Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-19 / nr. 7993
y rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7993 Simbătă, 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile. uniţi-vil VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL MUREŞ 9 9 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţa. Silit numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugând aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizând energiile, dînd încredere şi putere. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. • La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei unităţi, întreprinderea cea mai grav afectată din judeţ de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate,încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în faţa unor planșe se prezintă date (Continuare în pag. a 4*a) Imperativul zilei în agricultură STRtNGEREA RECOLTEI Fiți PIERDERI, SEMÍNATUL LI TIMP §l DE CALITATE! Grăbiţi recoltatul cartofilor! Una din lucrările agricole de stringentă actualitate, care în aceste zile trebuie să preocupe în cel mai înalt grad conducerile unităţilor agricole, specialiştii, pe toţi oamenii muncii de pe ogoare este decoltatul cartofilor. Care este situaţia acestei lucrări ? Pînă aseară, din cele 10.426 ha., s-au realizat aproape 2.400 ha., ceea ce reprezintă 23 la sută din plan. Cele mai bune realizări pînă în momentul de faţă s-au obţinut în cooperativele agricole de producţie din Ţara Birsei. Avînd în vedere timpul înaintat, necesitatea eliberării grabnice a terenului, se impune peste tot urgentarea lucrărilor, prin utilizarea la maximum a maşinilor şi a forţei de muncă. Concomitent cu achitarea integrală a datoriilor faţă de stat, o mare atenţie trebuie să se acorde in toamna aceasta recoltării şi asigurării cartofilor de sămînţă, cunoscut fiind faptul că această problemă trebuie rezolvată în mod obligatoriu la nivelul fiecărei unităţi. Cantitatea de tuberculi ce trebuie să se reţină în acest scop se va stabili în mod judicios în funcţie de mărimea tuberculilor şi numărul de cuiburi la hectar, iar depozitarea acestora se va face sub directa supraveghere şi îndrumare a inginerilorşefi, în aşa fel încît să se reducă la maximum pierderile in timpul păstrării. Din controalele efectuate pînă în prezent de specialiştii Direcţiei agricole rezultă că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită respectării tehnologiei de recoltare. în marea majoritate a unităţilor se lasă cartofii pe cîmp în grămezi neacoperite, fiind astfel supuşi pericolului de a se degrada din cauza brumelor. De asemenea, sortarea acestora se facecu muită întîrziere, din cauză că nu se mobilizează suficiente braţe de muncă la această lucrare, iar pe alocuri, aşa cum s-a întîmplat la C.A.P. Purcăreni şi Zărneşti calitatea sortatului lasă de dorit. Avînd în vedere toate acestea, este absolut necesar ca în perioada ce urmează să se acorde toată grija atît urgentării recoltatului, cit și respectării întru totul a recomandărilor privind (Continuare în pag. a 3-a) La cooperativa agricolă din Veneţia s-a început atît semănatul orzului de toamnă cit şi al griului şi secarei. Pînă ieri, aici s-au şi realizat 70 hectare cu grîu, 11 cu secară şi 7 cu orz de toamnă din planul total de 520 hectare. Faptul că s-a început semănatul (Continuare în pag. a 3-a) Calitatea la cheremul neglijenţei LvWVVVVVVVVWSVWVVW i Munca de calitate caracterizează activitatea rectificatoarei Roza Keller, de la uzina „Hidromecanica" din Braşov. Foto : GH. BĂNUŢĂ PLENARA CONSILIULUI CENTRAL AL U.S.R. In zilele de 17 si 18 septembrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România care a dezbătut Raportul privind activitatea sindicatelor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 8 luni,a angajamentelor în întrecere şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea lor pe întregul an 1970, precum şi referatul privind activitatea de control obştesc — muncitoresc desfăşurată de către sindicate şi sarcinile ce le revin în viitor pentru înfăptuirea indicaţiilor conducerii de partid. La discuţii s-au înscris numeroşi participanţi. De asemenea, a luat cuvîntul tovarăşul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. In încheierea Plenarei a luat cu,vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ion Preoteasa şi Iosif Anderco din Comitetul Executiv şi din funcţia de secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R., urmînd să primească alte însărcinări, precum şi a tovarăşilor Furo Iuliu Ion şi Ion Necşoiu din funcţia de membri supleanţi ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central şi a ales pe tovarăşii Ion Găleteanu, în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi Gheorghe Miron în funcţia de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. (Agerpres) La U.M.M.R. OSIILE ŞI SABOŢII CÎNTĂRESC PREA PUŢIN ÎN BALANŢA NEREALIZARII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Pentru început iată o situaţie statistică : ianuarie 100,28; februarie 102,96; martie 98,47; aprilie 100,2; mai 100,03; iunie 100,07; iulie 100,01; august 97,03. Această suită de cifre relevă modul cum a fost realizată în fiecare lună din acest an productivitatea muncii la Uzina mecanică de material rulant. Nu sunt necesare analize speciale. Și simpla parcurgere a cifrelor ca atare relevă că în această uzină productivitatea muncii are o dinamică oscilantă și descendentă. Faptul e confirmat şi de nivelul realizării acestui indicator cumulat : dacă pînă în a şaptea lună a anului, uzina şi-a îndeplinit indicativul planificat la productivitatea muncii, la finele lui august acesta a coborît sub nivelul prevederilor. Directorul uzinei, ing. Ion Stanomir, ne-a dat următoarea explicaţie în legătură cu fenomenul constatat: — în luna august n-am mai primit nici ritmic şi nici cantitativ sortimentul de osii pentru material rulant. Cit timp acestea erau furnizate de către uzinele din Reşiţa şi Brăila le primeam şi ritmic şi in cantităţi care ne permiteau să ne realizăm productivitatea muncii. Problema a ajuns în discuţie acum la nivel de miniştri. Dacă n-ar fi intervenit acest hiatus în aprovizionare, realizam producivitatea muncii planificată. Opinia primului factor de decizie din uzină" este deci că un incident pe fluxul aprovizionării a determinat această dereglare în mecanismul dinamicii productivităţii muncii. La serviciul planificare al uzinei, inginerul Constantin Mija ne dă şi dînsul aceeaşi explicaţie legată de nerealizarea indicativului amintit. I-am solicitat însă interlocutorului explicaţii mai amănunţite asupra modului de realizare a productivităţii muncii, a influenţelor pozitive şi negative asupra ei. Iată pe scurt datele ce au rezultat din documentele de evidenţă, cînd am trecut la analiza lor în detaliu. De pildă în uzină există trei secţii principale (turnătorie, mecanică, montaj) la nivelul cărora se urmăresc indicatorii de eficienţă economică în complexitatea lor. Situaţiile statistice relevă că turnătoria şi-a realizat pe 8 luni productivitatea muncii în proporţie de 99,77 la sută ; secţia mecanică — 96,78 la sută; secţia montaj — 97,68 la sută. Fără a merge mai departe, se relevă chiar şi la acest nivel al rezultatelor că aşa-zisul incident din luna august, generat de neaprovizionarea cu osii, nu stă decît parţial în picioare. Admiţînd influenţa negativă a lipsei de osii, totuşi aceasta nu se putea repercuta decît asupra unei secţii. în cazul nostru nici una din secţii nu a realizat productivitatea planificată.?!) Această observaţie a reporterului a fost contracarată de inginerul Mija cu următoarea replică ! — Osiile sunt foarte avantajoase pentru noi. Fiecare bucată ne aduce cite 8400 lei la producţia marfă. Dacă le primeam pe toate ne realizam productivitatea, indiferent de rezultatul obţinut la nivelul secţiilor. Adevărat, dar asta nu e decît o situaţie de conjunctură. Oasemenea explicaţie escamotează fondul problemei. Osiile sunt într-adevăr alături de saboţii care se realizează în uzină, sortimente cu pondere valorică, aşa că orice restanţă înregistrată se reflectă vădit în productivitatea muncii. Dacă judecam indicatorii planului în corelativitatea lor, rezultă însă o explicaţie contrară celei prezentate de inginerul Mija,. De pildă, uzina îşi realizează producţia globală, îşi realizează şi producţia marfă, dar nu îndeplineşte productivitatea muncii. Or, aceasta denotă că forţa productivă a muncii n-a fost folosită cu maximum de eficienţă, ceea ce evidenţiază „clătinările", „slăbiciunile" ce au intervenit în organizarea proceselor tehnologice, în folosirea tuturor pîrghiilor care direct sau indirect asigură creşterea productivităţii muncii. Or, factorii reali care au împiedicat productivitatea muncii să crească în ritm accelerat, nu au fost atît osiile restante din luna august cu nişte neajunsuri mai de fond. Uzina foloseşte, spre exemplu, mai mulţi muncitori decît îi este necesar. Numai în lunile iulie şi august, numărul acestora a fost de 68 și respectiv 46. L-am rugat pe inginerul Mija să calculeze productivitatea muncii la nivel de uzină, făcînd ab- L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) V-aţi gîndit la succesorul dumneavoastră ? Iată o întrebare esenţială pentru orice specialist ajuns la vîrsta deplinei maturităţi. Odată urcat pe înaltele trepte ale profesiunii cu preţul unor ani de trudă aspră, el trebuie să-şi arunce privirea dincolo de limitele cronologice ale generaţiei sale spre cel în mâinile căruia va preda la timpul cuvenit făclia purtată de-a lungul unei vieţi. Cine va fi acest om? Va putea duce cu el bulgărul de lumină pe drumul fără de sfîrşit al viitorului, sau se va dovedi nevrednic de preţioasa povară ce i-a fost încredinţată ? Şi dacă o va abandona, dacă o va pierde, va fi doar vina lui sau şi a celui care n-a ştiut cum să i-o înmîneze, nu i-a învăţat să o preţuiască ? Marii învăţaţi ai antichităţii, neîntrecuţii meşteri ai Renaşterii, savanţii iluştri ai lumii moderne, şi-au adunat în jurul lor discipoli de nădejde, i-au iniţiat în tainele descoperite şi învăţate de ei, i-au format cu grije, pregătindu-i cu sîrg pentru solemna clipă a despărţirii. Iar aceştia din urmă s-au arătat vrednici de mentorii lor, le-au continuat opera şi nu rareori au ajuns să-i întreacă în măiestrie. Aceasta este de altfel formula ideală a schimbului de ştafetă, cînd succesorul ridică pe o treaptă calitativ superioară moştenirea ce i-a fost încredinţată. Intre generaţiile mature şi cele tinere are loc o transfuzie continuă de idei şi idealuri, dar acest proces vital nu trebuie lăsat să se desfăşoare la întîmplare. Dorind să sondăm gradul de responsabilitate pentru „schimbul de ştafetă", am efectuat o anchetă pe bază de interviuri şi chestionare la uzinele „Tractorul" şi „Hidromecanica". Primul nostru interlocutor a fost un specialist a cărui competenţă a fost pe deplin confirmată de-a lungul a nenumăraţi ani de activitate : tov. IULIAN CAZACU, inginer şef cu concepţia la uzina „Tractorul". — Dacă promovarea dumneavoastră într-o funcţie mai înaltă ar fi condiţionată doar de desemnarea rapidă a unui succesor, aţi reuşi să-l găsiţi imediat ? — In primul rînd n-aş pleca. Am mai fost de cîteva ori în situaţia de a fi avansat, dar nu m-am putut despărţi de uzină. Ţin foarte mult la această întreprindere. In ceea ce priveşte succesorul, pe acesta l-aş putea alege ori, cînd. — Vă rog să-l numiţi. — Sînt mai mulţi în această situaţie. Primul care-mi vine în minte este inginerul Tudor Micu, şeful secţiei motor. La terminarea facultăţii a fost oprit asistent la o catedră, dar preferind munca în producţie s-a angajat la noi în uzină. Este un bun inginer, are cunoştinţe multilaterale, vădeşte certe aptitudini de organizator şi conducător. — Ce părere aveţi despre inginerii stagiari ? — Nu prea bună. Sunt destui care nu vor de loc să se afirme. Preferă anonimatul cenuşiu. Nu-i pasionează meseria. Visează doar apartamente elegante și limuzine rapide. Le stă capul numai la weekenduri. Bineînţeles , nu, vreau să-i vîr pe toţi în aceeaşi oală, dar din motivele arătate n-am mai primit anul acesta în uzină tineri absolvenţi. — Cum se explică această situaţie ? — Respectivii nu vor să-şi bată cuie în tălpi. — Poate că nu găsesc cuiele. — Da' de unde ! Vor să-şi menajeze tălpile. Asta e viaţa. Unii se afirmă, alţii se pierd. Ştefan POPESCU C. SOROCEANU (Continuare în pag. a 2-a) RESPONSABILITATEA SCHIMBULUI DE ŞTAFETĂ 9 • V-aţi gîndit la succesorul dumneavoastră ? • Dilema inginerilor stagiari. • Afirmarea vocaţiei — un rezultat al întîmplârii ? (I) MICROCLIMAT Întîlnirea internaţională feminină de şah România — Iugoslavia, la Braşov în sala de festivităţi a hotelului „Carpaţi" se va desfăşura azi şi , mîine, între orele 16 şi 21, meciul internaţional feminin de şah, amical, la 8 mese, dintre primele reprezentative ale celor două ţări vecine şi prietene. Lotul nostru cuprinde, printre altele, pe Alexandra Nicolau, Elisabeta Polihroniade,Margareta Teodorescu, Gertrude Baumstark, Maria Pogorevici, Suzana Makai, Margareta Juricu, Eleonora Gogâlea, Rodica Reicher, Veturia Simu. Din echipa Iugoslaviei nu vor lipsi surorile Jovanovici, Tereza Stadler şi Milanka Lazărevici, cunoscute pentru rezultatele obţinute în confruntările internaţionale ale şahului feminin. L. EMÍLIÁN 1 Meridiane Rîuri de aur şi singe pe traseele automobilistice CD „MAŞINA SA SE DESFACĂ IN BUCĂŢI PE LINIA DE SOSIRE“ CONCURSURI CARE DEGENEREAZĂ ÎN ADEVĂRATE MASACRE CIT ATÎRNĂ VIAŢA UNUI CAMPION IN BALANŢA AFACERILOR Ziua de 4 septembrie, la Monza, unde se desfăşoară concursul, automobilistic pentru Marele Premiu al Italiei, în momentul cînd executa o a doua tură de antrenament, cu al său Lotus-Ford de 440 C.P., Jochen Rindt, în vîrstă de 28 ani, favoritul întrecerii, a derapat la o curbă. Mașina s-a izbit în parapetul de pe marginea pistei, apoi s-a răsturnat. Pînă să vină cineva în ajutor pilotului, acesta a decedat. îi mai trebuia o singură victorie, ca să devină campion mondial, și asta trebuia să se întîmple chiar la Monza. „Apoi urma să se retragă din profesiunea astă îngro(Continuare în pag.no**- il