Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-19 / nr. 7993

y ­rum­ nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7993 Simbătă, 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile. uniţi-vil VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL MUREŞ 9 9 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţa. Silit numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor mun­cii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închi­puiri, se revărsau sălbatic, dis­trugând aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului par­tidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu mobilizând energiile, dînd încredere şi pu­tere. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chi­miei, combinatul din Tîrnăveni. • La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunc­tul ministrului industriei chimi­ce, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se des­prinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roşca, informea­ză pe tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei uni­tăţi, întreprinderea cea mai grav afectată din judeţ de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate,încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită mo­dernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instal­­aţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie su­plimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul o­­biectiv al combinatului aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară con­form graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului con­structorilor, să fie pusă în func­ţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combina­tului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abne­gaţie de care dă dovadă în rezol­varea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprin­deri. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, lo­cuitorii oraşului aduc mulţumiri­le lor călduroase conducerii par­tidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Parti­dului Comunist Român, se scan­dează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bo­vine aparţinînd întreprinderii a­­gricole de stat din Iernut. Aici, în faţa unor planșe se prezintă date (Continuare în pag. a 4*a) Imperativul zilei în agricultură STRtNGEREA RECOLTEI Fiți PIERDERI, SEMÍNATUL LI TIMP §l DE CALITATE! Grăbiţi recoltatul cartofilor! Una din lucrările agricole de stringentă actualitate, care în aceste zile trebuie să preocupe în­ cel mai înalt grad conduceri­le unităţilor agricole, specialiştii, pe toţi oamenii muncii de pe ogoare este decoltatul cartofilor. Care este situaţia acestei lu­crări ? Pînă aseară, din cele 10.426 ha., s-au realizat aproape 2.400 ha., ceea ce reprezintă 23 la sută din plan. Cele mai bune realizări pînă în momentul de faţă s-au obţinut în cooperative­le agricole de producţie din Ţa­ra Birsei. Avînd în vedere tim­pul înaintat, necesitatea eliberării grabnice a terenului, se impune peste tot urgentarea lucrărilor, prin utilizarea la maximum a maşinilor şi a forţei de muncă. Concomitent cu achitarea inte­grală a datoriilor faţă de stat, o mare atenţie trebuie să se acorde in toamna aceasta recol­tării şi asigurării cartofilor de sămînţă, cunoscut fiind faptul că această problemă trebuie rezol­vată în mod obligatoriu la nive­lul fiecărei unităţi. Cantitatea de tuberculi ce tre­buie să se reţină în acest scop se va stabili în mod judicios în funcţie de mărimea tuberculilor şi numărul de cuiburi la hec­tar, iar depozitarea acestora se va face sub directa suprave­ghere şi îndrumare a inginerilor­­şefi, în aşa fel încît să se redu­că la maximum pierderile in timpul păstrării. Din controalele efectuate pînă în prezent de specialiştii Direc­ţiei agricole rezultă că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită respectării tehnologiei de recol­tare. în marea majoritate a uni­tăţilor se lasă cartofii pe cîmp în grămezi neacoperite, fiind ast­fel supuşi pericolului de a se degrada din cauza brumelor. De asemenea, sortarea acestora se face­­cu m­­uită întîrziere, din cauză că nu se mobilizează su­ficiente braţe de muncă la a­­ceastă lucrare, iar pe alocuri, aşa cum s-a întîmplat la C.A.P. Purcăreni şi Zărneşti calitatea sortatului lasă de dorit. Avînd­ în vedere toate acestea, este absolut necesar ca în pe­rioada ce urmează să se acorde toată grija atît urgentării recol­tatului, cit și respectării întru totul a recomandărilor privind (Continuare în pag. a 3-a) La cooperativa agricolă din Veneţia s-a început atît semănatul orzului de toamnă cit şi al griu­lui şi secarei. Pînă ieri, aici s-au şi realizat 70 hectare cu grîu, 11 cu secară şi 7 cu orz de toamnă din planul total de 520 hectare. Faptul că s-a început semănatul (Continuare în pag. a 3-a) Calitatea la cheremul neglijenţei LvWVVVVVVVVWSVWVVW i Munca de calitate caracterizează activitatea rectificatoarei Roza Keller, de la uzina „Hidromecani­ca" din Braşov. Foto : GH. BĂNUŢĂ PLENARA CONSILIULUI CENTRAL AL U­.S.R. In zilele de 17 si 18 septembrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România care a dez­bătut Raportul privind activitatea sindicatelor pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan pe 8 luni,­a angaja­mentelor în întrecere şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea lor pe întregul an 1970, precum şi referatul privind activita­tea de control obştesc — muncito­resc desfăşurată de către sindicate şi sarcinile ce le revin în viitor pen­tru înfăptuirea indicaţiilor condu­cerii de partid. La discuţii s-au înscris numeroşi participanţi. De asemenea, a luat cuvîntul to­varăşul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindica­telor. In încheierea Plenarei a luat cu­,­vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Plenara a hotărît eliberarea to­varăşilor Ion Preoteasa şi Iosif An­derco din Comitetul Executiv şi din funcţia de secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R., urmînd să pri­mească alte însărcinări, precum şi a tovarăşilor Furo Iuliu Ion şi Ion Necşoiu din funcţia de membri su­pleanţi ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central şi a ales pe tovarăşii Ion Găleteanu, în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi Gheorghe Mi­ron în funcţia de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. (Agerpres) La U.M.M.R. OSIILE ŞI SABOŢII CÎNTĂRESC PREA PUŢIN ÎN BALANŢA NEREA­­LIZARII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Pentru început iată o situaţie statistică : ianuarie 100,28; fe­bruarie 102,96; martie 98,47; aprilie 100,2; mai 100,03; iunie 100,07; iulie 100,01; august 97,03. Această suită de cifre relevă modul cum a fost realizată în fiecare lună din acest an pro­ductivitatea muncii la Uzina mecanică de material rulant. Nu sunt necesare analize speciale. Și simpla parcurgere a cifrelor ca atare relevă că în această uzină productivitatea muncii are o dinamică oscilantă și descenden­tă. Faptul e confirmat şi de ni­velul realizării acestui indicator cumulat : dacă pînă în a şaptea lună a anului, uzina şi-a îndepli­nit indicativul planificat la productivitatea muncii, la finele lui august acesta a coborît sub nivelul prevederilor. Directorul uzinei, ing. Ion Stanomir, ne-a dat următoarea explicaţie în legătură cu feno­menul constatat: — în luna august n-am mai primit nici ritmic şi nici cantita­tiv sortimentul de osii pentru material rulant. Cit timp aces­tea erau furnizate de către uzi­nele din Reşiţa şi Brăila le primeam şi ritmic şi in canti­tăţi care ne permiteau să ne rea­lizăm productivitatea muncii. Problema a ajuns în discuţie acum la nivel de miniştri. Dacă n-ar fi intervenit acest hiatus în aprovizionare, realizam produc­­ivitatea muncii planificată. Opinia primului factor de de­cizie din uzină" este deci că un incident pe fluxul aprovizionării­ a determinat această dereglare în mecanismul dinamicii produc­tivităţii muncii. La serviciul planificare al uzi­nei, inginerul Constantin Mija ne dă şi dînsul aceeaşi explicaţie legată de nerealizarea indicati­vului amintit. I-am solicitat în­să interlocutorului explicaţii mai amănunţite asupra modului de realizare a productivităţii mun­cii, a influenţelor pozitive şi ne­gative asupra ei. Iată pe scurt datele ce au rezultat din docu­mentele de evidenţă, cînd am trecut la analiza lor în detaliu. De pildă în uzină există trei secţii principale (turnătorie, me­canică, montaj) la nivelul cărora se urmăresc indicatorii de efici­enţă economică în complexitatea lor. Situaţiile statistice relevă că turnătoria şi-a realizat pe 8 luni productivitatea muncii în pro­porţie de 99,77 la sută ; secţia mecanică — 96,78 la sută; secţia montaj — 97,68 la sută. Fără a merge mai departe, se relevă chiar şi la acest nivel al rezultatelor că aşa-zisul inci­dent din luna august, generat de neaprovizionarea cu osii, nu stă decît parţial în picioare. Admi­­ţînd influenţa negativă a lipsei de osii, totuşi aceasta nu se putea repercuta decît asupra unei sec­ţii. în cazul nostru nici una din secţii nu a realizat productivita­tea planificată.?!) Această observaţie a reporteru­lui a fost contracarată de ingine­rul Mija cu următoarea replică ! — Osiile sunt foarte avanta­joase pentru noi. Fiecare bucată ne aduce cite 8400 lei la produc­ţia marfă. Dacă le primeam pe toate ne realizam productivita­tea, indiferent de rezultatul ob­ţinut la nivelul secţiilor. Adevărat, dar asta nu e de­cît o situaţie de conjunctură. O­­asemenea explicaţie escamotează fondul problemei. Osiile sunt în­­tr-adevăr alături de saboţii care se realizează în uzină, sortimen­te cu pondere valorică, aşa că orice restanţă înregistrată se re­flectă vădit în productivitatea muncii. Dacă judecam indicato­rii planului în corelativitatea lor, rezultă însă o explicaţie con­trară celei prezentate de­ inginerul Mija,. De pildă, uzina îşi reali­zează producţia globală, îşi rea­lizează şi producţia marfă, dar nu îndeplineşte productivitatea muncii. Or, aceasta denotă că forţa productivă a muncii n-a fost folosită cu maximum de eficienţă, ceea ce evidenţiază „clătinările", „slăbiciunile" ce au intervenit în organizarea proce­selor tehnologice, în folosirea tu­turor pîrghiilor care direct sau indirect asigură creşterea pro­ductivităţii muncii. Or, factorii reali care au împiedicat produc­tivitatea muncii să crească în ritm accelerat, nu au fost atît osiile restante din luna august cu­ nişte neajunsuri mai de fond. Uzina foloseşte, spre exemplu, mai mulţi muncitori decît îi este necesar. Numai în lunile iu­lie şi august, numărul acestora a fost de 68 și respectiv 46. L-am rugat pe inginerul Mija să calculeze productivitatea mun­cii la nivel de uzină, făcînd ab- L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) V-aţi gîndit la succe­sorul dumneavoastră ? Iată o întrebare esen­ţială pentru orice spe­cialist ajuns la vîrsta deplinei maturităţi. O­­dată urcat pe înaltele trepte ale profesiunii cu preţul unor ani de tru­dă aspră, el trebuie să-şi arunce privirea dincolo de limitele cro­nologice ale generaţiei sale spre cel în mâi­nile căruia va preda la timpul cuvenit făclia purtată de-a lungul u­­nei vieţi. Cine va fi a­­cest om? Va putea duce cu el bulgărul de lu­mină pe drumul fără de sfîrşit al viitorului, sau se va dovedi ne­vrednic de preţioasa povară ce i-a fost în­credinţată ? Şi dacă o va abandona, dacă o va pierde, va fi doar vina lui sau şi a ce­lui care n-a ştiut cum­ să i-o înmîneze, nu i-a învăţat să o preţuias­­că ? Marii învăţaţi ai antichităţii, neîntrecuţii meşteri ai Renaşterii, sa­vanţii iluştri ai lumii moderne, şi-au adunat în jurul lor discipoli de nădejde, i-au iniţiat în tainele descoperite şi învăţate de ei, i-au for­mat cu grije, pregătin­­du-i cu sîrg pentru so­lemna clipă a despărţi­rii. Iar aceştia din ur­mă s-au arătat vrednici de mentorii lor, le-au continuat opera şi nu rareori au ajuns să-i în­treacă în măiestrie. A­ceasta este de altfel formula ideală a schim­bului de ştafetă, cînd succesorul ridică pe o treaptă calitativ supe­rioară moştenirea ce i-a fost încredinţată. Intre generaţiile ma­ture şi cele tinere are loc o transfuzie conti­nuă de idei şi idealuri, dar acest proces vital nu trebuie lăsat să se desfăşoare la întîmpla­­re. Dorind să sondăm gradul de responsabili­tate pentru „schimbul de ştafetă", am efectuat o anchetă pe bază de interviuri şi chestiona­re la uzinele „Tracto­rul" şi „Hidromecani­ca". Primul nostru inter­locutor a fost un spe­cialist a cărui compe­tenţă a fost pe deplin confirmată de-a lungul a nenumăraţi ani de activitate : tov. IULIAN CAZACU, inginer şef cu concepţia la uzina „Tractorul". — Dacă promovarea dumneavoastră într-o funcţie mai înaltă ar fi condiţionată doar de desemnarea rapidă a u­­nui succesor, aţi reu­şi să-l găsiţi imediat ? — In primul rînd n-aş pleca. Am mai fost de cîteva ori în situaţia de a fi avansat, dar nu m-am putut despărţi de uzină. Ţin foarte mult la această întreprinde­re. In ceea ce priveşte succesorul, pe acesta l-aş putea alege ori­, cînd. — Vă rog să-l numiţi. — Sînt mai mulţi în această situaţie. Primul care-mi vine în minte este inginerul Tudor Micu, şeful secţiei mo­tor. La terminarea fa­cultăţii a fost oprit asistent la o catedră, dar preferind munca în producţie s-a angajat la noi în uzină. Este un bun inginer, are cunoş­tinţe multilaterale, vă­deşte certe aptitudini de organizator şi con­ducător. — Ce părere aveţi despre inginerii sta­giari ? — Nu prea bună. Sunt destui care nu vor de loc să se afirme. Pre­feră anonimatul cenu­şiu. Nu-i pasionează meseria. Visează doar apartamente elegante și limuzine rapide. Le stă capul numai la week­­enduri. Bineînţeles , nu, vreau să-i­ vîr pe toţi în aceeaşi oală, dar din motivele arătate n-am mai primit anul acesta în uzină tineri absolvenţi. —­ Cum se explică a­­ceastă situaţie ? — Respectivii nu vor să-şi bată cuie în tălpi. — Poate că nu gă­sesc cuiele. — Da' de unde ! Vor să-şi menajeze tălpile. Asta e viaţa. Unii se a­­firmă, alţii­ se pierd. Ştefan POPESCU C. SOROCEANU (Continuare în pag. a 2-a) RESPONSABILITATEA SCHIMBULUI DE ŞTAFETĂ 9 • V-aţi gîndit la succesorul dumneavoastră ? • Di­lema inginerilor stagiari. • Afirmarea vocaţiei — un rezultat al întîmplârii ? (I) MICROCLIMAT Întîlnirea interna­ţională feminină de şah România — Iugoslavia, la Braşov în sala de festivităţi a hotelu­lui „Carpaţi" se va desfăşura azi şi , mîine, între orele 16 şi 21, meciul internaţional fe­minin de şah, amical, la 8 mese, dintre primele reprezentative ale celor două ţări vecine şi prie­tene. Lotul nostru cuprinde, printre altele, pe Alexandra Nicolau, Eli­­sabeta Polihroniade,­­Margareta Teodorescu, Gertrude Baumstark, Maria Pogorevici, S­uzana Ma­kai, Margareta Juricu, Eleonora Gogâlea, Rodica Reicher, Vetu­­ria Simu. Din echipa Iugoslaviei nu vor lipsi surorile Jovanovici, Tereza Stadler şi Milanka Lazărevici, cu­noscute pentru rezultatele obţi­nute în confruntările internaţio­nale ale şahului feminin. L. EMÍLIÁN 1 Meridiane Rîuri de aur şi singe pe traseele automobilistice CD „MAŞINA SA SE DESFA­CĂ IN BUCĂŢI PE LINIA DE SOSIRE“ CONCURSURI CARE DE­GENEREAZĂ ÎN ADEVĂ­RATE MASACRE CIT ATÎRNĂ VIAŢA UNUI CAMPION IN BALANŢA AFACERILOR Ziua de 4 septembrie,­­ la Monza, unde se desfăşoară concursul, automobilistic pen­tru Marele Premiu al Italiei, în momentul cînd executa o a doua tură de antrenament, cu al său Lotus-Ford de 440 C.P., Jochen Rindt, în vîrstă de 28 ani, favoritul întrecerii, a derapat la o curbă. Mașina s-a izbit în parapetul de­ pe marginea pistei, apoi s-a răs­turnat. Pînă să vină cineva în ajutor pilotului, acesta a de­cedat. îi mai trebuia o singu­ră victorie, ca să devină cam­pion mondial, și asta trebuia să se întîmple­­ chiar la Mon­za. „Apoi urma să se retra­gă din profesiunea astă îngro­(Continuare în pag.no**- il

Next