Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-17 / nr. 7991

i ­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7991 Joi, 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Comoditatea, lipsa de iniţiativă şi răspundere a unor cadre de condu­cere din întreprinderi barează calea aplicării H.C.M.­151 . In 8 luni, premii pentru economii doar în valoare de 17.000 lei # Directorii şi contabilii şefi aşteaptă alte in­strucţiuni ? @ Birocratismul cedează cu greu locul inițiativei și pîrghiilor economice de cointeresare materială. Pînă nu de mult, unele cadre de conducere din întreprinderile bra­șovene, cînd erau întrebate de cauzele ritmului lent al valorifică­rii rezervelor de sporire a eficien­tei, invocau lipsa unor pîrghii eco­nomice, operative, de recompensa­re materială a faptelor deosebite, a celor care realizează economii de materii prime, materiale şi forţă de muncă. În prezent, această lacună organizatorică a fost lichidată. Pe baza măsurilor iniţiate la indicaţia conducerii partidului pentru perfec­ţionarea organizării economiei a fost creat, printre altele, un cadru legal optim pentru folosirea pîrghii­­lor economice de cointeresare ma­terială a salariaţilor în sporirea e­­ficienţei, în depăşirea prevederilor de plan, în general. H.C.M. 151, elaborat cu circa şapte luni în ur­mă, stabileşte condiţiile concrete de formare, din beneficiile realizate, a unor fonduri de premiere, cît şi a modalităţilor de acordare de pre­mii din­­economiile de materiale şi forţă de muncă obţinute la locul de muncă. Să apelăm, pentru început, la serviciile unor date statistice pen­tru a ne crea o imagine de ansam­blu asupra gradului de utilizare a acestor pîrghii la nivelul industriei judeţului. Din aceste date am aflat că pînă la 31 august a.c., deci în mai bine de 6 luni de la apariţia legii amintite, s-au plătit circa 2 milioane lei premii pentru recom­pensarea unor fapte deosebite. E mult ? E puţin ? Economistul GH. Nicolescu, director general adjunct în Ministerul Finanţelor, într-un ar­ticol publicat recent în coloanele revistei „Viaţa economică", apre­cia că la acest capitol judeţul Bra­şov stă de circa 5 ori mai bine de­cit Capitala. Nu vom insista aici asupra acestei aprecieri, mai ales că n-are de ce să ne încînte că industria Capitalei, la capitolul sti­mulentelor, stă de­ci ori mai am prost decît noi. în orice caz dacă la capitolul premiilor din beneficii mai stăm cum mai stăm, la recom­pensarea economiilor de materii prime, materiale, manoperă stăm sub orice critică. Este penibil pen­tru autorul acestor rinduri să con­semneze aici că pînă la finele lu­nii august pentru astfel de fapte nu s-au acordat premii decît în valoare de 17.000 lei la nivelul în­tregului județ (suma provine doar de la întreprinderea „Nivea"), mai ales că în coloanele ziarului nostru am avut ocazia ca în acest ultim an al cincinalului să consemnăm numeroase exemple de înalt spirit gospodăresc. Care sunt cauzele unor astfel de reţineri în folosirea stimulentelor ? Constatările faptice, efectuate cu sprijinul unui grup de specialişti din cadrul Direcţiei teritoriale de control și revizie, ne-au condus la următoarele concluzii : 1. COMODITATEA unor cadre de conducere din întreprinderile anali­zate a făcut ca prevederile H.C.M. 151 să nu fie popularizate, decît cu mare întîrziere, în rindul masei largi a salariaţilor. Astfel, la uzina „Tractorul" lista materialelor pentru economisirea cărora se acordă pre­mii reprezentînd pînă la 40—50 la sută din valoarea economiilor — elaborată cu întîrziere de M.I.C.M. şi C.I.A.T. Braşov­­ nu a ajuns la cunoştinţa secţiilor decît după data de 25 iunie, deci după mai bine de 4 luni de la apariţia legii, iar lista materialelor pentru a căror economisire se acordă premii de pînă la 30 la sută — deşi con­form H.C.M. 151 ea trebuia stabi­lită operativ de conducerea uzinei — a ajuns la cunoştinţa salariaţilor abia la finele lunii august, și a- ALEXANDRU L. (Continuare in pag. a 3-a) Recoltatul cepei în grădina C.A.P. Cristian. Foto : I. BRAGHES Mihai Brediceanu despre Muzica şi proi Am admirat concertul orchestrei Gewandhaus din Leipzig, renumitul centru muzical în care s-au format şi compozitorii braşoveni de la începutul secolului nostru. Formaţie cu o veche tradiţie, or­chestra Gewandhaus ne-a făcut o adevărată de­monstraţie de cunoaşterea stilului marelui organist, într-un program cuprinzînd numai lucrări de Johann Sebastian Bach. Printre numeroşii bra­şoveni care-şi manifestau entuziasmul la sfîrşitul concertului, l-am recunoscut şi pe dirijorul Mihai Brediceanu. Impresionată de tălmăcirea pe care a dat-o Sim­foniei a treia de George­ Enescu în concertul de deschidere a festivalului, i-am exprimat pe lîngă admiraţia publicului braşovean, care l-a urmărit cu atenţie la televizor, dorinţa de a-l vedea dirijînd simfonia şi la Braşov. — Cu regret, ne-a spus dirijorul născut cu 50 ani în urn­ă la Braşov, trebuie să-mi refuz deocam­dată această plăcere. Plec la Syracuse (S.U.A.) un­de am fost numit încă din cursul anului trecut prim-dirijor şi consilier artistic al or­chestrei. Aflat în statul New York, oraşul Syracuse cu o populaţie de 1.1­00.000 locuitori dintre care 30.000 de studenţi, este unul dintre cele mai importante centre univer­sitare americane. In 1960 în oraş s-a înfiinţat o or­chestră simfonică, formată din elemente tinere cu o remarcabilă pregătire, obţinută în facultatea de muzică din Syracuse, la a cărei conducere se află un elev al lui Paul Hindemith, Boatwright. Pe lin­gă orchestra simfonică, ce se va numi în curînd „Center New York Symphonic" s-a înfiinţat şi o companie de operă care a debutat în 24 mai cu un spectacol Tosca, realizat şi sub bagheta mea cu par­ticiparea soliştilor din San Francisco şi de la Me­tropolitan. Şi la realizarea programelor orchestrei simfonice au colaborat mulţi artişti străini dintre care menţionez pe cei cunoscuţi şi în România: Leopold Stokowsky, David Oistrah, Ruben Gonza­les, Henryk Szeryng şi alţii. Convorbire consemnată de Gemma ZIMVELIU-DONEA (Continuare în pag. a 3-a) Un sfat bun este valoros și la joacă. o nouă produ­cție a cmeciutului mm, care se intitulează : „Gospodărirea materialelor de construcţie de pe șan­tierele municipiului şi e­­conomisirea metalului". A­­cest film va contribui la noile înfăptuiri în dome­niul mai bunei gospodăriri a materialelor de construc­ţii, criticînd totodată acele aspecte negative care mai minat montarea unui nou apar în desfăşurarea acu­-i film, pe peliculă de 16­vitaţii de construcţii. Pe lîngă comitetul sindi-­­ catului de la I.C.L. Braşov, funcţionează şi un cineclub unde amatorii înregistrării , pe peliculă a diferitelor aspecte ale realităţii în­conjurătoare îşi desfăşoară activitatea, prefecţionîn­­du-se zi de zi. De curînd, constructorii-cinefili au ter­ i Proletari din t­o­a­te ţările, uniţi-»#! iMTlLNIREA TOVARĂSULUI mm cEAusEscu cu cadre ill iNVATAMiMTUL ECONOMIC SUPERIOR SI ALTI ECONOMISTI Miercuri după-amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intilnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere în învăţămîntul supe­rior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, minis­tere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Beonte Răutu, precum şi Mircea Malila, ministrul în­­văţămîntului. Cu acest prilej au fost anali­zate­­ în lumina Directivelor ce­lui de-al X-lea Congres al Par­tidului Comunist Român — pro­puneri privind perfecţionarea in­­văţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat rea­lizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului eco­nomic din ţara noastră, în pre­gătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai im­portante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat in acelaşi timp defi­cienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămintului eco­nomic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pre­gătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe discipli­nele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza e­­conomică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propu­neri pentru împrospătarea şi îm­bogăţirea cunoştinţelor de specia­litate prin reciclarea economişti­lor, pentru perfecţionarea activi­tăţii cadrelor didactice care lu­crează in învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat ro­lul crescînd al cadrelor didacti­ce în formarea viitorilor econo­mişti şi a dat indicaţii şi reco­mandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialişti­lor din economie. Secretarul ge­neral al partidului a subliniat necesitatea pr­egătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesiona­lă, capabile să dea soluţii opti­me problemelor complexe pe ca­re le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce urm­ează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale nou­lui, ale creşterii eficienţei econo­mice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organize­ze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbi­torul a relevat, de asemenea, în­datoririle ce revin cadrelor didac­tice din învăţăm­ântul economic şi altor economişti în analizarea şti­inţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concor­danţă cu cerinţele mereu crescîn­­de ale progresului societăţii ro­mâneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creş­terea rolului şi aportului econo­miştilor în rezolvarea probleme­lor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. SARCINA CENTRALA A LUCRATORILOR DE PE OGOARE PERSEVERENTĂ SI EXIGENTĂ ÎN TEHNOLOGIEI DE SEMĂNAT! RESPECTAREA Primarul, sufletul activităţii în C.A.P. Ne aflăm la Racoş. Interesîn­­du-ne de mersul treburilor în campania de însămînţări, Irina Blanarcsik, secretara comitetului comunal de partid, ni-1 recoman­dă pe primarul Andrei Nemeş ca fiind sufletul activităţii în coo­perativa agricolă. Tot nu a greşit cu nimic. In prezent la C.A.P. Racoş sunt semănate cu secară peste 20 ha., pregătite alte 22 ha. şi arate încă 20 ha. Aceasta se datoreşte în bună măsură şi pri­marului care majoritatea timpu­lui este în cîmp, în mijlocul oa­menilor, pe care-i mobilizează — din proprie iniţiativă — la lu­cru. Printre altele, primarul ne-a informat că se continuă cu inten­sitate acţiunea de eliberare a te­renului, iar, concomitent, pre­gătirea patului germinativ. In­tr-adevăr, în afară de faptul că s-au eliberat 25 ha. de trifoi, marţi, marea majoritate a trac­toarelor lucrau la însilozatul ve­getaţiei din parcelele cultivate cu cartofi şi recoltatul inului (plan­te premergătoare pentru grîu-se­­cară) şi respectiv la împrăştiat îngrăşăminte chimice, arat şi dis­cuit, urmînd ca a doua zi să­ se treacă la recoltatul tuberculilor., In parte, la Racoş, s-a rezolvat şi problema seminţei de grîu. Din întregul necesar, 20 tone au fost admise la semănat, iar pentru restul cantităţilor se continuă condiţionatul a treia oară. Cu toate acestea, primarul a­­vea motive sa fie şi nemulţumit. Neasigurarea pînă acum a semin­ţei de orz, faptul că nu întotdea­una se respectă cu stricteţe pla­nificarea zilnică a muncii şi în­cadrarea pe postul rămas vacant a unui inginer agronom, sînt tot atîtea cauze care grevează orga­nizarea activităţii în cooperativă la nivelul real al posibilităţilor. Sunt neajunsuri de a căror reme­diere neîntârziată trebuie să se ocupe cu hotărîre Alexandru Vi­­talyos, preşedintele C.A.P. Marţi, din 8 tractoare aflate în dotaţia secţiei de mecanizare de la C.A.P. Copca numai 3 lucrau efectiv : unul la arat şi două la... treierat. Paradoxul, nu este greu de explicat. Conducerea unităţii (preşedinte Gh. Hoţoman, inginer şef Viorel Cantea), dînd dovadă de un slab spirit gospodăresc, se ocupă cu mult zel de stinsul va­rului, recoltatul fasolei şi treie­ratul orzoaicei din stoguri sau căpiţe, neglijînd în mod cu totul nepermis efectuarea cu prioritate a lucrărilor pregătitoare care să asigure însămînţarea în perioa­da optimă a orzului şi griului de toamnă. — Avem ceva teren pregătit — ne spunea preşedintele — în care s-ar putea însămînţa orz. Insă, deocamdată ne lipseşte să­­mînţa. în această toamnă, la C.A.P. Dopca nu se însămînţează numai orz (15 ha.), ci şi 230 ha. cu grîu, a căror perioadă optimă de însă­­mînţare nu trece graniţa lui 10 octombrie. Deşi se ştie că orice întîrziere va afecta grav nivelul viitoarei recolte, nimeni nu se grăbeşte să ia măsuri energice pentru recondiţionarea seminţei de grîu care nu întruneşte con­diţia de pur­itate, şi eliberarea o­­perativă a terenului, în vederea pregătirii urgente a patului ger­minativ. Aşa stînd lucrurile, ma­joritatea tractoarelor continuă să staţioneze nejustificat, spre pa­guba cooperativei şi a mecaniza­torilor ce-şi văd veniturile dimi­nuate din neglijenţa altora. Deci, conducerea cooperativei se evidenţiază prin... inactivitate, aşteptînd, probabil, ca probleme­le complexe pe care le implică reuşita campaniei de toamnă să se rezolve de la sine. Era nece­sar ca măcar organizaţia de par­tid a unităţii să fie mai intran­sigentă faţă de neajunsuri, ur­nind lucrurile din loc. Dar sti­lul de muncă al biroului organi­zaţiei de bază se aseamănă ca două picături de apă cu cel al consiliului de conducere, deoa­rece preşedintele C.A.P. este şi... secretar de partid. Este imperios necesar ca atît comitetul comunal de partid cît şi consiliul popular local să ac­ţioneze cu fermitate ca şi la Cop­ca lucrările agricole să intre pe făgaşul normal, în pas cu perioa­da optimă. Deşi vremea-i de semănat, cooperatorii zoresc la... din Copca treierat Bunii gospodari nu se dezmint Prin rezultatele care le-au ob­ţinut în anii trecuţi, cooperatorii din Hoghiz şi-au cîştigat pe me­rit prestigiul de buni gospodari. De asemenea, modul în care ei acţionează în prezent pentru reu­şita campaniei de însămînţări, constituie o mărturie grăitoare că nu se dezmint. Cînd facem a­­ceastă afirmaţie avem în vedere mai ales faptul că, deşi Petru Li­liac, inginerul şef al C.A.P., este un concediu medical de circa două luni, cooperatorii şi mecanizato­rii, mobilizaţi şi îndrumaţi cu competenţă de preşedintele Cor­nel Roşea şi inginera zootehnistă Viorica Cimpoacă, se prezintă la startul campaniei de însămînţări bine pregătiţi. Astfel, pînă la 15 septembrie, s-au pregătit pentru semănatul orzului -35 ha., iar alte 59 ha. erau fertilizate şi arate. Se mai aflau la lucru 2 combine pentru siloz, cu ajutorul cărora terenul fusese eliberat pe încă 30 de ha. — In această toamnă — ne-a informat inginera Cimpoacă — avem de semănat cu grîu 250 ha., iar cu orz alte 125 ha. Jumătate din suprafața ce se cultivă cu grîu urmează după porumbul si­loz. Insă, pentru a elibera tere­nul de această plantă în timp util, ne sunt necesare încă 2 com­bine de siloz­e C.S.U. In aşteptarea rezolvării acestei doleanţe îndreptăţite, conducerea cooperativei a iniţiat măsuri de eliberare a 32 ha. cultivate cu trifoi şi cartofi, după care ur­mează grîu şi respectiv a încă 27 ha. de orzoaică, unde se va se­măna ora. i 81 milioane lei economii din inovaţii Pasiunea noului, a perfec­ţionării, sunt atribute de prim rang ale colectivelor de mun­citori, ingineri, maiştri şi teh­nicieni din industria braşo­­veană, surse de energie crea­toare care menţin un ritm ac­celerat al inovaţiei tehnice, în planul eficienţei economice, a­­cest ritm­ se materializează în zeci de milioane lei economii. Astfel, în primele 8 luni ale anului s-au înregistrat aproa­pe 81.000.000 lei economii din inovaţii pe ansamblul indus­triei braşovene. Printre frun­taşii în realizarea acestor eco­nomii se situează colectivele de inovatori de la Uzina de autocamioane, „Tractorul“, Fa­brica de radiatoare şi cabluri, uzina „Rulmentul",, Combina­tul chimic din Făgăraş, Com­binatul chimic din Oraşul Vic­toria, U.P.R.U.G. Făgăraş şi altele. La Braşov. Un nou spital cu policlinică în curînd, la intersecţia stră­zii Carpaţi cu Calea Bucureş­tilor, Întreprinderea de con­strucţii locale va ataca lucră­rile de fundaţie la noul spi­tal cu policlinică. Clădirea principală va avea 5 etaje, cu un corp de legătură între spi­tal şi policlinica ce va însuma 6 etaje. Valoarea investiţiilor afecta­te se ridică la aproape 42 mi­lioane lei, din care 6,5 milioa­ne se vor utiliza încă în acest an. Se preconizează ca ambe­le clădiri, împreună cu sălile de oxigen, grupul gospodăresc şi alte asemenea anexe, să fie date în folosință în trimestrul I 1973. Asigurarea securităţii secretului de stat consti­­tuie o obligaţie de prim, ordin pentru toţi facto­rii, de răspundere din unităţile aparatului de stat, din toate sectoarele de activitate economică şi so­cială. Sarcinile, şi răspunderile cu privire la apă­rarea sa au fost precizate clar prin Decretul Con­siliului de Stat nr. 430 și prin Hotărîrea Consiliu­lui de Miniștri, nr. 1009 din 1969, sfera secretului de stat fiind astfel exact delimitată. in cadrul unui control privind aplicarea preve­derilor actelor normative ce reglementează pă­strarea și manipularea documentelor secrete, e­­fectuat de Inspectoratul judeţean de securitate, am constatat, în majoritatea instituţiilor şi întreprin­derilor vizitate, respectarea cu stricteţe a regle­mentărilor ce stabilesc protecţia şi securitatea do­cumentelor secrete, conducătorii organizaţiilor economice şi sociale, ceilalţi factori de răspun­dere din aceste unităţi fiind perfect conştienţi de responsabilităţile ce le revin pe această linie. Am întilnit însă şi situaţii cînd răspunderile şi sarci­nile ce derivă din aplicarea legislaţiei privind re­gimul secretului documentelor nu sînt întotdeau­­­na respectate și întocmai îndeplinite. Asupra cî­­torva exemple de acest fel ne vom opri în rîn­­durile care urmează. SECRETUL DE STAT TA­TA ORICUI? Documente tratate ca nişte hîrtii oarecare. Uşa era ameuiată, dar cheia, sub... preşul de la intrare. Inovaţiile, invenţiile mai ales, exprimă sin­tetic potenţialul de in­teligenţă creatoare a u­­nui popor, în toate ţă­rile lumii secretul aces­tora fiind, pînă la bre­vetare, păstrat cu mul­tă grijă. Este şi firesc pentru că valorificarea lor se materializează in beneficii substanţiale. Şi la noi în ţară inovaţii­le, invenţiile sînt, pînă în momentul brevetării, considerate şi tratate ca documente secrete. Iată de ce am considerat o­­portun să acordăm in cadrul controlului efec­tuat principala atenţie felului cum este asigu­rată securitatea lor. Primele constatări le-am consemnat la ce­le două mari uzine con­structoare de maşini din cadrul C.I.A.T. Braşov , Uzina de autocamioane şi Uzina de tractoare. Surprinzător, dar tocmai în aceste unităţi unde inovaţiile şi invenţiile a­­duc anual zeci de mi­lioane lei beneficii, păstrarea şi manipu­larea lor se face de multe ori la întîm­­plare, ignorindu-se legi­le care reglementează securitatea secretului a­­cestora. La U.A.B. de e­­xemplu, erau păstrate într-un dulap de lemn cu geam iar încuietoa­­rea putea fi deschisă cu destulă uşurinţă. Şi ca totul să decurgă cum... nu trebuie, trimiterea lor pentru brevetare se efectua prin poşta obiş­nuită, ca şi cum ar fi fost vorba de nişte hîr­tii oarecare. Situaţia es­te şi mai deficitară la Uzina de tractoare. In­venţiile nu se înregis­trează, nu se menţionea­ză cite copii s-au făcut şi cite exemplare, sunt trimise la brevetare tot prin poşta obişnuită... întrebaţi de ce nu pro­cedează conform legii, salariaţii cabinetului tehnic au ridicat din sprîncene a mirare: — Despre care lege vorbiţi? Faptul a fost adus la cunoştinţa tov. Ioan Per­şui, directorul tehnic al întreprinderii. Ne-am fi aşteptat ca tovarăşul di­rector să administreze o aspră critică subalterni­lor găsiţi în neregulă, dar cu stupoare am con- Dumitru RUJAN (Continuare în pag. ru) 1

Next