Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)

1970-11-22 / nr. 8048

PiroJudy Către C:/ TGan JSS' ab BROM !• mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN nul XXVII Nr. 8048 Duminică, 22 noiembrie 1970 6 PAGINI 30 BANI Proletari din toate Urile, uniţi-vă! VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL OLT Avionul­ cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială în ţara vecină şi priete­nă, a făcut o escală, datorită con­diţiilor atmosferice nefavorabile din Bucureşti, pe aeroportul din Craiova, în întîmpinarea conducătorilor partidului şi statului nostru, a tovarăşilor Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu. Vasile Vlad, membri ai delegaţiei, au venit tovarăşul Constantin Băbălău, prim-secre­te la aeroport, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi membri ai de­legaţiei, se îndreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi indu­striale ale ţării,­­ Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la pute­re" a acestui oraş, rod al politi­cii partidului de dezvoltare ar­monioasă a tuturor zonelor ţării, a dus nemijlocit la schimbarea în­făţişării Balşului — aşezarea mo­destă de odinioară de pe malurile Olteţului , unde nu exista de­cit o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuinţe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă oraşului atribu­tele urbanisticii moderne. în acelaşi timp, construcţia u­­zinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi lo­tar al Comitetului judeţean Dolj, al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai Craiovei, a­­flînd vestea sosirii în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi pe aero­port pentru a-i saluta cu deosebi­tă căldură şi dragoste, pentru a-şi exprima şi cu acest prilej, profundul ataşament faţă de po­litica internă şi externă a parti­dului şi statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale po­porului român, a cauzei socialis­mului şi păcii, calnici pregătiţi în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoarei uni­tăţi industriale, la întreprinderi din ţară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele metalurgice Reşiţa, Uzi­nele de vagoane din Arad, F.M. U.A.B. şi altele, au devenit mun­citori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Te­odor Iercan, informează pe oas­peţi că în prima etapă uzina va produce osii şi roţi monolit pen­tru vagoane, iar în etapa a doua şi boghiuri, în această lună ur­mează să fie pusă în funcţiune linia de prelucrare la cald a osii­lor. De altfel, în perioada probe­lor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se a­­flă linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face lingoul de oţel, cu diametrul de aproape ju­mătate de metru, pînă la produ­sul finit — roata. Procesul teh­nologic este complet mecanizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradi­ţionala activitate a forjorului ma­nual, a omului care manipula ba­rele incandescente de metal cu eforturi uriaşe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc a­­cum toate operaţiunile. Multe din utilajele moderne cu care este do­tată uzina poartă marca de fa­brică a unor unităţi industriale româneşti. Astfel, F.M.U.A.R. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timişoara — podurile ru­lante, „Electroputere" — Craiova — transformatoarele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preo­cupările privind extinderea­ uzi­nei, de stadiul construcţiei tur­nătoriei şi oţelăriei. Secretarul ge­neral al partidului dă indicaţii ca­ proiectanţii să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe prea mari. în acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată producţia turnătoriei şi oţelăriei în aşa fel încît acestea să fie în măsură să deservească şi alte fabrici şi uzi­ne din judeţele învecinate. „în a­­cest fel, arată tovarăşul Ceauşes­cu, va creşte rentabilitatea şi se va ajunge la o specializare potri­vit cerinţelor şi exigenţelor spo­rite impuse de dezvoltarea econo­miei naţionale în perspectiva vii­torului cincinal". în timpul vizitei, directorul u­­zinei informează pe oaspeţi des­pre preocupările privind creşte­rea calificării muncitorilor. To­varăşul Ceauşescu arată că aici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să­ mînuiască maşinile şi utilajele cu performanţe tehnice superi­oare. La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă mani­festare de dragoste şi stimă. Se­cretarul general al partidului, a­­dresîndu-se celor prezenţi, spune: — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate efor­turile pentru ca uzina să încea­pă neîntîrziat producţia la para­metrii proiectaţi. Vă doresc suc­ces. — Vă asigurăm că vom înde­plini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspun­sul dat. în drum spre Slatina, condu­cătorii de partid şi de stat se o­­presc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lu­crează de zor la strîngerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apro­pie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşes­cu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi sta­tului stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. îl întrea­bă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producţia la hectar. — în jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoar­ea re­coltă să fie şi mai bună. Pentru (Continuare in pag. a 7-a) în Balșul industrial Planul trebuie realizat ritmic şi integral în toate întreprinderile Industria braşoveană a par­curs şi cea de-a doua decadă de muncă din luna noiembrie. Re­zultatele obţinute pe această pe­rioadă relevă că, acolo unde or­ganizaţiile de partid au desfăşu­rat o muncă, politică susţinută pentru mobilizarea colectivelor de muncitori, ingineri şi tehni­cieni, la pregătirea anticipată a producţiei din această decadă, re­zultatele au fost cele scontate. Aşa se explică faptul că 36 de co­lective de muncă au îndeplinit şi depăşit prevederile de plan şi pe cea de-a doua decadă din noiem­brie. Este meritoriu şi faptul că o serie de întreprinderi, între care fabrica „Răsăritul", I.P.E.C. Bra­şov, întreprinderea de unelte şi scule, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav şi I.I.L. Făgăraş au realizat prevederile planului pe 11 luni înainte de finele decadei a doua. Asemenea realizări re­flectă entuziasmul cu care mun­citorii, inginerii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile braşovene se străduiesc să-şi aducă contribuţia la depăşirea substanţială a anga­jamentului înscris în Chemarea la întrecere lansată de organiza­ţia noastră judeţeană de partid. Redăm mai jos nivelul de rea­lizare a planului lunar la produc­ţia marfă de către fiecare între­prindere (în ordinea rezultatelor obţinute la producţia marfă). întreprinderea (Continuare in pag. a 5-a) Industria cărnii întreprinderea „Vinalcool" întreprinderea de morarit ţi panificație I.C.A. — Ghimbav Fabrica „Republica" I.I.L. — Rupea „Reconstrucția" Feldioara Fabrica de paste făinoase Realizat din plan în % 85.7 82.4 82.1 79.5 78.8 77 75.8 75.1 Expoziţie de mijloace de transport auto Sub auspiciile Agenţiei române de publicitate internaţională — PUBLICOM — întreprinderea de stat de comerţ exterior Transport­maschinen export-import din R. D. Germană organizează la Braşov în str. Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej nr. 35 (lîngă Casa prie­teniei), începînd de mîine, 23 no­iembrie, o Expoziţie de mijloace de transport auto, de tipul multi­ear 22. Expoziţia prezintă cele mai noi tipuri de autocamioane — vehicul cu platformă de încăr­care, camionetă basculantă în 3 părţi, camionetă cu cupă bascu­lantă — cu multiple întrebuinţări în industrie, agricultură, con­strucţii, transport în­­ comun, co­merţ etc. Expoziţia va fi deschisă zilnic între orele 10—16, în perioada 23—25 noiembrie a.c. Specialiştii firmei din R. D. Germană vor sta la dispoziţia celor interesaţi cu informaţii tehnice. Exigenţă şi calitate. Aceasta este deviza tricotezei Elena Giocîrlan de la Fabrica de tricotaje Braşov DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ŞI-A ÎN­CHEIAT VIZITA IN R.P. BULGARIA Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite : Mii de locuitori ai Sofiei au ve­nit, sîmbătă dimineaţa, la aero­portul din capitala Bulgariei pen­tru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ca­re a făcut o vizită oficială în Re­publica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar, Anghel Ta­­nev, membru supleant al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim­­vicepreşedinte al Prezidiului A­­dunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Ku­­lişev, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, secre­tar al Prezidiului Adunării Popu­lare, Anghel Todorov, prim-secre­­tar al Comitetului orăşenesc So­fia al Partidului Comunist Bul­gar, Gheorghi Stoilov, preşedin­tele Comitetului Executiv al Sfa­tului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi stră­ini. De la reşedinţa guvernamenta­lă Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tova­răşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P. C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri Gheorghe­­ Traikov, preşedintele Prezidiului Adună­rii Populare a R. P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Birou­lui Politic, secretar al Comitetu­lui Central al P. C. Bulgar, Lîce­­zar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Bulgar, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniş­tri, Ivan Başev, ministrul aface­rilor externe, Konstantin Tella­­lov, şeful Secţiei de politică ex­ternă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucu­reşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu. Se into­nează imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România şi Re­publicii Populare Bulgaria. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în re­vistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române îşi iau (Continuare în pag. a 6-a) In pregătire, recolta anului viitor: Concomitent cu grăbirea arăturilor, preocupare sporită pentru fertilizarea terenului ! Este un fapt binecu­noscut că în condiţiile judeţului nostru, obţine­rea unor recolte mari depinde în cea mai ma­re măsură de executa­rea la timp şi în condi­ţii agrotehnice superi­oare a celor două lu­crări de bază­, arăturile de toamnă şi fertiliza­rea. Despre modul cum se desfăşoară prima ac­ţiune am mai scris în ziarul nostru, arătînd că este necesar ca acestea să se grăbească la ma­ximum în toate unită­ţile din judeţ, astfel ca anotimpul rece să gă­sească lucrarea încheia­tă. Concomitent, însă, trebuie să se efectueze într-un ritm mai intens şi acţiunea de fertilizare, întrucît realizările obţi­nute pînă acum în ju­deţ, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea în­grăşămintelor naturale, sunt departe de a fi mulţumitoare. Dacă în unele cooperative ca Feldioara, Cristian, Ghimbav, Hălchiu şi al­tele — unde an de an se realizează recolte mari tocmai datorită faptului că se acordă a­­tenţia cuvenită şi ferti­lizării terenurilor — a­­ceste lucrări sunt mai avansate, în multe uni­tăţi acţiunea de trans­portare la cîmp şi de în­corporare a gunoiului de grajd nici măcar nu a fost începută. Aşa stau lucrurile mai ales în cooperativele a­­gricole din zonele Făgă­raş şi Rupea. Aici, pînă la data de 18 noiem­brie s-au depozitat în capătul tarlalelor circa 19.000 şi respectiv 18.000 tone îngrășăminte orga­nice, din care nu s-au încorporat decît 1.800 și respectiv 1.600 tone pe cîte circa... 50 de hecta­re. Sînt neglijențe care nu pot avea nici un fel de justificare. în prezent, lucrările în cîmp sunt aproape în­cheiate. Prin urmare, atelajele, remorcile, tre­buie folosite din plin la transportul îngrășămin­telor naturale, dîndu-se prioritate grădinilor de legume, terenurilor des­tinate cartofilor, sfeclei, plantelor furajere. Pen­tru urgentarea lucrării, trebuie folosite la ma­ximum grefferele I.M.A., în care scop inginerii­­șefi să organizeze exem­plar activitatea mijloa­celor de transport. în acelaşi timp, este necesar să se intensifice şi aplicarea îngrăşămin­telor chimice, acţiune, de asemenea, rămasă în urmă în C.A.P. din zo­nele Rupea şi Făgăraş. în faţa unităţilor a­­gricole stau sarcini mari pentru sporirea produc­ţiei agricole în anul vii­tor. Realizarea acestora nu este posibilă decît numai prin efectuarea la timp a lucrărilor a­­mintite. De aceea, con­siliile de conducere, spe­cialiştii, mecanizatorii, ţăranii cooperatori sînt datori să-şi sporească eforturile, aducîndu-şi contribuţia la fertiliza­rea unor suprafeţe cit mai mari de teren, la în­cheierea grabnică a ară­turilor adinei de toam­nă. Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a îna­poiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C. C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mă­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Va­sile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialis­te România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ma­xim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, ge­nerali, ziarişti. Au fost de faţă Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. în numeroşi cetăţeni ai Capi­talei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Ni­colae Ceauşescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaţionau, scandau îndelung „Ceauşescu— P.C.R. !", exprimîndu-şi sentimen­tele de dragoste şi stimă faţă de conducătorul partidului şi statu­lui nostru, deplina satisfacţie fa­ţă de rezultatele deosebit de fruc­tuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noas­tre. Secretarul general al parti­dului a răspuns ovaţiilor mulţi­mii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bul­gar, Prezidiului Adunării Popu­lare şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegaţie de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a făcut o vizită oficială in Republica Populară Bulgaria, in­tre 18 şi 21 noiembrie 1970. Or. timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colabo­rare şi asistenţă mutuală intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Bo­­tevgrad şi Vraţa, Combinatul chi­mic Vrata, s-a intilnit cu nume­roşi oameni ai muncii şi cu re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luind cunoş­tinţă de realizările poporului bul­gar in construirea socialismului, de preocupările Partidului Comu­nist Bulgar privind dezvoltarea in continuare a economiei, ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru asigu­rarea progresului multilateral al societăţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frăţeşti tra­diţionale dintre popoarele român şi bulgar. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale celor două ţări au avut loc convorbiri, la ca­re au participat . Din partea română : Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Iiie Verdeţ, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C. C. al P.C.R., şeful secţiei Relaţii Exter­ne a C.C. al P.C.R., Nicolae Ble­jan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii So­cialiste România la Sofia. Din partea bulgară: Todor Jivkov, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Trai­kov, preşedintele Prezidiului A­­dunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîce­­zar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Ivan Başev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Kon­stantin Tellalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful sec­ţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C. Bul­gar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Bulgaria la Bucureşti. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri şi experţi ai celor două delegaţii. In cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă de prietenie şi Înţelegere recipro­ (Continuare in pag. a 6-a) I , 0 delegaţie de ziarişti marocani la Braşov Delegaţia de ziarişti marocani, care ne vizitează ţara, la invita­ţia M.A.E., a sosit ieri la Braşov. în cursul dimineţii, oaspeţii au fost primiţi de către tovarăşul Constantin Cîrţînă, preşedintele Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, în continuare, oaspeţii au vizi­tat uzina „Tractorul", cartiere de locuinţe, C.A.P. Codlea, şi obiec­tive social-culturale. PARTIDUL -MARELE ARHITECT AL ROMÂNIEI SOCIALISTE Pagina a 3-a I

Next