor. Printre tehnologiile moderne de transport, care răs­pund cel mai bine dezideratelor eficienţei, este şi utilizarea contai­nerelor de 10 pînă la 30 de tone greutate brută.. O formă a aces­tuia — sistemul de transport­rans­­containerizat — va fi aplicat, în­­cepînd cu data de 1 iunie şi în ţara noastră. Printre avantajele pe care le prezintă remarc : corela­rea judicioasă a transporturilor interne şi a depozitărilor, reduce­rea cheltuielilor cu ambalarea produselor şi a manoperei cu am­balarea, depozitarea, încărcarea produselor, creşterea productivi­­tăţii­ muncii în manipulare, spori­rea vitezei comerciale de circu­laţie a mărfurilor, deservirea promptă și sigură a beneficiarilor. In acest fel vor putea fi eliberate pentru nevoi productive o serie de fonduri sociale imobilizate în pre­zent în valoarea mărfurilor aflate în transport. — Ce sunt de fapt transcontai­­nerele şi prin ce se deosebesc de containerele obișnuite ? — Transcontainerul este un uti­laj de transport care, grupînd mărfurile în loturi convenabile, permite prin transbordări complet mecanizate deservirea „din poar­tă în poartă" a beneficiarilor, fără manipulări intermediare. Spre deosebire de containerele clasice ele se bazează pe o paletizare şi mecanizare complexă atît în do­meniul feroviar, rutier cît şi naval — concretizîndu-se într-un sistem naţional de transporturi transcon­­tainerizate. Marea varietate a a­­cestor mijloace permite transpor- Interviu realizat de Z. FORT (Continuare in pagina a 2-a)

Next