Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-27 / nr. 8025

ui/O ap 1-NOUvum ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8025 Marţi, 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-vii VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit: Vi­zita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, în State­le Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspun­­zînd invitaţiei preşedintelui Ri­chard Nixon şi a soţiei sale, Pa­tricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statu­lui român est­e însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficia­lă, potrivit ceremonialului rezer­vat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cu­prinde sediile instituţiilor Admi­nistraţiei federale erau arborate drapelele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosi­rea la Casa Albă a şefului statu­lui român şi-a găsit o expresie e­­locventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. în parcul Casei Albe, la locul pre­văzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîm­­pine şi să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai ca­pitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, camera­­mani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă inter­naţionale, societăţi de radio şi te­leviziune, jurnale cinematografice de actualităţi­ căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă sem­nificativă a­ Solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fan­fara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10,15 (ora lo­cală­ lîngă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi so­ţia, , amiralul Thomas Moorer, preşedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul ora­şului, cu soţia, Martin Hillen­­brand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, amba­sadorul S.U.A. la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr, preşedin­tele Consiliului districtului Co­lumbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevilla Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washing­ton, cu soţia. Erau, de asemenea, prezenţi Du­mitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, Corne­liu Bogdan, ambasadorul Româ­niei la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicop­terul prezidenţial­­ venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşes­­cu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, în timp ce trompeţii dau ono­rul, sosesc la locul ceremoniei preşedintele Richard Nixon şi so­ţia sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicop­ter, înalţii oaspeţi români, înso­ţiţi de şeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă în­­tr-o limuzină pe care sunt arbo­rate fanioanele celor două ţări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă îrn bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau o­­norul. Pe ambele părţi ale traseu­lui, sute şi sute de oameni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzina oficială se opreşte în faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremo­nie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în în­tîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi strîng mîna cu cordialitate. .Patri­cia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii ,soţiei şefului sta­tului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva cli­pe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce apoi pe preşedintele Ceauşescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României şi Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal şi stea­gurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preşedintelui României. In continuare, şeful statului ro­mân, Nicolae Ceauşescu, însoţit de­ preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detaşamente ale principalelor arme. Cei doi pre­şedinţi salută în momentul trece­rii lor prin faţa drapelelor. Este primită apoi defilarea detaşamen­tului de toboşari şi trompeţi ai corpului infanteriei marine, îm­brăcaţi în vestoane roşii, panta­loni albaştri cu vipuşcă roşie şi caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor şi îmmpreună cu aghiotanţii săi salută pe preşedintele Ceauşescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, preşedintele RICHARD NIXON rosteşte urt salut de bun venit. Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, Exact acum un an, domnule preşedinte, m-aţi salutat la Bucu­reşti ca primul preşedinte al Sta­telor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul pre­şedinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti în­totdeauna primirea călduroasă fă­cută de poporul român. Ştim că în timpul călătoriei dumneavoas­tră în Statele Unite aţi simţit sen­timentele de prietenie ale poporu­lui Statelor Unite faţă de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate po­poarele din lume. Cred că discu­ţiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace şi prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuţiilor pe care le vom avea astăzi să adu­cem o nouă contribuţie la aceste idealuri. Răspunde preşedintele­ NICO­LAE CEAUŞESCU: Domnule preşedinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adre­sez, de asemenea, un salut priete­nesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. îmi a­­mintesc cu plăcere de vizita pe care aţi făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră şi a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezen­ţei la Organizaţia Naţiunilor Uni­te. Este adevărat că între Româ­nia şi Statele Unite există deo­sebiri de orînduire socială, că a­­supra unor probleme există şi deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în dome­niile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim, în spiritul priete­niei şi cooperării între popoare, la soluţionarea problemelor care frămîntă lumea contemporană. In acest spirit îmi exprim încă o da­tă speranţa că vizita pe care o fac în calitate de preşedinte al Consi­liului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră a fost pri­ma vizită a unui preşedinte ame­rican în România — va contribui la dezvoltarea colaborării şi prie­teniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înţelegerii şi păcii. In aplauzele întregii asistenţe şi sunetele trompeţilor ce dau ono­rul, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, şi soţia sa îi conduc pe pre­şedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde şi oaspeţi se opresc şi salută asistenţa din marele parc. Mulţimea răspunde aplaudînd şi fluturînd steguleţe româneşti şi americane. După ce se întreţin cîteva minute în salo­nul albastru, cei doi şefi de stat coboară în parc pentru a se în­drepta spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A. Cetăţenii pre­zenţi în parc, care nu au părăsit locul desfăşurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură şi aplaudă. Răspunzînd acestei manifestaţii spontane de simpa­tie, de prietenie şi stimă, preşe­dintele Ceauşescu strînge zeci şi zeci de mîini, schimbă cuvinte a­­micale cu cei care-i urează bun sosit. în­ biroul preşedintelui S.U.A, are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi al­ de­ Stat. „Oricare om poate propriului sau creier". Citeodată, mă urc pe colina de unde pot scruta adevărurile mese­riei mele. Şi, acolo sus, în zona va­lorilor spirituale, încerc permanent sentimentul fascinant al perfecţiunii relative, întors în zona bunurilor materiale, a activităţilor concrete, sentimentul acesta devine generator al căutări­lor febrile, instanţă a tuturor rea­lizărilor trecute, rampă de lansare a proiectelor viitoare. Datorită lui, pe pîrghia om-unealtă-meserie, se pro­filează, devenind din ce în ce mai real, mai solid, un nou punct de spri­jin — nevoia de perfecţiune. Ne este oare indiferent dacă ne­voia de perfecţiune, această orienta­re permanentă spre mai bine acest resort psihologic ce declanşează bu­curia împlinirilor şi amărăciunea ne­cazurilor, va ajunge mai repede sau mai tîrziu să se finalizeze ? Această întrebare mi-a fost prile­juită de o întîlnire. O întîlnire cu un fost coleg de facultate, bun prie­ten, care, deşi inginer, completează de ani de zile fişe intr-un birou al unei mari uzine. Recunosc, este şi asta o activitate utilă. Totuşi, dorim şi trebuie să fim utili , însă utilitatea noastră socială trebuie să se sprijine permanent pe pîrghia om-unealtă-meserie, rămî­­nînd în limitele ei. Orice abatere înseamnă o subţiere, o mărunţire a sentimentului utilităţii, iar omul care ii, dacet-şi propune, sculptorul S. RAMON Y. CAJAL încearcă acest sentiment nu mai este un punct operativ în dinamica progresului. Inginerul, în ultimă instanţă, este şi el un meseriaş, un meseriaş de OPINII înaltă calificare, este reprezentan­tul cercetării ştiinţifice în tehnică, contribuind la efortul colectiv de creare a bunurilor materiale. Uneal­ta lui este inteligenţa tehnică. Faţă de alte unelte care au para­metrii şi posibilităţile date o dată pentru totdeauna, şi care pe măsura utilizării se uzează fizic şi moral, unealta inginerului­­se deosebeşte radical. in primul rînd, fiindcă este o u­­nealtă cu disponibilităţi multiple, deoarece există permanent posibili­tatea reală a perfectibilităţii noastre intelectuale. Această posibilitate es­te determinată de faptul că inteli­­­­genţa este o zestre ereditară indi­viduală, formată dintr-o ereditate realizată, manifestă şi o ereditate latentă, potenţială. Inteligenţa la­tentă poate fi asemănată cu o „bri­gadă de şoc", ce, pusă în mişcare, nu forţează limitele eredităţii manifes­te, ducînd la o valorificare superioa­ră a posibilităţilor unui individ ; ea reprezintă „rezerva genetică prin care individul se poate adapta la condiţiile variate ale mediului în­conjurător". Şi, pe treapta „umanu­lui" socialul dă notele esenţiale ale noţiunii de mediu înconjurător". in al doilea rînd, fiindcă este o unealtă căreia nu i se poate asocia noţiunea de uzură, determinată de întrebuinţare. Din contră, producînd neîntrerupt, se împrospătează perma­nent, îmbogăţindu-se şi crescind în profunzime. Parafrazîndu-l pe Renau, putem spune că : „adevărul în tehnică este făcut din nuanţe", iar inteligenţa tehnică trebuie să aibă fineţea ne­cesară distingerii acestor nuanţe. Aceasta presupune însă o cultură tehnică vastă, înţeleasă nu ca eru­diţie seacă, bazată pe perseverenţă şi memorie, ci într-un context de in­tegrare şi transformare a cunoştin­ţelor prin travaliu intelectual. Sin­gură, acumularea de cunoştinţe (ine­rentă oricărei specializări) nu poate contribui în mod decisiv la punerea în valoare a potentelor creatoare existente în fiecare individ. Existenţa acestor cunoştinţe constituie totuşi premisa materială indispensabilă manifestării inteligenţei tehnice, în spatele acestor cunoştinţe acumu­late, ce se pot şterge cu timpul, trebuie să existe ceva mult mai im­portant : atitudinea spirituală ; ea se manifestă prin căutarea perma­nentă şi conştientă a noului prin curajul de a umbla pe căi nebătu­te, prin îndrăzneala de a risca. In ansamblul eterogen oferit de peisajul industrial modern, se între­taie mii de direcţii, proprii fiecărei specialităţi, toate tinzînd asimptotic spre perfecţiune. Ing. Cornel SEVER (Continuare in pag. a 3-a) Unealta inginerului - inteligenţa tehnică! mmmmrmmrmmmimmtmtt* I 1 I In pagina a 4-a | Vizita președintelui I I INicolae Ceauşescu| la Williamsburg La Tărlungeni se aşteaptă venirea iernii? Cooperativa agricolă din Tăr­lungeni se numără printre cele mai mari unităţi cultivatoare de cartofi şi sfeclă de zahăr din ju­deţ. Totodată, ea dispune de for­ţe şi mijloace suficiente pentru ca lucrările necesare acestor culturi, inclusiv recoltatul, să se efectueze în perioade optime şi de calitate. Cu toate acestea, pînă ieri, aici încă nu se terminase recoltatul cartofilor, iar în ceea ce priveşte sfecla de zahăr, pe cele 85 hectare cultivate nu s-a dislocat nici cel puţin un an. întîrzierea strîngerii recoltei a dus după sine şi la ră­­mînerea în urmă cu semănatul griului, întrucît cea mai mare su­prafaţă a fost amplasată după cartofi. Ţinînd seama de situaţia exis­tentă, era de aşteptat ca factorii de răspundere din unitate să în­treprindă măsuri energice pen­tru recuperarea rămînerii în ur­mă în cel mai scurt timp Fap­tele dovedesc însă că aici nu se manifestă prea multă grabă, de parcă am avea înainte­­ încă o toamnă ! Ieri, de exemplu, pe Gheorghe Zaharia, preşedintele cooperativei, l-am întîlnit ducîn­­du-se în cîmp cu şareta numai pe la orele 10,30, alţi factori de răs­pundere pierdeau timpul pe la (Continuare în pag. a 3-a) MASA OFERITĂ DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R. CU PRILEJUL IMPORIRII A 50 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂŞUL PETRE LUPU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă to­vărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bod­­naraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdet, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constan­tin Dragan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miro­n Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tova­răşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat sănătate şi pu­tere de muncă. în răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru înalta pre­ţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica in­ternă și externă a partidului, să-şi consacre întreaga capacitate şi pu­tere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat intr-o atmos­feră­ caldă, tovărășească. STRUCTURA PREŢULUI DE COST - BUSOLA EFORTURITOR GOSPODĂREŞTI Sporirea eficienţei a devenit în ultimul timp obiectivul nr. 1 al activităţii noastre economice. Ea reprezintă, de altfel, elementul cel mai dinamic în sistemul indica­torilor planului fabricaţiei de tractoare, condiţia esenţială pen­tru sporirea competitivităţii pro­duselor. Aşa, de pildă, prin pla­nul pe 1970 s-a prevăzut reduce­rea consumului de metal cu 4.800 tone, obţinerea de economii în valoare de 42 milioane lei, prin micşorarea preţului de cost şi a unor beneficii sporite cu 17 mili­oane de lei faţă de anul trecut. Atingerea unor astfel de dezide­rate calitative ale activităţii noas­tre economice, desigur că impu­nea stabilirea unor măsuri teh­­nico-organizatorice care să fun­damenteze integral realizarea sar­cinilor şi chiar depăşirea lor în conformitate cu angajamentele ce ni le-am asumat în întrecerea so­cialistă. Punctul de plecare în această bătălie cu micronii şi secundele l-a constituit studiul atent al structurii preţului de cost. Orga­nizaţia noastră de partid, prin co­misia economică, a supus anali­zei fiecare element al preţului de cost, avînd astfel posibilitatea să îndrepte atenţia specialiştilor din uzină, a comitetului de direcţie spre verigile de bază ale sporirii eficienţei. Nu întîmplător grosul măsurilor stabilite privesc chel­tuielile cu materia primă şi ma­terialele. Ele reprezintă în acest an 79,29 la sută din structura costului tractoarelor. Iată de ce este pe deplin explicabilă sar­cina mobilizatoare de reducere a consumului de metal. Desigur că în actualele condiţii tehnice ob­ţinerea unor astfel de economii nu se poate asigura prin aşa-zise... măsuri tradiţionale. Ea impune realizarea unor perfecţionări de concepţie constructivă, tehnolo­gică şi organizatorică care nu se pot înfăptui însă peste noapte. Aşa se explică faptul că investi­gaţiile pentru fundamentarea sar­cinilor au durat cam mult, însă în cele din urmă nu numai că ne-am încadrat în ele, dar ne-am luat şi un angajament de a rea­liza o economie suplimentară de 150 tone metal Cât priveşte atin­gerea eficienţei scontate, şi aici lucrurile au mers încet. Pentru acest lucru am fost criticaţi şi în coloanele ziarului „Drum nou". Acum însă avem prilejul să ra­portăm partidului că am depăşit punctul de încadrare în limitele consumurilor revizuite şi am tre­cut în aria înfăptuirii angajamen­tului, din care după 9 luni am şi realizat 15 tone, existînd condiţii ca pînă la finele anului să ne respectăm întocmai cuvîntul dat. Aceste rezultate se reflectă şi în sporirea competitivităţii trac­toarelor noastre, dovada cea mai elocventă fiind plusul cererilor înregistrate la Tîrgul internaţio­nal Buc­ureşti'70, unde tractoarele uşoare au avut o căutare mai mare. Ne vom continua, ca atare, preocupările pentru redu­cerea greutăţii specifice a trac­toarelor pe cal putere. De altfel, în acest domeniu am şi dobîndit o serie de succese : dacă în 1955 greutatea specifică a tractoarelor UIOS era 88 kg/c.p.,­ astăzi acest indicator la U-650 reprezintă doar 43,6 kg/c.p., fapt ce oglindeşte, printre altele, un grad sporit de utilizare a metalului. în prezent, dezvoltînd această experienţă, ne preocupă reducerea greutăţii tractoarelor de 150 c.p. Asemenea intenţii avem şi în realizarea de economii la celelalte capitole ale cheltuielilor materia­le. La energia electrică, în urma studiilor întreprinse de comisia economică din cadrul comitetu­lui nostru de partid, am obţinut, de pildă, bonificări în valoare de 300.000 lei, existînd condiţii ca pînă la finele anului ele să de­păşească 1­ 2 milion lei. Avem­ con­vingerea că în viitor se va rea­liza un salt și mai mare în re­ducerea cheltuielilor materiale. Atingerea unui astfel de dezide­rat este fundamentată de program Anton CIOBANU­, contabil șef la uzina „Tractorul“ . (Continuare în pag. a 3-d­) Terminarea urgentă a lucrărilor agricole, necesitate impusă de timp După zile de ploi, lapoviţă şi ninsoare, vre­mea s-a îmbunătăţit din nou, permiţînd re­luarea lucrărilor agricole pe întreg teritoriul judeţului. Avînd în vedere că unele unităţi au rămas mult în urmă cu recoltatul cartofi­lor, sfeclei de zahăr, al altor culturi de toam­nă, precum şi cu semănatul griului, se impune folosirea cu eficienţă maximă a fiecărei clipe bune de lucru, mobilizarea în cîmp a unor forţe şi mijloace suficiente pentru încheierea rapidă a lucrărilor. Un mare număr de trac­toare din cooperativele agricole unde s-a ter­minat semănatul au fost repartizate în unită­ţile rămase în urmă pentru a se putea acţiona rapid şi eficace. Şi acestor utilaje trebuie să li se asigure zilnic front larg de lucru, iar mecanizatorilor condiţii bune de cazare şi hrană, precum și asistența tehnică necesară executării unor lucrări de cea mai bună ca­litate. Comoditatea unora aduce diune tuturor cooperatorilor din Purcăreni Ieri, Gheorghe Beşchea, conta­bilul şef al cooperativei agricole din Purcăreni, a întocmit o situa­ţie cu cheltuielile băneşti efec­tuate pînă acum pentru recolta­tul cartofilor. , S-au plătit unor angajaţi din afara unităţii peste 160.000 lei. „Aceşti bani puteau rămîne în contul cooperativei, contribuind la ridicarea cu cel puţin un leu a valorii unei nor­me convenţionale" — ne-a decla­rat interlocutorul. — De ce n-au rămas ? — Fiindcă unele cooperatoare ca Lorencz Elena, Veres Elena, Balint Elena, Lorencz Vilma şi altele, femei în plină putere, au preferat să stea la poartă decit să meargă în cîmp la lucru. Nu ştim dacă cooperatorii din Purcăreni care n-au participat zilnic la lucru îşi dau seama de paguba adusă cooperativei în această toamnă, însă rămîi sur­prins de tolerarea acestor abateri de la disciplina muncii. Consi­liul de conducere al C.A.P. și mai ales comitetul executiv al consi­liului popular, în loc să­ aplice prevederile legii privind organi­zarea muncii în agricultură, au mers pe calea angajării cu plată a altor brațe de muncă din afara unităţii. Nu sîntem împotriva an­gajării unor forţe de muncă din afară în perioadele de vîrf ale campaniei, însă numai atunci Deschiderea Expoziţiei ungare de autovehicule Ieri, înainte de masă, la secţia de livrări a Uzinei de autocami­oane din Braşov, a avut loc des­chiderea Expoziţiei ungare de au­tovehicule. In prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a nu­meroşi specialişti din industria braşoveană şi ai Institutului poli­tehnic din localitate, întreprinde­rea „Magyar vagon és gépgyár" din R. P. Ungară a prezentat pu­blicului braşovean produsele sale. Expoziţia va fi deschisă zilnic, în perioada 27—29 octombrie, în­tre orele 10—16. Peste 150 vagoane deşeuri feroase pe adresa turnătoriilor întreprinderea pentru colec­tarea metalelor din Braşov desfăşoară o vie şi susţinută activitate pentru recuperarea unor cantităţi sporite de me­tale, asigurînd în mod ritmic „pîinea“ marilor turnătorii ale patriei. Pînă în prezent au fost colectate şi expediate turnăto­riilor peste 8.850 vagoane de­şeuri feroase, planul întreprin­derii fiind depăşit cu circa 5.000 tone. O contribuţie substanţială la aceste realizări au adus iniţia­tivele şi activitatea rodnică desfăşurată de deputaţii con­siliilor populare şi organiza­ţiile U.T.C., care au reuşit să recupereze pentru economia naţională, sute de tone de me­tale. (Continuare în pag. a 3-a) Meridiane Ambuscadă în Tibeşti • RISCURILE MESERIEI • CONDIŢII DE VIAŢĂ INTOLERABILE • STRATEGIA URANIULUI Caporalul Sylvain Bruteau n-a mai sărbătorit la 12 octombrie împlinirea a 18 ani, împreună cu alţi zece paraşutişti din regi­mentul 6 al Legiunii străine, cu care a murit, a căzut intr-o ambuscadă, în defileul stîncos din inima deşertului Tibesti (Cia­dul septentrional). Alţi 12 para­şutişti au fost grav răniţi. „Riscu­rile meseriei" — conchide „L’Ex­­press", comentînd această întîm­­plare. Iar „le Nouvell Observateur", reluînd tema, spune la rîndul său: (Continuare în pag. a 4-a)

Next