Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-18 / nr. 7992

t? Proletari din toate tarile, uniţi-vi­­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7992 Vineri, 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani PREVEDERILE CINCINALULUI AU FOST REALIZATE PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI JUDEȚULUI I Comitetului Central al P. C. R., Tovarăşului 7 Nicolae Ceauşescu Comitetul judeţean de partid Braşov, în numele oame­nilor muncii — români, maghiari, germani — raportează cu profundă satisfacţie. Comitetului Central, îndeplinirea în ziua de 17 septembrie a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială în judeţul nostru. Sunt create astfel condiţii prielnice realizării, pînă la sfîrşitul anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 5,7 miliarde lei. Succesele dobîndite confirmă încă o dată justeţea şi eficacitatea măsurilor iniţiate de conducerea partidului şi traduse în viaţă cu însufleţire de către întreaga noastră clasă muncitoare, privind perfecţionarea conducerii eco­nomiei, organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii în întreprinderi, creşterea eficienţei intregii activităţi economice. în acest cadru general, colectivele de munci­tori, ingineri şi tehnicieni din judeţul Braşov, în frunte cu comuniştii, punînd în valoare întreaga lor energie şi ca­pacitate creatoare, au reuşit să îndeplinească sarcina creş­terii productivităţii muncii prevăzută pentru actualul cinci­— de 43,7 la sută — cu aproape un an mai devreme. Pînă la finele anului 1970 urmează să se realizeze totodată un beneficiu suplimentar de 730 milioane lei. Valorificînd mai bine mijloacele tehnico-materiale şi băneşti de care dispun, constructorii de maşini vor da eco­nomiei naţionale, peste prevederile cincinalului, produse în valoare de 3,2 miliarde Iei, chimiştii — 396 milioane lei, muncitorii din industria materialelor de construcţii — 15.000 tone ciment şi 10.000 m.c. prefabricate din beton, cei din industria încălţămintei — 650 mii perechi încălţăminte, in­dustria textilă 470 mii m.p. ţesături din lină şi 1413 mii bucăţi tricotaje, iar lucrătorii din industria alimentară pro­duse in valoare de 35 milioane lei. Mobilizîndu-şi resursele, industria judeţului şi-a spo­rit contribuţia la schimburile internaţionale ale ţării, una din sarcinile de bază pentru dezvoltarea economică şi so­cială a patriei noastre. Astfel, planul cincinal la export a fost îndeplinit cu 6 luni mai devreme, existind posibilita­tea realizării peste plan la export a unor produse în va­loare de 1,8 miliarde Iei. Rezultatele obţinute în îndeplinirea actualului plan cin­cinal, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă constituie o temelie trainică în pregătirea şi înfăptuirea în mod exemplar, la un nivel calitativ superior, a sarcinilor economice sporite ce ne revin în 1971 şi în anii următori. Asigurăm conducerea partidului şi statului, pe dumnea­voastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de întregul nostru popor, vor munci cu şi mai multă dăruire şi elan patrio­tic pentru traducerea în viaţă a programului luminos de înflorire continuă a României socialiste, adoptat de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru fău­rirea pe pămîntul României a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. //////////////////////////////////////// I ,,Colocviile braşovene la o nouă ediţie Astăzi, la orele 19, la Casa Armatei din Braşov, va avea loc redeschiderea festivă a ,,Coloc­viilor braşovene", manifestare artistica de ţinută, care s-a bucurat şi pînă acum de ade­ziunea publicului din oraşul nostru. Tema acestei noi edi­ţii este ,,Cîntăm partidul şi ţara". în prima parte, scrii­­ torii George Dan, Gherghines­­ cu Vania, Ion lupu, Ion Gre­cea, Iv. Martinovici, Darie Ma­­gheru, Dan Târchilă şi Nicolae Tăutu vor citi din ultimele lor creaţii, iar în partea a doua, corul­­Teatrului muzical va sus­ţine un program ce cuprinde piese de Gheorghe Şoima, Nor­bert Petri, Constantin Catrina, M. Andreiesi și Constantin Ro­­maşcanu. ( 1 ‘/W/////////A//////////////AXA/////A///A I # Sarcinile de plan la producția globală — înde­plinite cu circa 3 luni și jumătate înainte de termen; #­ Planul valoric de investiții realizat pe data de 10 august; # Livrările la export onorate integral la 30 iunie; # Nivelul productivității prevăzut pentru ultimul an al cincinalului a fost atins incă din luna ianuarie a.c. UÎ.: EXISTĂ CONDIŢII PENTRU A OBŢINE PINA LA SFÎRŞITUL ANULUI PESTE PREVEDE­RILE INIŢIALE ALE CINCINALULUI: # 5,7 miliarde lei la producţia globală ; # 1,8 miliarde lei la livrările pentru export; # 730 milioane lei la beneficii. in pagina a 2-a, un amplu material informativ. la OBemausen, în b.f. a Germaniei TREI INVENŢII BRAŞOVENE AU PRIMIT „MEDALIA DE ARGINT“ Cu cîteva zile în urmă — după cum ne informează ing. Gheorghe Bularda, adjunct al şefului Serviciului de stan­darde, norme, invenţii şi ino­vaţii din M.I.C.M. — în cadrul „Salonului internaţional al in­venţiilor", deschis între 5—12 septembrie a. c. la Oberhau­sen, în R.F. a Germaniei, trei invenţii braşovene au fost distinse cu „Medalia de ar­gint". Invenţiile premiate sunt creaţia unor specialişti de la Uzina de autocamioane. Fa­brica de radiatoare şi cabluri şi uzina „Tractorul". Este vorba de „Agregat pentru su­darea roţilor de autovehicule" — autori ing. VALERIU DO­BOŞAN şi tehnicianul NICO­LAE CAŞCAVAL de la servi­ciul tehnologic al Uzinei de autocamioane. „Procedeu, so­luţie şi aliaj pentru lipirea aluminiului, cu aplicaţii in fabricaţia radiatoarelor auto", autori — ing. CĂLIN VALEN­TIN, ing. DAN BAROTI şi teh­nicianul PETRE ZIGMOND, de la Fabrica de radiatoare şi cabluri, şi „Presă pentru că­rii coroane dinţate mari cu încălzire prin inducţie", au­tori — ing. IOAN MOŞNEAG, ing. IOAN MORARIU şi ing. CONSTANTIN TOMA, de la uzina „Tractorul". Pentru invenţiile realizate, pentru premiile obţinute in­ventatorii braşoveni merită din plin sincere felicitări. Suc­cesul lor atestă cu convin­gere ritmul intens al progre­sului tehnic din industria braşoveanâ, contribuţie im­portantă la progresul gene­ral al industriei româneşti în plină dezvoltare. De remar­cat, că toate cele cinci inven­ţii prezentate de ţara noas­­tră la „Salonul" de la Ober­­hausen au fost premiate (o medalie de aur şi 4 medalii de argint), fapt ce ilustrează recunoaşterea pe plan inter­naţional a calităţilor inven­ţiilor româneşti, progresele în­registrate de inteligenţa teh­nică românească în competi­ţia mondială pentru cele mai bune realizări tehnice. NICOLAE CEAUŞESCU CU SPECIALIŞTII Din­ DOMENIUL TEHNICII ELECTRONICE, DE CALCUL ŞI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lu­cru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, ca­dre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri­­şefi din mari întreprinderi. , Au luat parte tovarăşii Ilie Ver­­deţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere eco­nomice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analiza­te stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de condu­cere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprin­derilor. în cadrul discuţiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a pro­gramului de înzestrare a econo­miei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a în­făţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economi­că, în conducerea şi dirijarea u­­nor procese tehnologice, rezulta­tele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilaje­lor, creşterea productivităţii, ca­lităţii produselor, eficienţei eco­nomice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele pro­bleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electroni­ce. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a e­­videnţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O a­­ten­ţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolva­rea în mai bune condiţii a pro­blemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii ca­drelor pentru informatică — a­­nalişti, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri pri­vind căile şi măsurile de asigu­rare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi nece­sitatea intensificării " eforturilor (Continuare in pagina a 4-a) Plenara Comitetului judeţean U.T.C. Ieri s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului judeţean U.T.C., care a analizat preocupa­rea Comitetului judeţean, a or­ganelor şi organizaţiilor U.T.C. de a aplica în viaţă măsurile sta­bilite de Plenara C.C. al U.T.C. privind activitatea cultural-artis­­tică şi distractivă în rîndurile tineretului. La lucrări au participat la pâ­râţii Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Iosif Walter, secretar al C.C. al U.T.C., membrii comite­tului judeţean U.T.C., membrii comisiei de cenzori, secretari ai comitetelor U.T.C. din întreprin­deri şi instituţii, conducători ai unor instituţii de cultură. Atît referatul prezentat de to­varăşul Cornel Şandru, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean U.T.C., cît şi participanţii la dis­cuţii au reliefat bunele rezulta­te obţinute pe linia antrenării tineretului din judeţul nostru în activităţile cultural-distractive ca şi lipsurile ce se mai manifestă încă în acest domeniu. S-a subliniat astfel necesitatea unei mai strînse colaborări între or­ganizaţiile U.T.C. şi sindicale, între acestea şi conducerile ad­ministrative din întreprinderi şi instituţii în vederea canalizării tuturor eforturilor întreprinse pe plan judeţean în direcţia creării la toţi tinerii a unor deprinderi culturale stabile, a unui gust es­tetic capabil să selecteze lucid frumosul din artă şi din viaţă, în continuare, plenara a adop­tat un plan de măsuri menit să asigure contribuţia tineretului ju­deţului nostru la sărbătorirea a 59 de ani de la înfiinţarea P.C.R. Urgenţele campaniei agricole impun: UNGRA Controlul la obiect îşi arată roadele Luînd în discuţie modul cum a fost organizată campania de toamnă în cooperativa agricolă din Ungra, Vasile Gălbează, se­cretarul comitetului comunal de partid, a fost în măsură să ne do­vedească faptul că acţiunile sta­bilite , de plenara din 5 septem­brie, în vederea deplinei reuşite a însămînţărilor se materializea­ză întocmai. Astfel, folosindu-se raţional mijloacele mecanice şi timpul bun de lucru în toate zi­lele săptămînii, la C.A.P. Ungra arăturile de însămînţare se efec­tuaseră pe circa 170 ha, iar patul germinativ era pregătit pe mai bine de 100 ha. Acţiunea se con­tinuă cu intensitate sporită, la fertilizat, arat, discuit şi elibera­rea terenului aflîndu-se nu mai puţin de 8 tractoare. Succesiunea lucrărilor pregăti­toare îşi urmează cursul ei fi­­­­resc şi datorită faptului că atît se­cretarul cît şi membrii comitetu­lui comunal de partid asigură cu consecvenţă controlul îndeplini­rii sarcinilor. , Convingător în a­­cest sens este şi următorul exem­plu. Cînd s-a aflat că Laboratorul (Continuare în pag. a 3-a) CRIHALMA Timpul semă­natului a sosit, pregătirile sunt încă pe... drum Potrivit planificării, astăzi la cooperativa agricolă din Crihalma trebuiau să se înceapă însămîn­­ţările de toamnă. Stadiul în care se află însă pregătirile este de­parte de a permite acest lucru. Un prim punct nevralgic îl con­­stituie sămînţa, care nici în pre­zent nu este asigurată în întregi­me şi nu are certificat de calitate. — Primele probe luate de labo­ratorul judeţean au fost respinse din cauza purităţii necoresp­unză­­toare — spunea N. Stoicanea, in­­ginerul-şef al unităţii. Am recon­diţionat toată sămînţa şi am tri­mis din nou probe la laborator pentru analiză. Acum aşteptăm rezultatele şi cred că în cîteva zile putem începe semănatul. Despre ceea ce avea să însem­ne „în cîteva zile" ne-am convins cînd am vizitat magazia unităţii. De la magazinerul Cornel Po­rumb am aflat că miercuri mai erau încă de recondiţionat a­­proape jumătate din cantitatea de grîu. Al doilea rînd de probe s-a luat numai din primul lot de 4 tone, urmînd ca restul probelor să se formeze după completa ter­minare a recondiţionatului. Dar acesta nu este singurul (Continuare în pag. a 3-a) încadrarea în termen, exigență maximă pentru calita­tea fiecărei lucrări! înainte de a intra în „miezul" acestui articol, vă rog să scoateţi din buzunar buletinul de identitate şi să citiţi (nor­mal ar fi să recitiţi) ce scrie pe fața interioară a coperţii. Dacă nu aveţi buletinul de identitate asupra dv., pentru că l-aţi uitat acasă sau în altă parte, este destul de grav; dacă nici măcar nu mai ştiţi de soarta lui, fiind pierdut, aban­donat, furat, lăsat drept gaj, garanţie etc. este şi mai grav, chiar foarte grav. Cu ocazia diferitelor anchete întreprinse îm­preună cu organele de miliţie, am întâlnit nu o dată indivizi recalcitranţi, arţăgoşi, care refuzau (la început) să prezinte actul prin care orice om major îşi dovedeşte identitatea. Fie că nu aveau asupra lor buletinul, fie că îl a­­veau dar voiau să fie „in­teresanţi", aceşti indivizi se făceau a nu înţelege — sau, realmente, nu în­ţelegeau — „logica pen­tru care trebuie să ai buletinul asupra ta şi — auzi, dom'le! — să-l" mai şi prezinţi fiecărui mili­ţian care te solicită"! De ce trebuie să te supui acestor obligaţii elemen­tare ? Nu constituie nici un secret faptul că orga­nele de miliţie întreprind numeroase acţiuni orga­nizate, pentru depistarea unor infractori pericu­loşi. Volens nolens, în asemenea situaţii, cînd cauţi acul în carul cu fîn, legitimezi pe oricine ţi se pare suspect. Dacă eşti om cinstit, prezinţi conştiincios legitimaţia, miliţianul îţi spune po­liticos „mulţumesc!" şi-ţi vezi de treburile tale. Poţi să fii însă om corect în fond, dar ai neglijat să-ţi iei actul de identita­te la tine. Consecinţele sînt neplăcute pentru ambele părţi, deoarece rişti să fii condus la se­diul miliţiei şi să fii re­ţinut pînă eşti identifi­cat. Şi nu convine, de­sigur, nimănui să fie re­ţinut cîteva ore, lipsind de acasă, din producţie poate, de la cine ştie ce distracţie ş.a. Ce te faci însă cînd, nu numai că buletinul nu este asupra ta, dar nu se găseşte nici acasă ? Sau credeţi cumva că nu există asemenea cazuri ? Există, şi încă , foarte multe. Să-i dăm cuvîntul căpitanului de miliţie ILARIE COSTICA, şeful biroului de evidenţa po­pulaţi­ei din cadrul Mili­ţiei municipale. „ Zi de zi avem bătaie de cap cu zeci de persoa­ne care refuză, într-un fel sau altul, să intre în legalitate. I-am putea împărţi pe aceştia în trei categorii. Mai întii ar fi cei care, deşi Ie-a expirat termenul de valabilitate a buletinului, nu se pre­zintă cu el la preschim­bat. Din aceştia avem la ora actuală circa 2000, unii dintre ei cu terme­nul depăşit de luni de zile sar­ chiar ani. — Cum taxaţi această atitudine ? — Drept neseriozitate, indolenţă, abuz social, dacă vreţi. De buletinul de identitate ai nevoie zilnic, înseamnă că aceşti oameni, profitînd de neatenţia unor funcţio­­nari, uzitează de un act fără valabilitate, ceea ce constituie un fapt limi­trof infracţiunii. Pe a­­ceşti oameni delăsători îi amendăm contravenţio­nal cum ne pică în mină. Numai că unii se lasă aşteptaţi, cum spuneam, luni sau chiar ani întregi, în ciuda numeroaselor noastre apeluri. Am extras din sertare cîteva fişe, la întîmplare, şi iată rezultatul: Haşe­­gan Constantin, din str. Şt. O. Iosif, nr. 10, cu buletinul expirat din de­cembrie 1969 ;Balog Te­rezia, str. Mihai Viteazu nr. 5 A, expirat din de­cembrie 1968 ;Adleff Wer­ner Kurt, str. Petöfi nr. 10, expirat din octombrie 1969 ; Bucur Ion, str. Du­pă Iniste nr. 27, expirat din noiembrie 1968; Rudi I­azăr, str. Mihai Viteazu nr. 9, expirat din octom­brie 1969 etc., etc. I. AL. BARBU (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂOameni fara identitate f COMÂNA DE SUS Se aşteaptă telefon de la centru? Am intrat în cea de-a doua ju­mătate a lunii septembrie, semn că a sosit vremea semănatului, însă la brigada din Comăna de Sus, aparţinînd de C.AP. Comă­na, principalele forţe sunt mobili­zate la... terminarea unui adăpost de taurine, a cărui temelie a fost pusă cu doi ani în urmă. Din a­­ceastă cauză, marţi toate atela­jele au fost dirijate de brigadie­rul Alexandru Frîncu la cărat lemne de construcţie din pădure, iar miercuri, în timp ce patru tractoare se aflau la arat, al cin­cilea, indispensabil în campania de toamnă, continua să transpor­te materiale. Din spusele brigadierului a re­zultat că semănatul griului se va executa pe o suprafaţă de 140 ha, din care 120 au şi fost arate. Se­mănatul însă, nu poate fi declan­şat curînd, întrucît patul germi­nativ n-a fost pregătit, iar sămîn­ţa se află încă necondiţionată, în­târzierea nepermisă, lipsa de mă­suri au fost motivate de interlocu­tor prin hotărîrea conducerii C.A.P. de a se începe selectatul seminţei, fertilizarea şi pregătirea terenului şi semănatul numai în momentul cînd „se va primi dis­poziţie telefonică de la centru". Negăsindu-l, n-am putut afla punctul de vedere al președinte­ (Continuare în pag. a 3-a) MERIDIANE Monstruozități inimagina­bile în secolul XX „Atîrnă-I, să cînte!" In ultimul număr al revistei vest-germane „Stern" întîlnim cîteva ilustrații cutremurătoare. Atîrnat cu capul în jos, de un copac, e un „rebel". S-a tras Un foc de armă în trunchiul co­pacului, sub capul celui supus la supliciu, ca să-l facă să vor­bească. Omul a tăcut. Ca ata­re, va muri ... Intr-un sat un ti­­năr vrea să-i ajute tatălui său, arestat de mercenarii din „Le­giunea străină" şi dus la inte­rogatoriu. Vrea să-l însoţească, să-l ajute la mers, dar e lovit şi aruncat la pămînt. Cînd se ridică din nou în picioare, un ofițer îl împușcă de­ aproape. (Continuare în pagina a 4-a) i

Next