Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-18 / nr. 8018

17 __ab •+• DRUM ROH Autoutilári In peste SO mil Industria braşoveană s-a angajat ca în acest an să realizeze peste 900 lucrări de autoutilare. Valorificînd cu pricepere inteligenţa tehnica locală, întreprinderile industriale din municipiul Braşov au realizat pină în prezent un număr de 776 de maşini, agregate, aparate de masură-control şi utilaje în valoare de 51.550.000 lei. în fruntea acestei acţiuni s-au situat : uzina „Tractorul" cu 211 lucrări, Uzina de autocamioane cu 108 lucrări şi Fabrica de şuruburi, 35 de lucrări. Geometrie ascendentă. Foto : GH. BANUŢA Perfecţionarea reducto­­rului de tractor Reductorul de la osia motrică a tractoarelor de 40 şi de 65 C.P. a fost recent simplificat ca urmare a aplicării unei inovaţii propuse de ing. OVIDIU THEBAN, de la serviciul constructor şef al uzinei „Tractorul". Perfecţiona­rea constă în modificarea constructivă a ansamblelor re­­ductorului, fapt ce duce la reducerea consumului specific de metal şi la diminuarea volumului de manoperă nece­sară la uzinarea şi montarea acestor ansamble. Eficienţa economică a inovaţiei se concretizează în cca. 111.000 lei economii anuale la prețul de cost. sor IV / / / r # # Proletari din toate tarife. untt.'-val­­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8018 Duminică, 18 octombrie 1970 6 PAGINI 30 BANI vb / jh ' W. "J 9 #, jr # r TIMPUL NU AŞTEAPTĂ Să facem totul pentru terminarea recoltărilor şi a semănatului! Acum, cînd starea timpului şi a terenului a început să se îm­bunătăţească, dintre lucrările agricole cea mai mare urgenţă o re­clamă încheierea recoltării şi punerea la adăpost a întregii produc­ţii de cartofi. Pină aseară, pe ansamblul unităţilor agricole din judeţ, recol­tatul s-a efectuat pe 80,6 la sută din suprafeţele aflate în cultură, sub această medie situîndu-se sectorul cooperatist cu 79,1 la sută. Analizînd stadiul lucrării pe zone, se desprind cîteva concluzii de mare importanţă pentru evoluţia ei viitoare. Cele mai bune re­zultate le-au obţinut cooperativele agricole din Ţara Birsei, unde au mai rămas de recoltat numai 332 ha. Sub media zonei (93,4 la sută) se află totuşi cooperativele agricole din Purcăreni, Hălchiu, Vulcan, Tărlungeni şi Crizbav, unde trebuie să se facă un ultim efort pentru ca şi aici să se încheie recoltatul astăzi, cel tîrziu mîine. Această lucrare trebuie urgentată şi în cooperativele agricole din zonele Rupea şi Făgăraş unde procentele de realizare au ajuns doar la 84,2 şi respectiv 61,9 la sută. Iată numele unităţilor din aceste zone în care recoltatul carto­filor este rămas în urmă­­ , în zona Rupea , Comăna, Cuciulata, Hoghiz, în zona Făgăraş: Şinca Veche, Veneţia, Lisa, Ileni, Ucea de Sus, Voivodeni, Berivoi, Calbor, Sîmbăta de Sus. Realizările obţinute în I.A.S. (88,4 la sută) se situează peste me­dia judeţului. Pentru a se preveni pierderile de recoltă este necesar ca să se folosească integral capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor de recoltat, şi a forţei de muncă. Unde este posibil, să se ia măsuri pentru mişcarea utilajelor, în scopul întrajutorării intre unităţi. Ca succesul să fie deplin, concomitent cu încheierea grabnică a recol­tatului să se ia măsuri pentru transportarea din cîmp a întregii producţii de cartofi. ieri s-a lucrat din plin Dacă vineri, pe ogoarele­­jude­ţului, s-a lucrat mai mult la trans­portarea din cîmp a cartofilor, ieri, pe măsură ce s-a zvîntat te­renul, concomitent cu recoltatul culturilor tîrzii, s-a continuat şi semănatul. Redăm unele aspecte din munca desfăşurată în mai multe unităţi. . SÎNPETRU: înainte de înrău­tăţirea vremii, cooperatorii de aici mai aveau de recoltat carto­fii de pe­ încă 8 hectare. Ieri, ac­ţiunea s-a continuat cu 70 de oa­meni, iar transportarea din cîmp a tuberculilor cu 10 atelaje. Fap­tul că ambele lucrări sunt pe sfîr­­şite a permis dirijarea a 5 auto­camioane şi a­ încă 10 atelaje la transportarea din cîmp a sfeclei de zahăr. In plus, recoltatul a­­cestei culturi s-a efectuat cu o combină şi un dizlocator. FELMER. Dis-de-dimineaţă au ieşit la recoltatul cartofilor circa 80 de cooperatori. Pînă la veni­rea înserării ei au lucrat neîntre­rupt. în cursul zilei de astăzi se va elibera complet terenul de cartofi, BARCUT. La recoltatul carto­filor au fost mobilizaţi peste 100 de oameni, iar­ cu 14 atelaje s-a continuat transportarea din cîmp a tuberculilor. Ziua de astăzi este considerată o zi plină pentru am­bele lucrări. După cum ne-a in­format inginerul şef al unităţii, obiectivul imediat al cooperato­rilor este încheierea recoltării cartofilor în următoarele zile bune de lucru. I.A.S. FELDIOARA. Semănatul griului s-a încheiat în toate ferme­le unităţii de pe teritoriul jude­ţului nostru. Meritul revine în primul rînd inginerilor Iulian Arnăutu şi, Vasile Mn Miricîpiu — şe­fii fermelor nr. 6 Hălchiu şi nr. 12 Rotbav — care au organizat bine munca, precum şi meca­nizatorilor. GRÎNARI. Pregătirea în avans a patului germinativ pe 40 ha a permis continuarea semănatului cu 3 agregate. Cu acelaşi număr de semănători se va lucra atît azi cît şi în zilele următoare. Menţi­nerea unui ritm de lucru ridicat se datoreşte tuturor mecanizato­rilor care la pregătirea terenului lucrează în schimburi prelungite, cu menţiunea că Albert Preda şi Bela Pito — şeful şi respectiv mecanicul de secţie — suplinesc munca tractoriştilor în pauzele pentru servirea hranei. Tractoriştii o aşteaptă, brigadierul petrece MERCHEAŞA. La brigada de aici, aparţinînd de C.A.P. Homo­­rod, semănatul griului este rămas mult în urmă. Din cele 140 hec­tare, pînă ieri au fost realizate doar... 10 ha. Se pare însă că bri­gadierului Ion Simion, care răs­punde de bunul mers al campa­niei în acest sat, îi pasă prea pu­ţin că semănatul nu se va putea încadra în epoca optimă. Nu mai departe decît într-una din zilele trecute, cu toate că timpul era excelent, dumnealui stătea în fa­ţa bufetului cuprins de euforia produselor pe care le consumase, în această vreme, tractoriştii aş­teptau să li se dea de lucru. Contribuţie de preţ la strînsul recoltei SĂCELE. In toamna aceasta, mii de elevi şi studenţţi au mun­cit cu spor la strînsu­l recoltei de pe ogoarele fermelor de stat şi ale cooperativelor agr­ico­le din ju­deţul nostru. Numai la coopera­tiva agricolă din Săcele au par­ticipat zilnic cîte 1.700 elevi din şcolile din­­localitate, care au re­coltat cartofii de pe o suprafaţă de 363 hectare şi au strîns tuber­culii după cultivator de pe mai bine de 280 hectare. S-au evidenţiat în mod deose-» bit elevii Şcolii profesionale „E­­lectroprecizie", care au recoltat cartofii de pe 173 hectare şi cei ai Şcolii de construcţii. Noul atelier de prefabricate al I.C.I.M. Braşov. Noi autobuze la dispoziţia călătorilor Parcul de maşini al întreprinderii de transporturi Braşov a fost îmbogăţit recent cu trei noi şi moderne auto­buze de tip Skoda F.M.-11. Dispunînd de trei uşi - una la mijloc — cu ac­ţionare pneumatică şi o capacitate to­tală de pînă la 100 locuri, noile auto­buze vor fi puse în curând la dispozi­ţia călătorilor din municipiul Braşov. Ele vor circula pe liniile 11 şi 20. Dir,Jad. Cotre O • Pa­rt !!■ IBI ■IMII VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCI­ ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficia­le pe care o întreprinde pe coas­ta de vest a Statelor Unite, pre­şedintele Consiliului de Stat al României,, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care­­ însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fres­no din California. Distinşii oas­,­peţi români sunt însoţiţi de re­prezentanţi ai întreprinderii pen­tru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale că­rei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier B­yrd, prim-vice­­preşedinte al F.M.C., Jack Rat­­jens şi Elmer Anderson, vice­preşedinţi. . Oficiile de gazdă sunt înde­plinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului în­conjurător, fostă membră în de­legaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispo­ziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, a­­ceastă zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor,­­ pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac,, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Pre­şedintele­­ Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de ca­racteristicile acestui sistem, pri­meşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In în­tâmpinarea preşedintelui Ceauşes­cu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemillar, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. în semn de omagiu, pri­marul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, pre­cum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează­ aceste mo­mente semnificative pentru sti­ma şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se în­dreaptă spre plantaţiile de por­tocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte sub­terane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la ba­rajul friant de pe rîul San Joa­quin. Apa acumulată în lacul ar­tificial, permite irigarea a 350 000 ha. .Preşedintele Nicolae Ceauşes­cu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete, ale sistemului de irigaţie folosit: de­bitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha., eficienţa eco­nomică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răs­punsurile solicitate. In încheie­rea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră­­ cu avionul, oaspeţii poposesc în lo­După amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l însoţesc au vizitat Uzine­le „Memorex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. ‘ Deasupra intrării principale se află scrisă, în lim­ba română, urarea „Bine aţi ve­nit la Memorex“. La sosire, oas­peţii au fost salutaţi de preşe­dintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începe­rea­ vizitării unor secţii şi labo­ratoare a prezentat un scurt is­toric al acestei întreprinderi, precum şi principalele coordona­te ale activităţii tehnice­­ şi eco­nomice. Uzina „Memorex“ fabri­că trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calcula­toare electronice, un sistem care preia de la computere informa­ţiile şi le notează direct pe mi­crofilm şi centrale de recepţiona­­re şi transmitere a datelor. Ea exportă produse în numeroase ţări printre care şi România, în secţiile de fabricaţie, preşedinte­le Ceauşescu s-a interesat de tehnologia aplicată şi de perfor­manţele tehnice obţinute, a dis­cutat cu specialiştii, relevînd existenţa posibilităţilor de dez­voltare a schimburilor de coo­perare tehnico-economică între această firmă şi firmele româ­neşti. Ajunşi în secţia unde se asamblează centrale de recepţio­­nare şi transmitere electronică calitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate, în întîmpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedin­tele întreprinderilor „Food Ma­chinery Corporation“, James Hall, îndată după sosire, este prezen­tat un interesant film, despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor avute cu a­­cest prilej au fost evocate posi­bilităţile de extindere în conti­nuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi fir­mele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de intensificare a rapor­turilor economice dintre Româ­nia şi S.U.A. , a datelor, oaspeţii au fost invi­taţi în faţa unei asemenea ma­şini aflate in funcţiune. Preşe­dintele companiei a precizat ca maşina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală şi memorizat prin­­tr-un procedeu de microfilmare. Pe coala albă de hîrtie a apă­rut următorul text în limba ro­mână: „Bine aţi venit domnule Nico­lae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prezenţa dumneavoastră la Memorex în această după-amiază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeţi este o staţie ter­minus de comunicaţii memorex 1240. Staţia terminus transmite sau primeşte date de la un com­puter central sau de la altă sta­ţie terminus. Ea redă datele în (Continuare in pagina a 6-a) La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara inaiaiaiiiiBiBiBiBiBiaiBiaiBiaiaiwaiwaimwwşjwwaiBWiaiHiHiaiaiBti ■4 La geneza peregrinărilor­­ reportericești pe care le vom descrie în rîndurile de mai jos, se află un „fapt divers". Nu mai departe decît cu o lună în urmă, ziarul nostru publica o succintă veste ce te punea serios pe gîn­­duri. De la Fabrica de platforme auto din Brașov a dispărut într-o noapte un autocamion, adus aici de la m­area uzină braşoveană pentru a i se monta caroseria. Or­ganele de miliţie au găsit auto­camionul abandonat pe un cîmp din împrejurimile oraşului. Pe scurt, aceasta era vestea publica­tă de ziarul nostru. Normal era ea, în urma acestei întîmplări, şi Uzina de autocamioane şi Fabrica de platforme auto să reflecteze, să intervină pentru a bara calea dispariţiei nocturne şi misterioa­se a autocamioanelor. Dar nici u­­nul nici celălalt n-au făcut aşa ceva. Şi... Exact după o lună de la întîm­­plarea cu autocamionul răpit, este găsit într-o dimineaţă în curtea Fabricii de platforme un­ alt auto­camion, făcut de data aceasta zob, cum s-ar zice. 2 Oricît ar părea de neve­rosimil, dispariţia primului autocamion şi deteriorarea celui de-al doilea, provin diintr-o rela­ţie economică defectuoasă ce tre­nează de mai multă vreme între Uzina de autocamioane şi Fabri­ca de platforme auto. Este vor­ba de colaborarea dintre cele două întreprinderi, colaborare căreia, aşa cum decurge acum, i se po­triveşte mai degrabă numele de încurcătură reciprocă, şicană, sî­cîială, pierderi de valori mate­riale. Să ne explicăm. Uzina de auto­­camioane aduce la Fabrica de platforme autocamioanele pentru a fi echipate cu caroserii. După carosare, acestea trebuie să se în­toarcă la producătorul său. Din păcate, caruselul carosării nu merge așa cum a fost el con­ceput, proiectat, perfectat în con­tract. De ce ? Uzina nu trimite ritmic autocamioanele. De pildă, într-o zi sunt aduse 70, în alta 50, în alta 60 sau 40 sau nici unul (da, au existat și astfel de cazuri). Iată și cum sunt carosate. (Redăm ca­­rosările făcute în prima decadă din octombrie de către fabrica de platforme, specificînd că ea tre­buie să execute zilnic 80 de caro­­sări). In ziua de 1 octombrie s-au carosat 54 autocamioane, în ziua de 2 — 82 ; în 3 — 54 ; în 5 — 66; în 6 — 65; în 7 — 74; în 8 — 62; în 9 — 78 și în ziua de 10 octombrie — 48 autocamioane. Ei bine, un asemenea, mod de lucru produce busculade la poar­ta Fabricii de platforme. Auto­camioanele aşteaptă pe şosea..., pe cîmp. Stau însă fără să aibă ci­neva anume grijă de ele. Aşa se face că un autocamion a fost fu­rat, că un altul a fost distrus. Şi în plus, trebuie să mai spunem că în preajma fabricii s-a creat un fel de „talcioc" unde fel de fel de indivizi vin și iau piese de la autocamioanele noi și pleacă (!?!?). Unitatea care le carosează ■ nu răspunde în nici­ un fel de autocamioane. 3 La Fabrica de platforme auto discutăm cu ing. Aurel Popa, directorul general al C.E.I.L.-ului. — Necazul provine în special de la Uzina de autocamioane că se creează busculada la poarta L. CIUTACU (Continue»-« in pag. « 5-o) A dispărut un autocamion • Talcioc la poarta Fabricii de platforme • Uzina de autocamioane şi C.E.I.L. se acuză reciproc • Causa causarum : neglijenţa şi indisciplina în muncă ­ 1 Luni, 19 octombrie a.c., în jurul orei 16.45 — transmi­siune directă la posturile noastre de radio şi tele­viziune a cuvîntării preşe­dintelui Consiliului de Sfart al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite. Fabrica de scule Rîşnov la a 30-a aniversare Ieri, a avut loc săr­bătorirea a 30 de ani de la semnarea actului de naştere a Fabricii de scule din Rîşnov. Cu acest prilej, în sala de festivităţi s-a orga­nizat o adunare festivă a salariaţilor, în cadrul căreia directorul fabri­cii, ing. Ştefan Radu, a vorbit despre istoricul fabricii, despre noile perspective de dezvol­tare, ca şi despre sar­cinile ce le au în apro­piatul cincinal, în ca­drul adunării, au vor­bit veterani ai fabri­cii. S-a vizitat expozi­ţia de produse amena­jată în pavilionul fa­bricii, după care, sa­lariaţii au participat la un reuşit spectacol pre­zentat de formaţiile artistice ale fabricii. Dr. DUMITRUTĂNĂSEL, director-adjunct al Direcţiei­­ învăţămînt şi personal din Ministerul Sănătăţii despre: I­nBolile civilizaţiei A înregistrat cercetarea medi­­ciicală în ultimul timp rezultate spectaculoase ? Şi care sunt a­­cestea ? Cum se stabileşte legă­tura dintre disciplinele de bază şi cele clinice ? Se poate vorbi de fluctuaţia cadrelor medicale? Sunt acoperite judicios cu perso­nal de specialitate pe acest tă­­râm toate judeţele ţării? In ce constă „sesiunea de transferări"? Şi multe alte întrebări legate de repartizarea tinerelor cadre şi de cercetarea în medicină le-am a­­dresat dr. Dumitru Tănăsel, di­rector adjunct al Direcţiei învă­ţămînt şi personal din Ministerul Sănătăţii. Am cerut, bineînţeles, şi cîteva referiri la modul în care se desfăşoară activitatea în acest domeniu în judeţul nos­tru. Am spus „bineînţeles" nu numai pentru că asta ţine şi de utilitatea unui asemenea mate­rial, ci şi pentru că dr. Dumitru Tănăsel cunoaşte, ca nimeni al­tul, realităţile medicale ale ju­deţului nostru, deoarece înainte de a deţine această funcţie în Ministerul Sănătăţii a fost medic la Făgăraş şi apoi medic-şef ad­junct al regiunii Braşov.­­ O nouă promoţie de absol­venţi a părăsit institutele. Cei mai mulţi dintre ei îşi vor lua munca în serios chiar din prima zi, căutind să răspundă solici­tărilor, într-un cuvînt, să întru­nească toate datele pentru ceea ce se cheamă un medic bun. Există insă şi unii care sunt preocupaţi mai mult de a obţine, în scurt timp, un post şi mai bun, de preferinţă la oraş, şi de aceea muncesc, la locul unde au fost repartizaţi, în pripă, că „doar tot pleacă de acolo". Ce ne puteţi spune în acest sens ? — Situaţia în această privinţă s-a îmbunătăţit în ultima pe­rioadă. Constatăm de vreo doi ani de zile o mai sensibilă sta­bilitate a cadrelor medicale. Pot să vă dau şi o cifră : în 1969 procentul celor care şi-au luat în primire posturile, nereclamînd transferări şi angajîndu-se să dea rezultate bune acolo unde au fost repartizați, a fost de Interviu consemnat de Carmen KEHIAIAN (Continuare în pag. « c­ur •rr ] t­t­t .

Next