Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-18 / nr. 7992
t? Proletari din toate tarile, uniţi-virum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7992 Vineri, 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani PREVEDERILE CINCINALULUI AU FOST REALIZATE PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI JUDEȚULUI I Comitetului Central al P. C. R., Tovarăşului 7 Nicolae Ceauşescu Comitetul judeţean de partid Braşov, în numele oamenilor muncii — români, maghiari, germani — raportează cu profundă satisfacţie. Comitetului Central, îndeplinirea în ziua de 17 septembrie a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială în judeţul nostru. Sunt create astfel condiţii prielnice realizării, pînă la sfîrşitul anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 5,7 miliarde lei. Succesele dobîndite confirmă încă o dată justeţea şi eficacitatea măsurilor iniţiate de conducerea partidului şi traduse în viaţă cu însufleţire de către întreaga noastră clasă muncitoare, privind perfecţionarea conducerii economiei, organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii în întreprinderi, creşterea eficienţei intregii activităţi economice. în acest cadru general, colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din judeţul Braşov, în frunte cu comuniştii, punînd în valoare întreaga lor energie şi capacitate creatoare, au reuşit să îndeplinească sarcina creşterii productivităţii muncii prevăzută pentru actualul cinci— de 43,7 la sută — cu aproape un an mai devreme. Pînă la finele anului 1970 urmează să se realizeze totodată un beneficiu suplimentar de 730 milioane lei. Valorificînd mai bine mijloacele tehnico-materiale şi băneşti de care dispun, constructorii de maşini vor da economiei naţionale, peste prevederile cincinalului, produse în valoare de 3,2 miliarde Iei, chimiştii — 396 milioane lei, muncitorii din industria materialelor de construcţii — 15.000 tone ciment şi 10.000 m.c. prefabricate din beton, cei din industria încălţămintei — 650 mii perechi încălţăminte, industria textilă 470 mii m.p. ţesături din lină şi 1413 mii bucăţi tricotaje, iar lucrătorii din industria alimentară produse in valoare de 35 milioane lei. Mobilizîndu-şi resursele, industria judeţului şi-a sporit contribuţia la schimburile internaţionale ale ţării, una din sarcinile de bază pentru dezvoltarea economică şi socială a patriei noastre. Astfel, planul cincinal la export a fost îndeplinit cu 6 luni mai devreme, existind posibilitatea realizării peste plan la export a unor produse în valoare de 1,8 miliarde Iei. Rezultatele obţinute în îndeplinirea actualului plan cincinal, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă constituie o temelie trainică în pregătirea şi înfăptuirea în mod exemplar, la un nivel calitativ superior, a sarcinilor economice sporite ce ne revin în 1971 şi în anii următori. Asigurăm conducerea partidului şi statului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de întregul nostru popor, vor munci cu şi mai multă dăruire şi elan patriotic pentru traducerea în viaţă a programului luminos de înflorire continuă a României socialiste, adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru făurirea pe pămîntul României a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. //////////////////////////////////////// I ,,Colocviile braşovene la o nouă ediţie Astăzi, la orele 19, la Casa Armatei din Braşov, va avea loc redeschiderea festivă a ,,Colocviilor braşovene", manifestare artistica de ţinută, care s-a bucurat şi pînă acum de adeziunea publicului din oraşul nostru. Tema acestei noi ediţii este ,,Cîntăm partidul şi ţara". în prima parte, scrii torii George Dan, Gherghines cu Vania, Ion lupu, Ion Grecea, Iv. Martinovici, Darie Magheru, Dan Târchilă şi Nicolae Tăutu vor citi din ultimele lor creaţii, iar în partea a doua, corulTeatrului muzical va susţine un program ce cuprinde piese de Gheorghe Şoima, Norbert Petri, Constantin Catrina, M. Andreiesi și Constantin Romaşcanu. ( 1 ‘/W/////////A//////////////AXA/////A///A I # Sarcinile de plan la producția globală — îndeplinite cu circa 3 luni și jumătate înainte de termen; # Planul valoric de investiții realizat pe data de 10 august; # Livrările la export onorate integral la 30 iunie; # Nivelul productivității prevăzut pentru ultimul an al cincinalului a fost atins incă din luna ianuarie a.c. UÎ.: EXISTĂ CONDIŢII PENTRU A OBŢINE PINA LA SFÎRŞITUL ANULUI PESTE PREVEDERILE INIŢIALE ALE CINCINALULUI: # 5,7 miliarde lei la producţia globală ; # 1,8 miliarde lei la livrările pentru export; # 730 milioane lei la beneficii. in pagina a 2-a, un amplu material informativ. la OBemausen, în b.f. a Germaniei TREI INVENŢII BRAŞOVENE AU PRIMIT „MEDALIA DE ARGINT“ Cu cîteva zile în urmă — după cum ne informează ing. Gheorghe Bularda, adjunct al şefului Serviciului de standarde, norme, invenţii şi inovaţii din M.I.C.M. — în cadrul „Salonului internaţional al invenţiilor", deschis între 5—12 septembrie a. c. la Oberhausen, în R.F. a Germaniei, trei invenţii braşovene au fost distinse cu „Medalia de argint". Invenţiile premiate sunt creaţia unor specialişti de la Uzina de autocamioane. Fabrica de radiatoare şi cabluri şi uzina „Tractorul". Este vorba de „Agregat pentru sudarea roţilor de autovehicule" — autori ing. VALERIU DOBOŞAN şi tehnicianul NICOLAE CAŞCAVAL de la serviciul tehnologic al Uzinei de autocamioane. „Procedeu, soluţie şi aliaj pentru lipirea aluminiului, cu aplicaţii in fabricaţia radiatoarelor auto", autori — ing. CĂLIN VALENTIN, ing. DAN BAROTI şi tehnicianul PETRE ZIGMOND, de la Fabrica de radiatoare şi cabluri, şi „Presă pentru cării coroane dinţate mari cu încălzire prin inducţie", autori — ing. IOAN MOŞNEAG, ing. IOAN MORARIU şi ing. CONSTANTIN TOMA, de la uzina „Tractorul". Pentru invenţiile realizate, pentru premiile obţinute inventatorii braşoveni merită din plin sincere felicitări. Succesul lor atestă cu convingere ritmul intens al progresului tehnic din industria braşoveanâ, contribuţie importantă la progresul general al industriei româneşti în plină dezvoltare. De remarcat, că toate cele cinci invenţii prezentate de ţara noastră la „Salonul" de la Oberhausen au fost premiate (o medalie de aur şi 4 medalii de argint), fapt ce ilustrează recunoaşterea pe plan internaţional a calităţilor invenţiilor româneşti, progresele înregistrate de inteligenţa tehnică românească în competiţia mondială pentru cele mai bune realizări tehnice. NICOLAE CEAUŞESCU CU SPECIALIŞTII Din DOMENIUL TEHNICII ELECTRONICE, DE CALCUL ŞI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi inginerişefi din mari întreprinderi. , Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. în cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării " eforturilor (Continuare in pagina a 4-a) Plenara Comitetului judeţean U.T.C. Ieri s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului judeţean U.T.C., care a analizat preocuparea Comitetului judeţean, a organelor şi organizaţiilor U.T.C. de a aplica în viaţă măsurile stabilite de Plenara C.C. al U.T.C. privind activitatea cultural-artistică şi distractivă în rîndurile tineretului. La lucrări au participat la pârâţii Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Iosif Walter, secretar al C.C. al U.T.C., membrii comitetului judeţean U.T.C., membrii comisiei de cenzori, secretari ai comitetelor U.T.C. din întreprinderi şi instituţii, conducători ai unor instituţii de cultură. Atît referatul prezentat de tovarăşul Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., cît şi participanţii la discuţii au reliefat bunele rezultate obţinute pe linia antrenării tineretului din judeţul nostru în activităţile cultural-distractive ca şi lipsurile ce se mai manifestă încă în acest domeniu. S-a subliniat astfel necesitatea unei mai strînse colaborări între organizaţiile U.T.C. şi sindicale, între acestea şi conducerile administrative din întreprinderi şi instituţii în vederea canalizării tuturor eforturilor întreprinse pe plan judeţean în direcţia creării la toţi tinerii a unor deprinderi culturale stabile, a unui gust estetic capabil să selecteze lucid frumosul din artă şi din viaţă, în continuare, plenara a adoptat un plan de măsuri menit să asigure contribuţia tineretului judeţului nostru la sărbătorirea a 59 de ani de la înfiinţarea P.C.R. Urgenţele campaniei agricole impun: UNGRA Controlul la obiect îşi arată roadele Luînd în discuţie modul cum a fost organizată campania de toamnă în cooperativa agricolă din Ungra, Vasile Gălbează, secretarul comitetului comunal de partid, a fost în măsură să ne dovedească faptul că acţiunile stabilite , de plenara din 5 septembrie, în vederea deplinei reuşite a însămînţărilor se materializează întocmai. Astfel, folosindu-se raţional mijloacele mecanice şi timpul bun de lucru în toate zilele săptămînii, la C.A.P. Ungra arăturile de însămînţare se efectuaseră pe circa 170 ha, iar patul germinativ era pregătit pe mai bine de 100 ha. Acţiunea se continuă cu intensitate sporită, la fertilizat, arat, discuit şi eliberarea terenului aflîndu-se nu mai puţin de 8 tractoare. Succesiunea lucrărilor pregătitoare îşi urmează cursul ei firesc şi datorită faptului că atît secretarul cît şi membrii comitetului comunal de partid asigură cu consecvenţă controlul îndeplinirii sarcinilor. , Convingător în acest sens este şi următorul exemplu. Cînd s-a aflat că Laboratorul (Continuare în pag. a 3-a) CRIHALMA Timpul semănatului a sosit, pregătirile sunt încă pe... drum Potrivit planificării, astăzi la cooperativa agricolă din Crihalma trebuiau să se înceapă însămînţările de toamnă. Stadiul în care se află însă pregătirile este departe de a permite acest lucru. Un prim punct nevralgic îl constituie sămînţa, care nici în prezent nu este asigurată în întregime şi nu are certificat de calitate. — Primele probe luate de laboratorul judeţean au fost respinse din cauza purităţii necorespunzătoare — spunea N. Stoicanea, inginerul-şef al unităţii. Am recondiţionat toată sămînţa şi am trimis din nou probe la laborator pentru analiză. Acum aşteptăm rezultatele şi cred că în cîteva zile putem începe semănatul. Despre ceea ce avea să însemne „în cîteva zile" ne-am convins cînd am vizitat magazia unităţii. De la magazinerul Cornel Porumb am aflat că miercuri mai erau încă de recondiţionat aproape jumătate din cantitatea de grîu. Al doilea rînd de probe s-a luat numai din primul lot de 4 tone, urmînd ca restul probelor să se formeze după completa terminare a recondiţionatului. Dar acesta nu este singurul (Continuare în pag. a 3-a) încadrarea în termen, exigență maximă pentru calitatea fiecărei lucrări! înainte de a intra în „miezul" acestui articol, vă rog să scoateţi din buzunar buletinul de identitate şi să citiţi (normal ar fi să recitiţi) ce scrie pe fața interioară a coperţii. Dacă nu aveţi buletinul de identitate asupra dv., pentru că l-aţi uitat acasă sau în altă parte, este destul de grav; dacă nici măcar nu mai ştiţi de soarta lui, fiind pierdut, abandonat, furat, lăsat drept gaj, garanţie etc. este şi mai grav, chiar foarte grav. Cu ocazia diferitelor anchete întreprinse împreună cu organele de miliţie, am întâlnit nu o dată indivizi recalcitranţi, arţăgoşi, care refuzau (la început) să prezinte actul prin care orice om major îşi dovedeşte identitatea. Fie că nu aveau asupra lor buletinul, fie că îl aveau dar voiau să fie „interesanţi", aceşti indivizi se făceau a nu înţelege — sau, realmente, nu înţelegeau — „logica pentru care trebuie să ai buletinul asupra ta şi — auzi, dom'le! — să-l" mai şi prezinţi fiecărui miliţian care te solicită"! De ce trebuie să te supui acestor obligaţii elementare ? Nu constituie nici un secret faptul că organele de miliţie întreprind numeroase acţiuni organizate, pentru depistarea unor infractori periculoşi. Volens nolens, în asemenea situaţii, cînd cauţi acul în carul cu fîn, legitimezi pe oricine ţi se pare suspect. Dacă eşti om cinstit, prezinţi conştiincios legitimaţia, miliţianul îţi spune politicos „mulţumesc!" şi-ţi vezi de treburile tale. Poţi să fii însă om corect în fond, dar ai neglijat să-ţi iei actul de identitate la tine. Consecinţele sînt neplăcute pentru ambele părţi, deoarece rişti să fii condus la sediul miliţiei şi să fii reţinut pînă eşti identificat. Şi nu convine, desigur, nimănui să fie reţinut cîteva ore, lipsind de acasă, din producţie poate, de la cine ştie ce distracţie ş.a. Ce te faci însă cînd, nu numai că buletinul nu este asupra ta, dar nu se găseşte nici acasă ? Sau credeţi cumva că nu există asemenea cazuri ? Există, şi încă , foarte multe. Să-i dăm cuvîntul căpitanului de miliţie ILARIE COSTICA, şeful biroului de evidenţa populaţiei din cadrul Miliţiei municipale. „ Zi de zi avem bătaie de cap cu zeci de persoane care refuză, într-un fel sau altul, să intre în legalitate. I-am putea împărţi pe aceştia în trei categorii. Mai întii ar fi cei care, deşi Ie-a expirat termenul de valabilitate a buletinului, nu se prezintă cu el la preschimbat. Din aceştia avem la ora actuală circa 2000, unii dintre ei cu termenul depăşit de luni de zile sar chiar ani. — Cum taxaţi această atitudine ? — Drept neseriozitate, indolenţă, abuz social, dacă vreţi. De buletinul de identitate ai nevoie zilnic, înseamnă că aceşti oameni, profitînd de neatenţia unor funcţionari, uzitează de un act fără valabilitate, ceea ce constituie un fapt limitrof infracţiunii. Pe aceşti oameni delăsători îi amendăm contravenţional cum ne pică în mină. Numai că unii se lasă aşteptaţi, cum spuneam, luni sau chiar ani întregi, în ciuda numeroaselor noastre apeluri. Am extras din sertare cîteva fişe, la întîmplare, şi iată rezultatul: Haşegan Constantin, din str. Şt. O. Iosif, nr. 10, cu buletinul expirat din decembrie 1969 ;Balog Terezia, str. Mihai Viteazu nr. 5 A, expirat din decembrie 1968 ;Adleff Werner Kurt, str. Petöfi nr. 10, expirat din octombrie 1969 ; Bucur Ion, str. După Iniste nr. 27, expirat din noiembrie 1968; Rudi Iazăr, str. Mihai Viteazu nr. 9, expirat din octombrie 1969 etc., etc. I. AL. BARBU (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂOameni fara identitate f COMÂNA DE SUS Se aşteaptă telefon de la centru? Am intrat în cea de-a doua jumătate a lunii septembrie, semn că a sosit vremea semănatului, însă la brigada din Comăna de Sus, aparţinînd de C.AP. Comăna, principalele forţe sunt mobilizate la... terminarea unui adăpost de taurine, a cărui temelie a fost pusă cu doi ani în urmă. Din această cauză, marţi toate atelajele au fost dirijate de brigadierul Alexandru Frîncu la cărat lemne de construcţie din pădure, iar miercuri, în timp ce patru tractoare se aflau la arat, al cincilea, indispensabil în campania de toamnă, continua să transporte materiale. Din spusele brigadierului a rezultat că semănatul griului se va executa pe o suprafaţă de 140 ha, din care 120 au şi fost arate. Semănatul însă, nu poate fi declanşat curînd, întrucît patul germinativ n-a fost pregătit, iar sămînţa se află încă necondiţionată, întârzierea nepermisă, lipsa de măsuri au fost motivate de interlocutor prin hotărîrea conducerii C.A.P. de a se începe selectatul seminţei, fertilizarea şi pregătirea terenului şi semănatul numai în momentul cînd „se va primi dispoziţie telefonică de la centru". Negăsindu-l, n-am putut afla punctul de vedere al președinte (Continuare în pag. a 3-a) MERIDIANE Monstruozități inimaginabile în secolul XX „Atîrnă-I, să cînte!" In ultimul număr al revistei vest-germane „Stern" întîlnim cîteva ilustrații cutremurătoare. Atîrnat cu capul în jos, de un copac, e un „rebel". S-a tras Un foc de armă în trunchiul copacului, sub capul celui supus la supliciu, ca să-l facă să vorbească. Omul a tăcut. Ca atare, va muri ... Intr-un sat un tinăr vrea să-i ajute tatălui său, arestat de mercenarii din „Legiunea străină" şi dus la interogatoriu. Vrea să-l însoţească, să-l ajute la mers, dar e lovit şi aruncat la pămînt. Cînd se ridică din nou în picioare, un ofițer îl împușcă de aproape. (Continuare în pagina a 4-a) i