Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-17 / nr. 7991
i rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7991 Joi, 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Comoditatea, lipsa de iniţiativă şi răspundere a unor cadre de conducere din întreprinderi barează calea aplicării H.C.M.151 . In 8 luni, premii pentru economii doar în valoare de 17.000 lei # Directorii şi contabilii şefi aşteaptă alte instrucţiuni ? @ Birocratismul cedează cu greu locul inițiativei și pîrghiilor economice de cointeresare materială. Pînă nu de mult, unele cadre de conducere din întreprinderile brașovene, cînd erau întrebate de cauzele ritmului lent al valorificării rezervelor de sporire a eficientei, invocau lipsa unor pîrghii economice, operative, de recompensare materială a faptelor deosebite, a celor care realizează economii de materii prime, materiale şi forţă de muncă. În prezent, această lacună organizatorică a fost lichidată. Pe baza măsurilor iniţiate la indicaţia conducerii partidului pentru perfecţionarea organizării economiei a fost creat, printre altele, un cadru legal optim pentru folosirea pîrghiilor economice de cointeresare materială a salariaţilor în sporirea eficienţei, în depăşirea prevederilor de plan, în general. H.C.M. 151, elaborat cu circa şapte luni în urmă, stabileşte condiţiile concrete de formare, din beneficiile realizate, a unor fonduri de premiere, cît şi a modalităţilor de acordare de premii dineconomiile de materiale şi forţă de muncă obţinute la locul de muncă. Să apelăm, pentru început, la serviciile unor date statistice pentru a ne crea o imagine de ansamblu asupra gradului de utilizare a acestor pîrghii la nivelul industriei judeţului. Din aceste date am aflat că pînă la 31 august a.c., deci în mai bine de 6 luni de la apariţia legii amintite, s-au plătit circa 2 milioane lei premii pentru recompensarea unor fapte deosebite. E mult ? E puţin ? Economistul GH. Nicolescu, director general adjunct în Ministerul Finanţelor, într-un articol publicat recent în coloanele revistei „Viaţa economică", aprecia că la acest capitol judeţul Braşov stă de circa 5 ori mai bine decit Capitala. Nu vom insista aici asupra acestei aprecieri, mai ales că n-are de ce să ne încînte că industria Capitalei, la capitolul stimulentelor, stă deci ori mai am prost decît noi. în orice caz dacă la capitolul premiilor din beneficii mai stăm cum mai stăm, la recompensarea economiilor de materii prime, materiale, manoperă stăm sub orice critică. Este penibil pentru autorul acestor rinduri să consemneze aici că pînă la finele lunii august pentru astfel de fapte nu s-au acordat premii decît în valoare de 17.000 lei la nivelul întregului județ (suma provine doar de la întreprinderea „Nivea"), mai ales că în coloanele ziarului nostru am avut ocazia ca în acest ultim an al cincinalului să consemnăm numeroase exemple de înalt spirit gospodăresc. Care sunt cauzele unor astfel de reţineri în folosirea stimulentelor ? Constatările faptice, efectuate cu sprijinul unui grup de specialişti din cadrul Direcţiei teritoriale de control și revizie, ne-au condus la următoarele concluzii : 1. COMODITATEA unor cadre de conducere din întreprinderile analizate a făcut ca prevederile H.C.M. 151 să nu fie popularizate, decît cu mare întîrziere, în rindul masei largi a salariaţilor. Astfel, la uzina „Tractorul" lista materialelor pentru economisirea cărora se acordă premii reprezentînd pînă la 40—50 la sută din valoarea economiilor — elaborată cu întîrziere de M.I.C.M. şi C.I.A.T. Braşov nu a ajuns la cunoştinţa secţiilor decît după data de 25 iunie, deci după mai bine de 4 luni de la apariţia legii, iar lista materialelor pentru a căror economisire se acordă premii de pînă la 30 la sută — deşi conform H.C.M. 151 ea trebuia stabilită operativ de conducerea uzinei — a ajuns la cunoştinţa salariaţilor abia la finele lunii august, și a- ALEXANDRU L. (Continuare in pag. a 3-a) Recoltatul cepei în grădina C.A.P. Cristian. Foto : I. BRAGHES Mihai Brediceanu despre Muzica şi proi Am admirat concertul orchestrei Gewandhaus din Leipzig, renumitul centru muzical în care s-au format şi compozitorii braşoveni de la începutul secolului nostru. Formaţie cu o veche tradiţie, orchestra Gewandhaus ne-a făcut o adevărată demonstraţie de cunoaşterea stilului marelui organist, într-un program cuprinzînd numai lucrări de Johann Sebastian Bach. Printre numeroşii braşoveni care-şi manifestau entuziasmul la sfîrşitul concertului, l-am recunoscut şi pe dirijorul Mihai Brediceanu. Impresionată de tălmăcirea pe care a dat-o Simfoniei a treia de George Enescu în concertul de deschidere a festivalului, i-am exprimat pe lîngă admiraţia publicului braşovean, care l-a urmărit cu atenţie la televizor, dorinţa de a-l vedea dirijînd simfonia şi la Braşov. — Cu regret, ne-a spus dirijorul născut cu 50 ani în urnă la Braşov, trebuie să-mi refuz deocamdată această plăcere. Plec la Syracuse (S.U.A.) unde am fost numit încă din cursul anului trecut prim-dirijor şi consilier artistic al orchestrei. Aflat în statul New York, oraşul Syracuse cu o populaţie de 1.100.000 locuitori dintre care 30.000 de studenţi, este unul dintre cele mai importante centre universitare americane. In 1960 în oraş s-a înfiinţat o orchestră simfonică, formată din elemente tinere cu o remarcabilă pregătire, obţinută în facultatea de muzică din Syracuse, la a cărei conducere se află un elev al lui Paul Hindemith, Boatwright. Pe lingă orchestra simfonică, ce se va numi în curînd „Center New York Symphonic" s-a înfiinţat şi o companie de operă care a debutat în 24 mai cu un spectacol Tosca, realizat şi sub bagheta mea cu participarea soliştilor din San Francisco şi de la Metropolitan. Şi la realizarea programelor orchestrei simfonice au colaborat mulţi artişti străini dintre care menţionez pe cei cunoscuţi şi în România: Leopold Stokowsky, David Oistrah, Ruben Gonzales, Henryk Szeryng şi alţii. Convorbire consemnată de Gemma ZIMVELIU-DONEA (Continuare în pag. a 3-a) Un sfat bun este valoros și la joacă. o nouă producție a cmeciutului mm, care se intitulează : „Gospodărirea materialelor de construcţie de pe șantierele municipiului şi economisirea metalului". Acest film va contribui la noile înfăptuiri în domeniul mai bunei gospodăriri a materialelor de construcţii, criticînd totodată acele aspecte negative care mai minat montarea unui nou apar în desfăşurarea acu-i film, pe peliculă de 16vitaţii de construcţii. Pe lîngă comitetul sindi- catului de la I.C.L. Braşov, funcţionează şi un cineclub unde amatorii înregistrării , pe peliculă a diferitelor aspecte ale realităţii înconjurătoare îşi desfăşoară activitatea, prefecţionîndu-se zi de zi. De curînd, constructorii-cinefili au ter i Proletari din toate ţările, uniţi-»#! iMTlLNIREA TOVARĂSULUI mm cEAusEscu cu cadre ill iNVATAMiMTUL ECONOMIC SUPERIOR SI ALTI ECONOMISTI Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intilnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere în învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Beonte Răutu, precum şi Mircea Malila, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea invăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat in acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămintului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează in învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce urmează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţământul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. SARCINA CENTRALA A LUCRATORILOR DE PE OGOARE PERSEVERENTĂ SI EXIGENTĂ ÎN TEHNOLOGIEI DE SEMĂNAT! RESPECTAREA Primarul, sufletul activităţii în C.A.P. Ne aflăm la Racoş. Interesîndu-ne de mersul treburilor în campania de însămînţări, Irina Blanarcsik, secretara comitetului comunal de partid, ni-1 recomandă pe primarul Andrei Nemeş ca fiind sufletul activităţii în cooperativa agricolă. Tot nu a greşit cu nimic. In prezent la C.A.P. Racoş sunt semănate cu secară peste 20 ha., pregătite alte 22 ha. şi arate încă 20 ha. Aceasta se datoreşte în bună măsură şi primarului care majoritatea timpului este în cîmp, în mijlocul oamenilor, pe care-i mobilizează — din proprie iniţiativă — la lucru. Printre altele, primarul ne-a informat că se continuă cu intensitate acţiunea de eliberare a terenului, iar, concomitent, pregătirea patului germinativ. Intr-adevăr, în afară de faptul că s-au eliberat 25 ha. de trifoi, marţi, marea majoritate a tractoarelor lucrau la însilozatul vegetaţiei din parcelele cultivate cu cartofi şi recoltatul inului (plante premergătoare pentru grîu-secară) şi respectiv la împrăştiat îngrăşăminte chimice, arat şi discuit, urmînd ca a doua zi să se treacă la recoltatul tuberculilor., In parte, la Racoş, s-a rezolvat şi problema seminţei de grîu. Din întregul necesar, 20 tone au fost admise la semănat, iar pentru restul cantităţilor se continuă condiţionatul a treia oară. Cu toate acestea, primarul avea motive sa fie şi nemulţumit. Neasigurarea pînă acum a seminţei de orz, faptul că nu întotdeauna se respectă cu stricteţe planificarea zilnică a muncii şi încadrarea pe postul rămas vacant a unui inginer agronom, sînt tot atîtea cauze care grevează organizarea activităţii în cooperativă la nivelul real al posibilităţilor. Sunt neajunsuri de a căror remediere neîntârziată trebuie să se ocupe cu hotărîre Alexandru Vitalyos, preşedintele C.A.P. Marţi, din 8 tractoare aflate în dotaţia secţiei de mecanizare de la C.A.P. Copca numai 3 lucrau efectiv : unul la arat şi două la... treierat. Paradoxul, nu este greu de explicat. Conducerea unităţii (preşedinte Gh. Hoţoman, inginer şef Viorel Cantea), dînd dovadă de un slab spirit gospodăresc, se ocupă cu mult zel de stinsul varului, recoltatul fasolei şi treieratul orzoaicei din stoguri sau căpiţe, neglijînd în mod cu totul nepermis efectuarea cu prioritate a lucrărilor pregătitoare care să asigure însămînţarea în perioada optimă a orzului şi griului de toamnă. — Avem ceva teren pregătit — ne spunea preşedintele — în care s-ar putea însămînţa orz. Insă, deocamdată ne lipseşte sămînţa. în această toamnă, la C.A.P. Dopca nu se însămînţează numai orz (15 ha.), ci şi 230 ha. cu grîu, a căror perioadă optimă de însămînţare nu trece graniţa lui 10 octombrie. Deşi se ştie că orice întîrziere va afecta grav nivelul viitoarei recolte, nimeni nu se grăbeşte să ia măsuri energice pentru recondiţionarea seminţei de grîu care nu întruneşte condiţia de puritate, şi eliberarea operativă a terenului, în vederea pregătirii urgente a patului germinativ. Aşa stînd lucrurile, majoritatea tractoarelor continuă să staţioneze nejustificat, spre paguba cooperativei şi a mecanizatorilor ce-şi văd veniturile diminuate din neglijenţa altora. Deci, conducerea cooperativei se evidenţiază prin... inactivitate, aşteptînd, probabil, ca problemele complexe pe care le implică reuşita campaniei de toamnă să se rezolve de la sine. Era necesar ca măcar organizaţia de partid a unităţii să fie mai intransigentă faţă de neajunsuri, urnind lucrurile din loc. Dar stilul de muncă al biroului organizaţiei de bază se aseamănă ca două picături de apă cu cel al consiliului de conducere, deoarece preşedintele C.A.P. este şi... secretar de partid. Este imperios necesar ca atît comitetul comunal de partid cît şi consiliul popular local să acţioneze cu fermitate ca şi la Copca lucrările agricole să intre pe făgaşul normal, în pas cu perioada optimă. Deşi vremea-i de semănat, cooperatorii zoresc la... din Copca treierat Bunii gospodari nu se dezmint Prin rezultatele care le-au obţinut în anii trecuţi, cooperatorii din Hoghiz şi-au cîştigat pe merit prestigiul de buni gospodari. De asemenea, modul în care ei acţionează în prezent pentru reuşita campaniei de însămînţări, constituie o mărturie grăitoare că nu se dezmint. Cînd facem această afirmaţie avem în vedere mai ales faptul că, deşi Petru Liliac, inginerul şef al C.A.P., este un concediu medical de circa două luni, cooperatorii şi mecanizatorii, mobilizaţi şi îndrumaţi cu competenţă de preşedintele Cornel Roşea şi inginera zootehnistă Viorica Cimpoacă, se prezintă la startul campaniei de însămînţări bine pregătiţi. Astfel, pînă la 15 septembrie, s-au pregătit pentru semănatul orzului -35 ha., iar alte 59 ha. erau fertilizate şi arate. Se mai aflau la lucru 2 combine pentru siloz, cu ajutorul cărora terenul fusese eliberat pe încă 30 de ha. — In această toamnă — ne-a informat inginera Cimpoacă — avem de semănat cu grîu 250 ha., iar cu orz alte 125 ha. Jumătate din suprafața ce se cultivă cu grîu urmează după porumbul siloz. Insă, pentru a elibera terenul de această plantă în timp util, ne sunt necesare încă 2 combine de siloze C.S.U. In aşteptarea rezolvării acestei doleanţe îndreptăţite, conducerea cooperativei a iniţiat măsuri de eliberare a 32 ha. cultivate cu trifoi şi cartofi, după care urmează grîu şi respectiv a încă 27 ha. de orzoaică, unde se va semăna ora. i 81 milioane lei economii din inovaţii Pasiunea noului, a perfecţionării, sunt atribute de prim rang ale colectivelor de muncitori, ingineri, maiştri şi tehnicieni din industria braşoveană, surse de energie creatoare care menţin un ritm accelerat al inovaţiei tehnice, în planul eficienţei economice, acest ritm se materializează în zeci de milioane lei economii. Astfel, în primele 8 luni ale anului s-au înregistrat aproape 81.000.000 lei economii din inovaţii pe ansamblul industriei braşovene. Printre fruntaşii în realizarea acestor economii se situează colectivele de inovatori de la Uzina de autocamioane, „Tractorul“, Fabrica de radiatoare şi cabluri, uzina „Rulmentul",, Combinatul chimic din Făgăraş, Combinatul chimic din Oraşul Victoria, U.P.R.U.G. Făgăraş şi altele. La Braşov. Un nou spital cu policlinică în curînd, la intersecţia străzii Carpaţi cu Calea Bucureştilor, Întreprinderea de construcţii locale va ataca lucrările de fundaţie la noul spital cu policlinică. Clădirea principală va avea 5 etaje, cu un corp de legătură între spital şi policlinica ce va însuma 6 etaje. Valoarea investiţiilor afectate se ridică la aproape 42 milioane lei, din care 6,5 milioane se vor utiliza încă în acest an. Se preconizează ca ambele clădiri, împreună cu sălile de oxigen, grupul gospodăresc şi alte asemenea anexe, să fie date în folosință în trimestrul I 1973. Asigurarea securităţii secretului de stat constituie o obligaţie de prim, ordin pentru toţi factorii, de răspundere din unităţile aparatului de stat, din toate sectoarele de activitate economică şi socială. Sarcinile, şi răspunderile cu privire la apărarea sa au fost precizate clar prin Decretul Consiliului de Stat nr. 430 și prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri, nr. 1009 din 1969, sfera secretului de stat fiind astfel exact delimitată. in cadrul unui control privind aplicarea prevederilor actelor normative ce reglementează păstrarea și manipularea documentelor secrete, efectuat de Inspectoratul judeţean de securitate, am constatat, în majoritatea instituţiilor şi întreprinderilor vizitate, respectarea cu stricteţe a reglementărilor ce stabilesc protecţia şi securitatea documentelor secrete, conducătorii organizaţiilor economice şi sociale, ceilalţi factori de răspundere din aceste unităţi fiind perfect conştienţi de responsabilităţile ce le revin pe această linie. Am întilnit însă şi situaţii cînd răspunderile şi sarcinile ce derivă din aplicarea legislaţiei privind regimul secretului documentelor nu sînt întotdeauna respectate și întocmai îndeplinite. Asupra cîtorva exemple de acest fel ne vom opri în rîndurile care urmează. SECRETUL DE STAT TATA ORICUI? Documente tratate ca nişte hîrtii oarecare. Uşa era ameuiată, dar cheia, sub... preşul de la intrare. Inovaţiile, invenţiile mai ales, exprimă sintetic potenţialul de inteligenţă creatoare a unui popor, în toate ţările lumii secretul acestora fiind, pînă la brevetare, păstrat cu multă grijă. Este şi firesc pentru că valorificarea lor se materializează in beneficii substanţiale. Şi la noi în ţară inovaţiile, invenţiile sînt, pînă în momentul brevetării, considerate şi tratate ca documente secrete. Iată de ce am considerat oportun să acordăm in cadrul controlului efectuat principala atenţie felului cum este asigurată securitatea lor. Primele constatări le-am consemnat la cele două mari uzine constructoare de maşini din cadrul C.I.A.T. Braşov , Uzina de autocamioane şi Uzina de tractoare. Surprinzător, dar tocmai în aceste unităţi unde inovaţiile şi invenţiile aduc anual zeci de milioane lei beneficii, păstrarea şi manipularea lor se face de multe ori la întîmplare, ignorindu-se legile care reglementează securitatea secretului acestora. La U.A.B. de exemplu, erau păstrate într-un dulap de lemn cu geam iar încuietoarea putea fi deschisă cu destulă uşurinţă. Şi ca totul să decurgă cum... nu trebuie, trimiterea lor pentru brevetare se efectua prin poşta obişnuită, ca şi cum ar fi fost vorba de nişte hîrtii oarecare. Situaţia este şi mai deficitară la Uzina de tractoare. Invenţiile nu se înregistrează, nu se menţionează cite copii s-au făcut şi cite exemplare, sunt trimise la brevetare tot prin poşta obişnuită... întrebaţi de ce nu procedează conform legii, salariaţii cabinetului tehnic au ridicat din sprîncene a mirare: — Despre care lege vorbiţi? Faptul a fost adus la cunoştinţa tov. Ioan Perşui, directorul tehnic al întreprinderii. Ne-am fi aşteptat ca tovarăşul director să administreze o aspră critică subalternilor găsiţi în neregulă, dar cu stupoare am con- Dumitru RUJAN (Continuare în pag. ru) 1