Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-18 / nr. 7992

1 Pag. 2 DRUM NOU Prevederile cndnaliei ai fost realizate pe ansam­­blul industriei judeţului La temelia succeselor - o puternică zestre tehnică După cum ne este cunos­cut, partidul a îndreptat e­­nergia creatoare a între­gului popor spre dezvolta­rea bazei tehnice materia­le a socialismului pe ca­lea industrializării socialis­te, ea fiind „singura cale prin care se asigură: creş­terea armonioasă, echili­brată, pe o linie mereu ascendentă şi în ritm rapid a întregii economii naţio­nale, sporirea continuă a productivităţii muncii so­ciale, dezvoltarea intensi­vă a agriculturii şi a altor ramuri, ridicarea sistema­tică a nivelului de trai al poporului". In vederea înfăptuirii a­­cestui deziderat au fost mo­bilizate însemnate mijloa­ce tehnice, materiale şi de muncă, au fost atrase în circuitul economic şi­­utili­zate tot mai deplin poten­tele materiale şi umane din toate judeţele ţării. In acest context industria braşovea­­nă, cu o pondere de 6,7 la sută în producţia globală industrială a ţării, se con­turează din ce în ce mai clar în peisajul economic al patriei, situînd judeţul Braşov din acest punct de vedere, după municipiul Bucureşti, pe primul loc între celelalte judeţe ale ţării. In anii actualului cinci­nal, datorită grijii perma­nente a partidului, eforturi­lor materiale şi financiare făcute de stat, zestrea teh­nică a industriei braşove­ne s-a îmbogăţit simţitor. Pentru a ilustra saltul în­registrat, este suficient să amintim că fondurile in­vestite în actualul cincinal sunt mai mari decit volumul celor din întregul deceniu precedent. De remarcat es­te că 62 la sută din aceste fonduri au fost alocate in­dustriei şi s-au materiali­zat în­­ cele peste 100 noi obiective şi capacităţi, ca­re şi-au adus contribuţia la sporirea, în anii cinci­nalului, a producţiei glo­bale industriale cu 81,3 la sută, înregistrînd un ritm mediu anual de creştere de 13,8 la sută, de pe piaţa mondială. Creşterea competenţei cen­tralelor industriale şi a în­treprinderilor în prospecta­rea pieţei externe, a fost urmată de concentrarea o­­perativă a potenţialului in­ventiv al intelectualităţii tehnice braşovene spre a­­similarea unor noi produ­se, adaptarea şi moderni­zarea celor din fabricaţia curentă la parametrii do­leanţelor partenerilor ex­terni. Ca urmare, volumul produselor exportate a spo­­rit an de an, ele fiind pre­zente acum, la finele cinci­nalului, în peste 60 de ţări, de pe toate continentele. Pentru apărarea şi întă­rirea prestigiului dobîndit, la indicaţia organelor şi organizaţiilor de partid, în întreprinderile braşovene se acordă o importanţă tot mai mare îndeplinirii în°­­inte de termen şi la un înalt nivel calitativ a pro­­ducţiei destinate exportu­lui. Astfel, sarcinile valo­rice ce au revenit industriei judeţului din planul cinci­nal de export au fost reali­zate pînă la data de 30 iunie a.c. Pînă la finele anului se vor mai livra pe piaţa mondială peste pre­vederi produse în valoare de 1,8 miliarde lei. De re­marcat este faptul că din volumul mărfurilor expor­tate, peste 80 la sută re­prezintă produsele indus­triei chimice şi al construc­ţiilor de maşini , tractoare, autocamioane, rulmenţi, motoare electrice, motore­te, biciclete, unelte şi scu­le, îngrăşăminte chimice, mase plastice, răşini sinte­tice, coloranţi organici etc. atît în sfera producţiei ma­teriale cît şi la unităţile social-culturale şi de de­servire — fonduri în valoa­re egală cu cele prevăzute pentru întregul cincinal. Se remarcă faptul că peste 62 la sută din aceste fon­duri au fost alocate dez­voltării industriei şi că în actualul cincinal 1966 1970 s-a investit mai mult decît între anii 1955—1965 Dezvoltarea capacităţilor de producţie, introducerea consecventă a tehnicii noi. Conştienţi că „factorul timp" exercită o puternică presiune asupra vieţii eco­nomice şi în înfăptuirea planului de investiţii din judeţul nostru a fost ini­ţiată o amplă întrecere pentru a cîştiga timp. In a­­ceastă perspectivă se ex­plică preocuparea, angaja­mentele luate pentru pune­rea în funcţiune a obiecti­velor şi capacităţilor de producţie înainte de ter­men. Aşa, de pildă, la uzi­na „Rulmentul" în anul 1967 prin darea în funcţiu­ne cu 92 zile înainte de termen a noilor capacităţi de producţie s-au realizat suplimentar 375 mii bucăţi rulmenţi şi peste 25 tone cu­zineţi. în acelaşi an la „Re­publica"­Dîrste prin de­vansarea termenului de da­re în funcţiune cu 92 zile a noilor capacităţi s-au realizat suplimentar 8 mi­lioane metri liniari benzi industriale şi panglici. Chimiştii din Făgăraş în anul 1969 prin darea în funcţiune cu 30 zile mai devreme a instalaţiei de răşini şi nitrare au obţinut o producţie suplimentară de 14,5 milioane lei, iar Filatura de lînă Ghimbav în 60 de zile avans, o pro­ducţie în valoare de a­­proape 9 milioane lei. Fa­brica de hîrtie cretată Ghimbav, răspunzînd cu promptitudine nevoilor eco­­miei naţionale pentru am­balaje, a dat în funcţiune cu 153 zile mai devreme secţia confecţii din carton ondulat, obţinînd o produc­ţie suplimentară de 2,5 mi­lioane lei, confirmare­a justeţei poli­ticii partidului şi statului nostru, îndreptată spre per-vreme. Astfel, pînă la fine­le anului, acest indicator sintetic al eficienţei va pu­tea fi depăşit cu 14.165 lei pe salariat, făcînd ca spo­rul producţiei faţă de a­­nul 1965 să se realizeze în proporţie de peste 79 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii. Organele şi organizaţiile de partid au concentrat atenţia colectivelor între­prinderilor braşovene spre diminuarea cheltuielilor de producţie în general şi a celor materiale în special. Semnificative sunt în a­­cest sens acţiunile între­prinse în ultimul timp pen­tru reducerea consumurilor specifice de metal, lemn, combustibil, energie elec­trică, programele întocmi­te pentru diminuarea în continuare a acestor con­sumuri. Numai în 1969 la metal s-au realizat econo­mii de peste 1500 tone. Preocupările tot mai in­tense îndreptate spre valo­rificarea resurselor de spo­rire a eficienţei, spre întă­rirea spiritului gospodă­resc la fiecare loc de muncă — stimulate şi de numeroase pîrghii econo­mice de cointeresare ma­teriala — au facilitat re­ducerea cu circa 10 la sută a cheltuielilor de producţie la 1000 lei pro­ducţie marfă în perioada 1966—1970. Totodată s-au creat condiţii pentru ca pînă la finele anului pre­vederile cincinalului să fie depăşite cu 730 milioane lei la beneficii. Ascensiuni pe treptele eficienţei Din tezaurul rezervelor - cantităţi suplimentare , de produse In fiecare an de plan, valorificarea rezervelor in­terne — a zestrei tehnice, a materiei prime şi a ma­terialelor, a forţei de mun­că — a fost în centrul a­­tenţiei colectivelor largi de salariaţi, concretizată în angajamentele mobilizatoa­re în întrecerea socialistă pentru depăşirea prevede­rilor. în acest climat de entuziasm industria braşo­­veană a dat patriei însem­nate cantităţi de produse peste plan, fapt ce va per­mite, de pildă, depăşirea prevederilor cincinalului cu 3,2 miliarde lei în indus­tria construcţiilor de ma­şini şi prelucrarea metale­lor. Răspunzînd nevoilor e­­conomiei naţionale această ramură de bază a indus­triei braşovene va livra peste plan organe de a­­samblare în valoare de 97 milioane lei, unelte şi scule în valoare de 117 milioane lei, 459 tone utilaj pentru industria chimică şi petrolieră în plină dezvoltare, noi ti­puri de tractoare şi auto­camioane. Chimia, ramura cea mai dinamică a in­dustriei braşovene, va rea­liza pînă la finele anului 18.530 tone îngrăşăminte a­­zotoase, 16.700 tone mate­riale plastice şi răşini sin­tetice, 1350 tone coloranţi organici. Industria materia­lelor de construcţii va li­vra suplimentar Şantierelor de construcţii produse în valoare de 235 milioane lei, din care 15.000 tone ci­ment, 10.000 m.c. prefabri­Datorită performanţelor calitative, promptitudinii în onorarea obligaţiilor con­cate din beton armat şi al­te materiale. Industria u­­şoară, răspunzînd tot mai prompt doleanţelor benefi­ciarilor şi imperativelor modei, va da peste plan produse intr-un sortiment tot mai variat în valoare de 1,1 miliarde lei. La obţinerea acestor re­marcabile rezultate pe ca­re le raportează cu profun­dă satisfacţie oamenii muncii din judeţul nostru o contribuţie deosebită au adus constructorii de trac­toare, care vor realiza peste prevederile cinci­nalului produse în va­loare de 992 milioane lei, accelerînd diversifi­carea producţiei de trac­toare prin : crearea unor noi tipuri şi variante în conformitate cu cerinţele beneficiarilor interni şi ex­terni. Tot astfel, îndeplini­rea cincinalului înainte de termen de către Uzina nr. 2, „Metrom", U.M.M.R., Fa­brica de radiatoare şi ca­bluri, Fabrica de şuruburi, întreprinderea de cariere şi balastiere, Fabrica de pos­tav Prejmer, Industria lap­telui, Combinatul textil, U­­niunea judeţeană a coope­raţiei meşteşugăreşti, Gru­pul de întreprinderi de pro­duse refractare, Fabrica de celuloză şi hîrtie Zărneşti, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, Combinatul chi­mic şi U.P.R.U.C. Făgăraş şi alte unităţi economice, va permite prin valorifica­rea mai deplină a maşini­lor, materiei prime şi a forţei de muncă, obţinerea unor cantităţi sporite de produse­ tractuale, produsele braşo­vene cîştigă an de an noi succese în competitivitatea de meridianele globului III !'■* W și jumătate înainte ie rtVWMIll investiții re$|||e­­tjtta ®pft onorate nE^|al|a3l} ;tillMMI * PeftfpttA previzat |i|tIatB«ct art Ip­­^iataN a fost atins însă din tona iapoarte atf i||l|l EXISTĂ eclitllt PENTRU ft 0rftfiI Ptt | SFltll FESTE PREVEDERILE l»|ittf ftlE |HetptnL|| * SJ itsMe lei la' producția gtoNtll:;12iu­lie • 0 moltarde tei la livrările pentru oOSlMBMMI • lle milioane lei la terteM ■. Şantierele în luptă cu timpul între factorii principali ai creşterii economice, in­vestiţiile au o însemnăta­te esenţială. De aceea, rea­lizarea lucrărilor prevăzute în cincinal a constituit o preocupare prioritară, atît pentru întreprinderile bene­ficiare cît şi pentru cele constructoare. Ca urmare a muncii politice desfăşu­rate de organele şi orga­nizaţiile de partid în ju­deţul Braşov pînă la 10 august 1970 s-au investit l­a metodelor organizatorice avansate, ridicarea nivelu­lui de calificare şi specia­lizare a cadrelor au făcut posibilă dinamizarea, spo­rirea eficienţei întregii ac­tivităţi economice. Acest proces de creştere calita­tivă poate fi ilustrat atît prin sporirea productivită­ţii muncii, a beneficiilor, cît şi prin reducerea pre­ţului de cost al produse­lor. Succesele dobîndite pe arterele eficienţei sunt recţionarea conducerii şi organizării economiei, a e­­ficacităţii amplelor acţiuni iniţiate de partid pentru organizarea, pe baze ştiin­ţifice, a producţiei şi a muncii, lichidarea anoma­liei pierderilor planificate. Ca urmare a acestor preocupări susţinute, nive­lul productivității muncii prevăzut pentru finele cin­cinalului a fost realizat în­că din luna ianuarie 1970, cu aproape un an mai de­ DINAMICA PRODUCTIEI INDUSTRIALE IN CINCINALUL 1966-1970 181,3/. Nr. 7992 Contribuţia inteligenţei tehnice proprii In judeţul nostru îşi des­făşoară activitatea mii de cadre tehnice, cercetători, oameni de ştiinţă. Prezen­ţa specialistului de la ca­tedră, planşetă sau labo­rator a devenit tot mai activă, tot mai mult legată de nevoile producţiei. Tot­odată, în întreaga indus­trie a existat o intensă preocupare pentru realiza­rea şi introducerea în fa­bricaţie a unor maşini şi utilaje sau instalaţii cu un nivel tehnic ridicat, preo­cupare ce şi-a găsit ex­presia la fiecare întreprin­dere într-un vast program de autoutilări, autodotări şi modernizări de utilaje. Numai în 1969 şi primul semestru al anului 1970 au fost realizate în cadrul acestei acţiuni un număr de 2200 maşini, utilaje, a­­gregate, aparate de măsu­ră şi control, în valoare de 140 milioane lei. Rea­lizarea lor prin forţele proprii a facilitat reduce­rea importului cu 52 mi­lioane lei, în etapa amin­tită. Modernizarea maşinilor şi utilajelor aflate în func­ţiune de către specialiştii braşoveni a reprezentat de asemenea un mijloc eficient de ridicare a nive­lului de mecanizare şi au­tomatizare a producţiei în vederea creşterii producti­vităţii muncii, reducerea costurilor şi creşterea cali­tăţii produselor. Aşa, de pildă, în întreprinderile constructoare de maşini din judeţ în 1969 au fost modernizate 202 utilaje, realizîndu-se pe această cale economii în valoare de 871.000 lei. S-au pro­dus deci numeroase ma­şini noi, s-au perfecţionat cele existente, făcîndu-le multioperaţionale, mecani­­zînd sau automatizînd une­le operaţii sau elemente cu volum mare de muncă, mărind totodată vitezele de funcţionare şi precizia de lucru. Mişcarea inovaţiilor a contribuit de asemenea activ şi nemijlocit la in­troducerea tehnicii noi, la perfecţionarea utilajelor şi tehnologiei de fabricaţie, la aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii în pro­ducţie. Ea devine tot mai mult, pe măsura dezvoltă­rii ei, o pîrghie eficientă de atragere şi mobilizare a forţelor creatoare a mun­citorilor, inginerilor, teh­nicienilor, cercetătorilor, a oamenilor de ştiinţă, la in­troducerea tehnicii noi. Astfel, în anii actualului cincinal în industria braşo­­veană gîndirea şi iniţiati­va creatoare a promoto­rilor , tehnicii noi s-a con­cretizat în peste 13.000 propuneri de inovaţii şi invenţii, din care peste 7000 au fost aplicate. Sindicatele, sub îndru­marea permanentă a orga­nelor şi organizaţiilor de partid, au contribuit la crearea unui cadru orga­nizatoric adecvat pentru sprijinirea inovatorilor, pentru sporirea eficienţei acestei acţiuni. Semnifica­tiv este în acest sens fap­tul că eficienţa medie a u­­nei inovaţii a crescut de la 15.672 lei în 1966 la 48.884 în 1969. * • Pregătiri pentru un nou start Realizarea înainte de termen a planului cincinal constituie o temelie puter­nică în demararea pregă­tirilor pentru etapa 1971— 1975. Industria judeţului nostru, alături de întreaga economie, va cunoaşte şi în viitorul cincinal o dez­voltare mereu ascendentă. Aşa, de pildă, producţia globală va spori cu 61 la sută, iar productivitatea muncii cu 39 la sută. Obiectivul nr. 1 al eta­pei 1971—1975 este spori­rea eficienţei economice în toate compartimentele, fapt ce se poate ilustra şi cu ajutorul indicatorilor : cheltuielile la 1000 de lei producţie marfă în 1975 vor trebui să fie cu 13,1 la su­tă mai mici decît în pre­zent, iar volumul benefi­ciilor de 2,4 ori m­ai ma­re deci de 1970. Braşovenii au de reali­zat în anii ce urmează un important program de in­vestiţii, volumul lucrărilor de construcţii-montaj va creşte, de pildă, cu 28 la sută. Produsele braşovene vor avea în viitorul cincinal „prezenţă" mai activă şi pe piaţa mondială. Planul de export prevede, de pil­dă, o creştere valorică de 63,5 la sută faţă de rea­lizările anului 1970, în adunările generale în care se dezbat sarcinile viitorului cincinal, oamenii muncii din industria jude­ţului vin cu propuneri va­loroase pentru îmbunătă­ţirea indicatorilor, elabo­rarea unor programe con­crete, de perspectivă, de valorificare a resurselor de sporire a eficienţei, de îmbunătăţire a calităţii produselor. Această parti­cipare activă a muncitori­lor, inginerilor, tehnicieni­lor şi economiştilor la ela­borarea planului — expre­sie a democratismului eco­nomic— constituie factorul esenţial al dinamismului creşterii economiei, o ga­ranţie că sarcinile stabili­te de Congresul al XVI§9­9} P.C.R. vor fi îndeplinite exemplar şi chiar depăşi­te. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria braşoveană îşi manifestă cu acest prilej hotărîrea de a fi în primele rînduri ale întrecerii pentru în­făptuirea planului la ni­velul prestigiului dobîndit de-a lungul anilor. Pagină realizată de : Teodor MAGDA și Zoltán FORT

Next