Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-18 / nr. 7992
1 Pag. 2 DRUM NOU Prevederile cndnaliei ai fost realizate pe ansamblul industriei judeţului La temelia succeselor - o puternică zestre tehnică După cum ne este cunoscut, partidul a îndreptat energia creatoare a întregului popor spre dezvoltarea bazei tehnice materiale a socialismului pe calea industrializării socialiste, ea fiind „singura cale prin care se asigură: creşterea armonioasă, echilibrată, pe o linie mereu ascendentă şi în ritm rapid a întregii economii naţionale, sporirea continuă a productivităţii muncii sociale, dezvoltarea intensivă a agriculturii şi a altor ramuri, ridicarea sistematică a nivelului de trai al poporului". In vederea înfăptuirii acestui deziderat au fost mobilizate însemnate mijloace tehnice, materiale şi de muncă, au fost atrase în circuitul economic şiutilizate tot mai deplin potentele materiale şi umane din toate judeţele ţării. In acest context industria braşoveană, cu o pondere de 6,7 la sută în producţia globală industrială a ţării, se conturează din ce în ce mai clar în peisajul economic al patriei, situînd judeţul Braşov din acest punct de vedere, după municipiul Bucureşti, pe primul loc între celelalte judeţe ale ţării. In anii actualului cincinal, datorită grijii permanente a partidului, eforturilor materiale şi financiare făcute de stat, zestrea tehnică a industriei braşovene s-a îmbogăţit simţitor. Pentru a ilustra saltul înregistrat, este suficient să amintim că fondurile investite în actualul cincinal sunt mai mari decit volumul celor din întregul deceniu precedent. De remarcat este că 62 la sută din aceste fonduri au fost alocate industriei şi s-au materializat în cele peste 100 noi obiective şi capacităţi, care şi-au adus contribuţia la sporirea, în anii cincinalului, a producţiei globale industriale cu 81,3 la sută, înregistrînd un ritm mediu anual de creştere de 13,8 la sută, de pe piaţa mondială. Creşterea competenţei centralelor industriale şi a întreprinderilor în prospectarea pieţei externe, a fost urmată de concentrarea operativă a potenţialului inventiv al intelectualităţii tehnice braşovene spre asimilarea unor noi produse, adaptarea şi modernizarea celor din fabricaţia curentă la parametrii doleanţelor partenerilor externi. Ca urmare, volumul produselor exportate a sporit an de an, ele fiind prezente acum, la finele cincinalului, în peste 60 de ţări, de pe toate continentele. Pentru apărarea şi întărirea prestigiului dobîndit, la indicaţia organelor şi organizaţiilor de partid, în întreprinderile braşovene se acordă o importanţă tot mai mare îndeplinirii în°inte de termen şi la un înalt nivel calitativ a producţiei destinate exportului. Astfel, sarcinile valorice ce au revenit industriei judeţului din planul cincinal de export au fost realizate pînă la data de 30 iunie a.c. Pînă la finele anului se vor mai livra pe piaţa mondială peste prevederi produse în valoare de 1,8 miliarde lei. De remarcat este faptul că din volumul mărfurilor exportate, peste 80 la sută reprezintă produsele industriei chimice şi al construcţiilor de maşini , tractoare, autocamioane, rulmenţi, motoare electrice, motorete, biciclete, unelte şi scule, îngrăşăminte chimice, mase plastice, răşini sintetice, coloranţi organici etc. atît în sfera producţiei materiale cît şi la unităţile social-culturale şi de deservire — fonduri în valoare egală cu cele prevăzute pentru întregul cincinal. Se remarcă faptul că peste 62 la sută din aceste fonduri au fost alocate dezvoltării industriei şi că în actualul cincinal 1966 1970 s-a investit mai mult decît între anii 1955—1965 Dezvoltarea capacităţilor de producţie, introducerea consecventă a tehnicii noi. Conştienţi că „factorul timp" exercită o puternică presiune asupra vieţii economice şi în înfăptuirea planului de investiţii din judeţul nostru a fost iniţiată o amplă întrecere pentru a cîştiga timp. In această perspectivă se explică preocuparea, angajamentele luate pentru punerea în funcţiune a obiectivelor şi capacităţilor de producţie înainte de termen. Aşa, de pildă, la uzina „Rulmentul" în anul 1967 prin darea în funcţiune cu 92 zile înainte de termen a noilor capacităţi de producţie s-au realizat suplimentar 375 mii bucăţi rulmenţi şi peste 25 tone cuzineţi. în acelaşi an la „Republica"Dîrste prin devansarea termenului de dare în funcţiune cu 92 zile a noilor capacităţi s-au realizat suplimentar 8 milioane metri liniari benzi industriale şi panglici. Chimiştii din Făgăraş în anul 1969 prin darea în funcţiune cu 30 zile mai devreme a instalaţiei de răşini şi nitrare au obţinut o producţie suplimentară de 14,5 milioane lei, iar Filatura de lînă Ghimbav în 60 de zile avans, o producţie în valoare de aproape 9 milioane lei. Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, răspunzînd cu promptitudine nevoilor ecomiei naţionale pentru ambalaje, a dat în funcţiune cu 153 zile mai devreme secţia confecţii din carton ondulat, obţinînd o producţie suplimentară de 2,5 milioane lei, confirmarea justeţei politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre per-vreme. Astfel, pînă la finele anului, acest indicator sintetic al eficienţei va putea fi depăşit cu 14.165 lei pe salariat, făcînd ca sporul producţiei faţă de anul 1965 să se realizeze în proporţie de peste 79 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii. Organele şi organizaţiile de partid au concentrat atenţia colectivelor întreprinderilor braşovene spre diminuarea cheltuielilor de producţie în general şi a celor materiale în special. Semnificative sunt în acest sens acţiunile întreprinse în ultimul timp pentru reducerea consumurilor specifice de metal, lemn, combustibil, energie electrică, programele întocmite pentru diminuarea în continuare a acestor consumuri. Numai în 1969 la metal s-au realizat economii de peste 1500 tone. Preocupările tot mai intense îndreptate spre valorificarea resurselor de sporire a eficienţei, spre întărirea spiritului gospodăresc la fiecare loc de muncă — stimulate şi de numeroase pîrghii economice de cointeresare materiala — au facilitat reducerea cu circa 10 la sută a cheltuielilor de producţie la 1000 lei producţie marfă în perioada 1966—1970. Totodată s-au creat condiţii pentru ca pînă la finele anului prevederile cincinalului să fie depăşite cu 730 milioane lei la beneficii. Ascensiuni pe treptele eficienţei Din tezaurul rezervelor - cantităţi suplimentare , de produse In fiecare an de plan, valorificarea rezervelor interne — a zestrei tehnice, a materiei prime şi a materialelor, a forţei de muncă — a fost în centrul atenţiei colectivelor largi de salariaţi, concretizată în angajamentele mobilizatoare în întrecerea socialistă pentru depăşirea prevederilor. în acest climat de entuziasm industria braşoveană a dat patriei însemnate cantităţi de produse peste plan, fapt ce va permite, de pildă, depăşirea prevederilor cincinalului cu 3,2 miliarde lei în industria construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor. Răspunzînd nevoilor economiei naţionale această ramură de bază a industriei braşovene va livra peste plan organe de asamblare în valoare de 97 milioane lei, unelte şi scule în valoare de 117 milioane lei, 459 tone utilaj pentru industria chimică şi petrolieră în plină dezvoltare, noi tipuri de tractoare şi autocamioane. Chimia, ramura cea mai dinamică a industriei braşovene, va realiza pînă la finele anului 18.530 tone îngrăşăminte azotoase, 16.700 tone materiale plastice şi răşini sintetice, 1350 tone coloranţi organici. Industria materialelor de construcţii va livra suplimentar Şantierelor de construcţii produse în valoare de 235 milioane lei, din care 15.000 tone ciment, 10.000 m.c. prefabriDatorită performanţelor calitative, promptitudinii în onorarea obligaţiilor concate din beton armat şi alte materiale. Industria uşoară, răspunzînd tot mai prompt doleanţelor beneficiarilor şi imperativelor modei, va da peste plan produse intr-un sortiment tot mai variat în valoare de 1,1 miliarde lei. La obţinerea acestor remarcabile rezultate pe care le raportează cu profundă satisfacţie oamenii muncii din judeţul nostru o contribuţie deosebită au adus constructorii de tractoare, care vor realiza peste prevederile cincinalului produse în valoare de 992 milioane lei, accelerînd diversificarea producţiei de tractoare prin : crearea unor noi tipuri şi variante în conformitate cu cerinţele beneficiarilor interni şi externi. Tot astfel, îndeplinirea cincinalului înainte de termen de către Uzina nr. 2, „Metrom", U.M.M.R., Fabrica de radiatoare şi cabluri, Fabrica de şuruburi, întreprinderea de cariere şi balastiere, Fabrica de postav Prejmer, Industria laptelui, Combinatul textil, Uniunea judeţeană a cooperaţiei meşteşugăreşti, Grupul de întreprinderi de produse refractare, Fabrica de celuloză şi hîrtie Zărneşti, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, Combinatul chimic şi U.P.R.U.C. Făgăraş şi alte unităţi economice, va permite prin valorificarea mai deplină a maşinilor, materiei prime şi a forţei de muncă, obţinerea unor cantităţi sporite de produse tractuale, produsele braşovene cîştigă an de an noi succese în competitivitatea de meridianele globului III !'■* W și jumătate înainte ie rtVWMIll investiții re$|||etjtta ®pft onorate nE^|al|a3l} ;tillMMI * PeftfpttA previzat |i|tIatB«ct art Ip^iataN a fost atins însă din tona iapoarte atf i||l|l EXISTĂ eclitllt PENTRU ft 0rftfiI Ptt | SFltll FESTE PREVEDERILE l»|ittf ftlE |HetptnL|| * SJ itsMe lei la' producția gtoNtll:;12iulie • 0 moltarde tei la livrările pentru oOSlMBMMI • lle milioane lei la terteM ■. Şantierele în luptă cu timpul între factorii principali ai creşterii economice, investiţiile au o însemnătate esenţială. De aceea, realizarea lucrărilor prevăzute în cincinal a constituit o preocupare prioritară, atît pentru întreprinderile beneficiare cît şi pentru cele constructoare. Ca urmare a muncii politice desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid în judeţul Braşov pînă la 10 august 1970 s-au investit la metodelor organizatorice avansate, ridicarea nivelului de calificare şi specializare a cadrelor au făcut posibilă dinamizarea, sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Acest proces de creştere calitativă poate fi ilustrat atît prin sporirea productivităţii muncii, a beneficiilor, cît şi prin reducerea preţului de cost al produselor. Succesele dobîndite pe arterele eficienţei sunt recţionarea conducerii şi organizării economiei, a eficacităţii amplelor acţiuni iniţiate de partid pentru organizarea, pe baze ştiinţifice, a producţiei şi a muncii, lichidarea anomaliei pierderilor planificate. Ca urmare a acestor preocupări susţinute, nivelul productivității muncii prevăzut pentru finele cincinalului a fost realizat încă din luna ianuarie 1970, cu aproape un an mai de DINAMICA PRODUCTIEI INDUSTRIALE IN CINCINALUL 1966-1970 181,3/. Nr. 7992 Contribuţia inteligenţei tehnice proprii In judeţul nostru îşi desfăşoară activitatea mii de cadre tehnice, cercetători, oameni de ştiinţă. Prezenţa specialistului de la catedră, planşetă sau laborator a devenit tot mai activă, tot mai mult legată de nevoile producţiei. Totodată, în întreaga industrie a existat o intensă preocupare pentru realizarea şi introducerea în fabricaţie a unor maşini şi utilaje sau instalaţii cu un nivel tehnic ridicat, preocupare ce şi-a găsit expresia la fiecare întreprindere într-un vast program de autoutilări, autodotări şi modernizări de utilaje. Numai în 1969 şi primul semestru al anului 1970 au fost realizate în cadrul acestei acţiuni un număr de 2200 maşini, utilaje, agregate, aparate de măsură şi control, în valoare de 140 milioane lei. Realizarea lor prin forţele proprii a facilitat reducerea importului cu 52 milioane lei, în etapa amintită. Modernizarea maşinilor şi utilajelor aflate în funcţiune de către specialiştii braşoveni a reprezentat de asemenea un mijloc eficient de ridicare a nivelului de mecanizare şi automatizare a producţiei în vederea creşterii productivităţii muncii, reducerea costurilor şi creşterea calităţii produselor. Aşa, de pildă, în întreprinderile constructoare de maşini din judeţ în 1969 au fost modernizate 202 utilaje, realizîndu-se pe această cale economii în valoare de 871.000 lei. S-au produs deci numeroase maşini noi, s-au perfecţionat cele existente, făcîndu-le multioperaţionale, mecanizînd sau automatizînd unele operaţii sau elemente cu volum mare de muncă, mărind totodată vitezele de funcţionare şi precizia de lucru. Mişcarea inovaţiilor a contribuit de asemenea activ şi nemijlocit la introducerea tehnicii noi, la perfecţionarea utilajelor şi tehnologiei de fabricaţie, la aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii în producţie. Ea devine tot mai mult, pe măsura dezvoltării ei, o pîrghie eficientă de atragere şi mobilizare a forţelor creatoare a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, cercetătorilor, a oamenilor de ştiinţă, la introducerea tehnicii noi. Astfel, în anii actualului cincinal în industria braşoveană gîndirea şi iniţiativa creatoare a promotorilor , tehnicii noi s-a concretizat în peste 13.000 propuneri de inovaţii şi invenţii, din care peste 7000 au fost aplicate. Sindicatele, sub îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, au contribuit la crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru sprijinirea inovatorilor, pentru sporirea eficienţei acestei acţiuni. Semnificativ este în acest sens faptul că eficienţa medie a unei inovaţii a crescut de la 15.672 lei în 1966 la 48.884 în 1969. * • Pregătiri pentru un nou start Realizarea înainte de termen a planului cincinal constituie o temelie puternică în demararea pregătirilor pentru etapa 1971— 1975. Industria judeţului nostru, alături de întreaga economie, va cunoaşte şi în viitorul cincinal o dezvoltare mereu ascendentă. Aşa, de pildă, producţia globală va spori cu 61 la sută, iar productivitatea muncii cu 39 la sută. Obiectivul nr. 1 al etapei 1971—1975 este sporirea eficienţei economice în toate compartimentele, fapt ce se poate ilustra şi cu ajutorul indicatorilor : cheltuielile la 1000 de lei producţie marfă în 1975 vor trebui să fie cu 13,1 la sută mai mici decît în prezent, iar volumul beneficiilor de 2,4 ori mai mare deci de 1970. Braşovenii au de realizat în anii ce urmează un important program de investiţii, volumul lucrărilor de construcţii-montaj va creşte, de pildă, cu 28 la sută. Produsele braşovene vor avea în viitorul cincinal „prezenţă" mai activă şi pe piaţa mondială. Planul de export prevede, de pildă, o creştere valorică de 63,5 la sută faţă de realizările anului 1970, în adunările generale în care se dezbat sarcinile viitorului cincinal, oamenii muncii din industria judeţului vin cu propuneri valoroase pentru îmbunătăţirea indicatorilor, elaborarea unor programe concrete, de perspectivă, de valorificare a resurselor de sporire a eficienţei, de îmbunătăţire a calităţii produselor. Această participare activă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi economiştilor la elaborarea planului — expresie a democratismului economic— constituie factorul esenţial al dinamismului creşterii economiei, o garanţie că sarcinile stabilite de Congresul al XVI§99} P.C.R. vor fi îndeplinite exemplar şi chiar depăşite. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria braşoveană îşi manifestă cu acest prilej hotărîrea de a fi în primele rînduri ale întrecerii pentru înfăptuirea planului la nivelul prestigiului dobîndit de-a lungul anilor. Pagină realizată de : Teodor MAGDA și Zoltán FORT