Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)
1970-10-27 / nr. 8025
ui/O ap 1-NOUvum ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8025 Marţi, 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-vii VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit: Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapelele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. în parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine şi să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale, societăţi de radio şi televiziune, jurnale cinematografice de actualităţi căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a Solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10,15 (ora locală lîngă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, , amiralul Thomas Moorer, preşedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr, preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevilla Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soţia. Erau, de asemenea, prezenţi Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidenţial venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, în timp ce trompeţii dau onorul, sosesc la locul ceremoniei preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalţii oaspeţi români, însoţiţi de şeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două ţări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă îrn bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau onorul. Pe ambele părţi ale traseului, sute şi sute de oameni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzina oficială se opreşte în faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi strîng mîna cu cordialitate. .Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii ,soţiei şefului statului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce apoi pe preşedintele Ceauşescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României şi Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal şi steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preşedintelui României. In continuare, şeful statului român, Nicolae Ceauşescu, însoţit de preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detaşamente ale principalelor arme. Cei doi preşedinţi salută în momentul trecerii lor prin faţa drapelelor. Este primită apoi defilarea detaşamentului de toboşari şi trompeţi ai corpului infanteriei marine, îmbrăcaţi în vestoane roşii, pantaloni albaştri cu vipuşcă roşie şi caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor şi îmmpreună cu aghiotanţii săi salută pe preşedintele Ceauşescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, preşedintele RICHARD NIXON rosteşte urt salut de bun venit. Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, Exact acum un an, domnule preşedinte, m-aţi salutat la Bucureşti ca primul preşedinte al Statelor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul preşedinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Ştim că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite aţi simţit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite faţă de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuţiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace şi prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuţiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuţie la aceste idealuri. Răspunde preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU: Domnule preşedinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care aţi făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră şi a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenţei la Organizaţia Naţiunilor Unite. Este adevărat că între România şi Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există şi deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim, în spiritul prieteniei şi cooperării între popoare, la soluţionarea problemelor care frămîntă lumea contemporană. In acest spirit îmi exprim încă o dată speranţa că vizita pe care o fac în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui preşedinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării şi prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înţelegerii şi păcii. In aplauzele întregii asistenţe şi sunetele trompeţilor ce dau onorul, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, şi soţia sa îi conduc pe preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde şi oaspeţi se opresc şi salută asistenţa din marele parc. Mulţimea răspunde aplaudînd şi fluturînd steguleţe româneşti şi americane. După ce se întreţin cîteva minute în salonul albastru, cei doi şefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A. Cetăţenii prezenţi în parc, care nu au părăsit locul desfăşurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură şi aplaudă. Răspunzînd acestei manifestaţii spontane de simpatie, de prietenie şi stimă, preşedintele Ceauşescu strînge zeci şi zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. în biroul preşedintelui S.U.A, are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi al de Stat. „Oricare om poate propriului sau creier". Citeodată, mă urc pe colina de unde pot scruta adevărurile meseriei mele. Şi, acolo sus, în zona valorilor spirituale, încerc permanent sentimentul fascinant al perfecţiunii relative, întors în zona bunurilor materiale, a activităţilor concrete, sentimentul acesta devine generator al căutărilor febrile, instanţă a tuturor realizărilor trecute, rampă de lansare a proiectelor viitoare. Datorită lui, pe pîrghia om-unealtă-meserie, se profilează, devenind din ce în ce mai real, mai solid, un nou punct de sprijin — nevoia de perfecţiune. Ne este oare indiferent dacă nevoia de perfecţiune, această orientare permanentă spre mai bine acest resort psihologic ce declanşează bucuria împlinirilor şi amărăciunea necazurilor, va ajunge mai repede sau mai tîrziu să se finalizeze ? Această întrebare mi-a fost prilejuită de o întîlnire. O întîlnire cu un fost coleg de facultate, bun prieten, care, deşi inginer, completează de ani de zile fişe intr-un birou al unei mari uzine. Recunosc, este şi asta o activitate utilă. Totuşi, dorim şi trebuie să fim utili , însă utilitatea noastră socială trebuie să se sprijine permanent pe pîrghia om-unealtă-meserie, rămînînd în limitele ei. Orice abatere înseamnă o subţiere, o mărunţire a sentimentului utilităţii, iar omul care ii, dacet-şi propune, sculptorul S. RAMON Y. CAJAL încearcă acest sentiment nu mai este un punct operativ în dinamica progresului. Inginerul, în ultimă instanţă, este şi el un meseriaş, un meseriaş de OPINII înaltă calificare, este reprezentantul cercetării ştiinţifice în tehnică, contribuind la efortul colectiv de creare a bunurilor materiale. Unealta lui este inteligenţa tehnică. Faţă de alte unelte care au parametrii şi posibilităţile date o dată pentru totdeauna, şi care pe măsura utilizării se uzează fizic şi moral, unealta ingineruluise deosebeşte radical. in primul rînd, fiindcă este o unealtă cu disponibilităţi multiple, deoarece există permanent posibilitatea reală a perfectibilităţii noastre intelectuale. Această posibilitate este determinată de faptul că inteligenţa este o zestre ereditară individuală, formată dintr-o ereditate realizată, manifestă şi o ereditate latentă, potenţială. Inteligenţa latentă poate fi asemănată cu o „brigadă de şoc", ce, pusă în mişcare, nu forţează limitele eredităţii manifeste, ducînd la o valorificare superioară a posibilităţilor unui individ ; ea reprezintă „rezerva genetică prin care individul se poate adapta la condiţiile variate ale mediului înconjurător". Şi, pe treapta „umanului" socialul dă notele esenţiale ale noţiunii de mediu înconjurător". in al doilea rînd, fiindcă este o unealtă căreia nu i se poate asocia noţiunea de uzură, determinată de întrebuinţare. Din contră, producînd neîntrerupt, se împrospătează permanent, îmbogăţindu-se şi crescind în profunzime. Parafrazîndu-l pe Renau, putem spune că : „adevărul în tehnică este făcut din nuanţe", iar inteligenţa tehnică trebuie să aibă fineţea necesară distingerii acestor nuanţe. Aceasta presupune însă o cultură tehnică vastă, înţeleasă nu ca erudiţie seacă, bazată pe perseverenţă şi memorie, ci într-un context de integrare şi transformare a cunoştinţelor prin travaliu intelectual. Singură, acumularea de cunoştinţe (inerentă oricărei specializări) nu poate contribui în mod decisiv la punerea în valoare a potentelor creatoare existente în fiecare individ. Existenţa acestor cunoştinţe constituie totuşi premisa materială indispensabilă manifestării inteligenţei tehnice, în spatele acestor cunoştinţe acumulate, ce se pot şterge cu timpul, trebuie să existe ceva mult mai important : atitudinea spirituală ; ea se manifestă prin căutarea permanentă şi conştientă a noului prin curajul de a umbla pe căi nebătute, prin îndrăzneala de a risca. In ansamblul eterogen oferit de peisajul industrial modern, se întretaie mii de direcţii, proprii fiecărei specialităţi, toate tinzînd asimptotic spre perfecţiune. Ing. Cornel SEVER (Continuare in pag. a 3-a) Unealta inginerului - inteligenţa tehnică! mmmmrmmrmmmimmtmtt* I 1 I In pagina a 4-a | Vizita președintelui I I INicolae Ceauşescu| la Williamsburg La Tărlungeni se aşteaptă venirea iernii? Cooperativa agricolă din Tărlungeni se numără printre cele mai mari unităţi cultivatoare de cartofi şi sfeclă de zahăr din judeţ. Totodată, ea dispune de forţe şi mijloace suficiente pentru ca lucrările necesare acestor culturi, inclusiv recoltatul, să se efectueze în perioade optime şi de calitate. Cu toate acestea, pînă ieri, aici încă nu se terminase recoltatul cartofilor, iar în ceea ce priveşte sfecla de zahăr, pe cele 85 hectare cultivate nu s-a dislocat nici cel puţin un an. întîrzierea strîngerii recoltei a dus după sine şi la rămînerea în urmă cu semănatul griului, întrucît cea mai mare suprafaţă a fost amplasată după cartofi. Ţinînd seama de situaţia existentă, era de aşteptat ca factorii de răspundere din unitate să întreprindă măsuri energice pentru recuperarea rămînerii în urmă în cel mai scurt timp Faptele dovedesc însă că aici nu se manifestă prea multă grabă, de parcă am avea înainte încă o toamnă ! Ieri, de exemplu, pe Gheorghe Zaharia, preşedintele cooperativei, l-am întîlnit ducîndu-se în cîmp cu şareta numai pe la orele 10,30, alţi factori de răspundere pierdeau timpul pe la (Continuare în pag. a 3-a) MASA OFERITĂ DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R. CU PRILEJUL IMPORIRII A 50 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂŞUL PETRE LUPU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdet, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat sănătate şi putere de muncă. în răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru înalta preţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica internă și externă a partidului, să-şi consacre întreaga capacitate şi putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. STRUCTURA PREŢULUI DE COST - BUSOLA EFORTURITOR GOSPODĂREŞTI Sporirea eficienţei a devenit în ultimul timp obiectivul nr. 1 al activităţii noastre economice. Ea reprezintă, de altfel, elementul cel mai dinamic în sistemul indicatorilor planului fabricaţiei de tractoare, condiţia esenţială pentru sporirea competitivităţii produselor. Aşa, de pildă, prin planul pe 1970 s-a prevăzut reducerea consumului de metal cu 4.800 tone, obţinerea de economii în valoare de 42 milioane lei, prin micşorarea preţului de cost şi a unor beneficii sporite cu 17 milioane de lei faţă de anul trecut. Atingerea unor astfel de deziderate calitative ale activităţii noastre economice, desigur că impunea stabilirea unor măsuri tehnico-organizatorice care să fundamenteze integral realizarea sarcinilor şi chiar depăşirea lor în conformitate cu angajamentele ce ni le-am asumat în întrecerea socialistă. Punctul de plecare în această bătălie cu micronii şi secundele l-a constituit studiul atent al structurii preţului de cost. Organizaţia noastră de partid, prin comisia economică, a supus analizei fiecare element al preţului de cost, avînd astfel posibilitatea să îndrepte atenţia specialiştilor din uzină, a comitetului de direcţie spre verigile de bază ale sporirii eficienţei. Nu întîmplător grosul măsurilor stabilite privesc cheltuielile cu materia primă şi materialele. Ele reprezintă în acest an 79,29 la sută din structura costului tractoarelor. Iată de ce este pe deplin explicabilă sarcina mobilizatoare de reducere a consumului de metal. Desigur că în actualele condiţii tehnice obţinerea unor astfel de economii nu se poate asigura prin aşa-zise... măsuri tradiţionale. Ea impune realizarea unor perfecţionări de concepţie constructivă, tehnologică şi organizatorică care nu se pot înfăptui însă peste noapte. Aşa se explică faptul că investigaţiile pentru fundamentarea sarcinilor au durat cam mult, însă în cele din urmă nu numai că ne-am încadrat în ele, dar ne-am luat şi un angajament de a realiza o economie suplimentară de 150 tone metal Cât priveşte atingerea eficienţei scontate, şi aici lucrurile au mers încet. Pentru acest lucru am fost criticaţi şi în coloanele ziarului „Drum nou". Acum însă avem prilejul să raportăm partidului că am depăşit punctul de încadrare în limitele consumurilor revizuite şi am trecut în aria înfăptuirii angajamentului, din care după 9 luni am şi realizat 15 tone, existînd condiţii ca pînă la finele anului să ne respectăm întocmai cuvîntul dat. Aceste rezultate se reflectă şi în sporirea competitivităţii tractoarelor noastre, dovada cea mai elocventă fiind plusul cererilor înregistrate la Tîrgul internaţional Bucureşti'70, unde tractoarele uşoare au avut o căutare mai mare. Ne vom continua, ca atare, preocupările pentru reducerea greutăţii specifice a tractoarelor pe cal putere. De altfel, în acest domeniu am şi dobîndit o serie de succese : dacă în 1955 greutatea specifică a tractoarelor UIOS era 88 kg/c.p., astăzi acest indicator la U-650 reprezintă doar 43,6 kg/c.p., fapt ce oglindeşte, printre altele, un grad sporit de utilizare a metalului. în prezent, dezvoltînd această experienţă, ne preocupă reducerea greutăţii tractoarelor de 150 c.p. Asemenea intenţii avem şi în realizarea de economii la celelalte capitole ale cheltuielilor materiale. La energia electrică, în urma studiilor întreprinse de comisia economică din cadrul comitetului nostru de partid, am obţinut, de pildă, bonificări în valoare de 300.000 lei, existînd condiţii ca pînă la finele anului ele să depăşească 1 2 milion lei. Avem convingerea că în viitor se va realiza un salt și mai mare în reducerea cheltuielilor materiale. Atingerea unui astfel de deziderat este fundamentată de program Anton CIOBANU, contabil șef la uzina „Tractorul“ . (Continuare în pag. a 3-d) Terminarea urgentă a lucrărilor agricole, necesitate impusă de timp După zile de ploi, lapoviţă şi ninsoare, vremea s-a îmbunătăţit din nou, permiţînd reluarea lucrărilor agricole pe întreg teritoriul judeţului. Avînd în vedere că unele unităţi au rămas mult în urmă cu recoltatul cartofilor, sfeclei de zahăr, al altor culturi de toamnă, precum şi cu semănatul griului, se impune folosirea cu eficienţă maximă a fiecărei clipe bune de lucru, mobilizarea în cîmp a unor forţe şi mijloace suficiente pentru încheierea rapidă a lucrărilor. Un mare număr de tractoare din cooperativele agricole unde s-a terminat semănatul au fost repartizate în unităţile rămase în urmă pentru a se putea acţiona rapid şi eficace. Şi acestor utilaje trebuie să li se asigure zilnic front larg de lucru, iar mecanizatorilor condiţii bune de cazare şi hrană, precum și asistența tehnică necesară executării unor lucrări de cea mai bună calitate. Comoditatea unora aduce diune tuturor cooperatorilor din Purcăreni Ieri, Gheorghe Beşchea, contabilul şef al cooperativei agricole din Purcăreni, a întocmit o situaţie cu cheltuielile băneşti efectuate pînă acum pentru recoltatul cartofilor. , S-au plătit unor angajaţi din afara unităţii peste 160.000 lei. „Aceşti bani puteau rămîne în contul cooperativei, contribuind la ridicarea cu cel puţin un leu a valorii unei norme convenţionale" — ne-a declarat interlocutorul. — De ce n-au rămas ? — Fiindcă unele cooperatoare ca Lorencz Elena, Veres Elena, Balint Elena, Lorencz Vilma şi altele, femei în plină putere, au preferat să stea la poartă decit să meargă în cîmp la lucru. Nu ştim dacă cooperatorii din Purcăreni care n-au participat zilnic la lucru îşi dau seama de paguba adusă cooperativei în această toamnă, însă rămîi surprins de tolerarea acestor abateri de la disciplina muncii. Consiliul de conducere al C.A.P. și mai ales comitetul executiv al consiliului popular, în loc să aplice prevederile legii privind organizarea muncii în agricultură, au mers pe calea angajării cu plată a altor brațe de muncă din afara unităţii. Nu sîntem împotriva angajării unor forţe de muncă din afară în perioadele de vîrf ale campaniei, însă numai atunci Deschiderea Expoziţiei ungare de autovehicule Ieri, înainte de masă, la secţia de livrări a Uzinei de autocamioane din Braşov, a avut loc deschiderea Expoziţiei ungare de autovehicule. In prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a numeroşi specialişti din industria braşoveană şi ai Institutului politehnic din localitate, întreprinderea „Magyar vagon és gépgyár" din R. P. Ungară a prezentat publicului braşovean produsele sale. Expoziţia va fi deschisă zilnic, în perioada 27—29 octombrie, între orele 10—16. Peste 150 vagoane deşeuri feroase pe adresa turnătoriilor întreprinderea pentru colectarea metalelor din Braşov desfăşoară o vie şi susţinută activitate pentru recuperarea unor cantităţi sporite de metale, asigurînd în mod ritmic „pîinea“ marilor turnătorii ale patriei. Pînă în prezent au fost colectate şi expediate turnătoriilor peste 8.850 vagoane deşeuri feroase, planul întreprinderii fiind depăşit cu circa 5.000 tone. O contribuţie substanţială la aceste realizări au adus iniţiativele şi activitatea rodnică desfăşurată de deputaţii consiliilor populare şi organizaţiile U.T.C., care au reuşit să recupereze pentru economia naţională, sute de tone de metale. (Continuare în pag. a 3-a) Meridiane Ambuscadă în Tibeşti • RISCURILE MESERIEI • CONDIŢII DE VIAŢĂ INTOLERABILE • STRATEGIA URANIULUI Caporalul Sylvain Bruteau n-a mai sărbătorit la 12 octombrie împlinirea a 18 ani, împreună cu alţi zece paraşutişti din regimentul 6 al Legiunii străine, cu care a murit, a căzut intr-o ambuscadă, în defileul stîncos din inima deşertului Tibesti (Ciadul septentrional). Alţi 12 paraşutişti au fost grav răniţi. „Riscurile meseriei" — conchide „L’Express", comentînd această întîmplare. Iar „le Nouvell Observateur", reluînd tema, spune la rîndul său: (Continuare în pag. a 4-a)