Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)
1971-01-14 / nr. 8091
Proletari din toata ţările, uniţi-»i! [Primn nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8091 Joi, 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Agregat de frezat și centruit axe realizat prin autoutilare la uzina „Tractorul". Manifestări consacrate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român 50 Pe măsură ce aniversarea gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român se apropie, manifestările consacrate evenimentului cunosc o tot mai mare diversitate. Printre acestea se numără și expunerea cu tema ,,Acţiuni ale clasei muncitoare la Braşov, în perioada anilor 1934-1938”, prezentată marţi după-amiază, la Casa prieteniei, de către muzeograful Dorica Bucur. O altă expunere, pe tema „Momente importante din viaţa şi activitatea partidului**, a fost prezentata zilele trecute, în sala căminului cultural, în faţa locuitorilor din Ghimber.it Activitatea partidului în perioada antebelică, largul front popular creat împotriva fascizării ţării şi, mai apoi, a războiului antisovietic, în vederea atingerii idealurilor de libertate socială şi naţională promovate în întreaga sa activitate de către partidul comuniştilor, unele momente din anii grei de lupta ilegală, amintiri despre tovarăşii de luptă şi teroarea din închisori - iată doar citeva aspecte, din multe altele, prezentate de tovarăşul Vasile Mihuţ, vechi militant al mişcării noastre muncitoreşti, cu ocazia întîlnirilor pe care le-a avut zilele acestea cu tineri membri de partid şi utecişti de la Combinatul chimic Făgăraş, facultatea de mecanică a Institutului politehnic din Braşov şi alte locuri. ★ Printre manifestările dedicate aniversării semicentenarului partidului se înscriu şi multe activităţi organizate ca şi pentru tineri. Astfel, din iniţiativa Comitetului judeţean al U.T.C., şi în ultima săptămînă au fost organizate excursii la Bucureşti, pentru vizitarea Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, la care au participat numeroşi tineri din întreprinderi, unităţi agricole, instituţii, şcoli. Dintre alte acţiuni care reţin atenţia, trebuie evidenţiate, de asemenea, două expoziţii : una de fotografii oglindind viaţa şi activitatea tinerilor din localitate şi din ţară, munca lor entuziastă consacrată edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate la Casa orăşenească de cultură din Făgăraş, şi o altă expoziţie, organizată la Rupea de Comitetul orăşenesc U.T.C. şi Casa de cultură din localitate, pe tema „Figuri de eroi comunişti şi utecişti*. După ce la filialele Bibliotecii municipale Braşov au fost deschise expoziţii pe tema „Florile Republicii“, în cadrul cărora au fost crr^cu mizore -manaje*' Kl'feifa dedicate aniversării semicentenarului partidului, aseară, la secţia pentru copii a aceleiaşi biblioteci, în prezenţa unei numeroase asistenţe, s-a desfăşurat o reuşită seară literară cu tema „Povestiri inspirate din lupta ilegală a P.C.R.“ V ă»■ Azi ne răspunde ing. NICOLAE COSTACHE, şeful serviciului mecanic şef la uzina „Tractorul" • De ce se porneşte de fiecare dată de la punctul „zero“ ? • Un an, doi la proiectare şi execuţie nu poate duce decât la ... uzură morală • „Engineering", o călăuză sigură pe căile bătătorite ale autodotărilor • Tipizarea, atribut al adaptabilităţii la diversificare • O arhivă întreagă de proiecte folosite doar o singură dată • Ar fi util să cunoaştem creaţia colegilor noştri din ultimii 5-10 ani • Nucleele specializate de proiectare din marile întreprinderi ar putea deservi avantajos întreprinderile mici şi mijlocii • Autoutilaje, dar nu cu „orice preţ" . Tehnicul, pentru a dovedi certitudinea eficienţei, trebuie să treacă prin filtrul economicului o întrecere pentru cel mai bun proiect. Sumar, la întrebarea ce ne-a fost adresată în coloanele ziarului dv., aş răspunde că despre înfiinţarea unui birou „engineering” la nivel judeţean şi despre generalizarea acestei iniţiative şi în alte judeţe nu pot să am decât o părere bună. Consider însă necesar să dau un răspuns mai larg, pentru a sublinia sau dezvolta unele din propunerile făcute de redacţie. Aş remarca de la bun început ca cea mai mare lacună a actualului cadru al acţiunii de autoutilare : lipsa unei informări reciproce organizate. Ca urmare, în realizarea maşinilor, agregatelor sau elementelor tipizate, se porneşte, de obicei, de pe un teren gol, de la punctul „zero". Pentru fiecare lucrare în parte se dă temă de proiectare, se întocmeşte un studiu tehnico-economic, proiectul şi abia după aceea se trece la execuţie. De aceea sînt aşa de scumpe unele autoutilări. Termenele lor de realizare sînt aşa de lungi, încît unele din ele în stadiul de dare în funcţiune fie că nu mai sunt necesare, fie că sunt uzate din punct de vedere moral. Concret, în prezent realizarea unor maşini prin autodotare durează un an, doi sau chiar mai mult. Consider că prin biroul „engineering" aceste neajunsuri ar putea fi înlăturate în cea mai mare parte. Aceasta prin cunoaşterea, cu ajutorul cataloagelor propuse, a realizărilor din alte întreprinderi din judeţ sau chiar din alte judeţe (cu condiţia înfiinţării unor birouri „engineering" şi în alte judeţe). Astfel, în autoutilările realizate cu asistenţă „engineering" s-ar putea elimina fazele de elaborare a temei de proiectare, S.T.E., de proiectare. Ca urmare, s-ar putea reduce termenele de execuţie a autoutilărilor, încadrîndu-le într-un cadru optim, care să nu depăşească 200 de zile, nici în cazul celor mai complicate agregate sau instalaţii. Pentru a înfăptui acest prim rol al biroului „engineering", în întreprinderi vor trebui create sau — acolo unde există — dezvoltate, nuclee specializate în proiectare. Nucleele de proiectare din întreprinderile mari, chiar în prezent, ar putea să acorde asistenţă „engineering" întreprinderilor mici şi mijlocii. Noi, şi în general întreprinderile mari, dispunem de arhive întregi de proiecte, din care foarte multe nu au fost folosite decit o singură dată. Valorificarea lor ar fi avantajoasă atît pentru noi, dar mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Concentrarea acestor nuclee la ora actuală nu o văd eficientă. Aceasta pe de o parte pentru că proiectanţii trebuie să fie aproape de locul de execuţie, sa acorde asistenţa pe tot parcursul înfăptuirii soluţiilor preconizate. Pe de altă parte, întreprinderile specializate în proiectare lucrează foarte scump. In acest sens mi-aș permite să dau și un exemplu. Nu de mult.T.C.M.E. ne-a executat un proiect pentru o mașină de tăiat dantură. El ne-a costat 580.000 lei. Realizarea lui nu este avantajoasă pentru că o maşină nouă de acest gen costă 600.000 lei, deci doar cu 20.000 lei mai mult decit proiectul. Aşadar, optez pentru valorificarea proiectelor în mai multe întreprinderi prin servicii „engineering" şi aceasta se poate realiza la un preţ convenabil atît pentru furnizor cît şi pentru beneficiar. Dacă, de pildă, am vinde un proiect numai la 1/3 din costul lui, după o triplă valorificare el ar rămine pe gratis pentru întreprinderea executantă. Astfel, s-ar crea şi o posibilitate de stimulare a celor ce realizează proiecte bune, solicitate şi de alţii. Mă gîndesc că din taxa percepută de biroul „engineering" pentru proiectele vîndute s-ar putea acorda stimulente şi pentru realizatorii lor, fapt ce ar crea un spirit de întrecere în ridicarea calităţii activităţii de proiectare, ar stimula iniţiativa cadrelor de concepţie. Printr-un astfel de spor de venituri ar fi lichidat şi decalajul faţă de cei de la F.M.U.A.B. şi alte uzine în care se plăteşte un spor de tehnicitate. Serviciile „engineering" vor contribui totodată la eliminarea paralelismului existent atît în proiectarea cît şi în execuția autoutilărilor — lacună ce constituie în prezent o sursă de iro- In împărăţia kilowaţilor. Foto: GH. BANUŢA (Continuare în pag. a 3-a) I 200 tone ciment livrate suplimentar Cimentiştii de la fabrica „Temelia" au înscris în grafice, din primele zile ale anului, cantităţi de produse realizate peste prevederile planului. Pînă ieri, colectivul fabricii a produs suplimentar mai mult de 200 tone ciment. Rezultatul ca atare este rodul eforturilor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aici depuse pentru ridicarea randamentelor instalaţiilor prin aprovizionarea constantă şi desenarea exemplară a fiecărui utilaj. iuwidj. SI Titlul acestui articol trezeşte, poate, bănuiala de senzaţional, de suspense. E vorba, de fapt, despre cu totul altceva. Rîndurile ce urmează - plecînd de la un caz trist şi, din păcate, foarte adevărat - vor să însemne un aspru rechizitoriu împotriva unor oameni lipsiţi de cele mai elementare sentimente umane, rostit în fața acelui mare și drept judecător care este OPINIA PUBLICA. Nu, hotărît nu, „povestea" ei, a Liviei Crudu, nu este una din multele, dar nici unica dramă (da, nu greșesc, despre o dramă e vorba !) de acest fel. lat-o : INEVITABILUL DEZNODĂMÎNT In atmosfera solemnă a sălii tribunalului, judecătorul pronunţă hotărîrea: „In numele legii instanţa — stabilind vinovăţia inculpatei minore Livia Crudu, de 17 ani, pentru infracţiunile de vagabondaj şi prostituţie - o condamnă la 1 an şi 2 luni închisoare". Cineva izbucneşte în plîns. întorc capul : e tatăl Liviei. Un bărbat în puterea vîrstei, cu privirea prăbuşită în podea, plînge în hohote. La cîţiva paşi în faţă, în boxa arestaţilor, cată au haine firidjls n i le tri îmbrăvărgate, le tremurînde, să-şi acopere obrazul năpădit de lacrimi. Acest tablou încărcat de durere îmi aduce în minte vorbele unui bătrîn cugetător. „Cea mai mare nedreptate pe lume este cea pe care trebuie să o rabde un părinte, conducindu-și copilul spre mormînt". Ceea ce se petrecea în preajma mea m-a îndemnat să continui cugetarea : „ ... sau un părinte ce-și petrece copilul pe drumul penitenciarului". Da, Florea Crudu, înţeleg şi-ţi simt durerea copleşitoare, fără margini. Ştiu că e unicul copil, care ţi-a rămas în grija şi a cărui mamna a decedat de mult, cu ani în urmă. Dar oare dumneata înţelegi, măcar acum, atît de tîrzîu, cît de vinovat eşti ? Iţi dai seama ce n-au făcut şi ce trebuia să faci pentru ca fiica ta să păşească pe calea cinstei, a demnităţii, corectitudinii, şi nu cea a degradării morale. Vei şti oare ce trebuie să faci după ce Livia îşi va ispăşi pedeapsa pentru a repara ce singur şi vinovat ai lăsat să se strice pentru a o aduce pe drumul cel bun, pentru a-ţi îndeplini (totuşi) datoria faţă de societate ? Dar să revenim la „povestea" Liviei. LA 17 ANI, O INCREDIBILĂ „ISTORIE" Rămasă fără mamă la 8 ani şi lipsită fiind de îndrumarea şi supravegherea corespunzătoare a tatălui (şi a şcolii, de ce n-am spune-o), fetiţa a ridicat de timpuriu „probleme" de comportament. Găsind climat prielnic, problemele din „mici" şi netratate, au devenit din ce în ce mai mari. „La 15 ani m-am căsătorit (?!?) cu Gabriel, un băiat din Bucureşti, mărturiseşte Livia — cu care am avut o fetiţă, astăzi aflată în îngrijirea părinţilor fostului soţ". Interesant , tatăl Liviei, care o ţinea sus şi tare în faţa organelor judiciare că a făcut „tot ceea ce omeneşte e cu putinţă", nu ştie nimic de căsătorie, de Gabriel, de copil. Despre ce fel de „omeneşte posibil" vorbeai dumneata, tovarășe Crudu, dacă nici măcar n-ai băgat de seamă că fata-i însărcinată, n-ai aflat că a născut un copil ? C. SOROCEANU, procuror (Continuare in pag. a 3-a) Complici nepedepsiji ai lui declin moral MINISTRUL DE EXTERNE AL ITALIEI, ALDO MORO, A SOSIT LA BRAŞOV După vizita prin Capitală, ministrul de externe al Italiei, Aldo Moro, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a plecat într-o călătorie pe Valea Prahovei, spre Braşov. La sosirea în oraş, ministrul italian a fost întimpinat de primarul municipiului, Constantin Şuțu. In onoarea ministrului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro, primarul municipiului a oferit un dineu. Au luat parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi ambasadorul României în Italia şi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Au participat ambasadorul Italiei la Bucureşti şi celelalte persoane oficiale care îl însoţesc pe oaspete. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, primarul municipiului Braşov, Constantin Şuţu, şi ministrul afacerilor externe Italiei, Aldo Moro, au rostit toasturi. (Agerpres) CALITATEA DOMINANTĂ A CURSURILOR DE INSTRUIRE A LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ Complexitatea sarcinilor ce se desprind din documentele de partid şi de stat şi îndeosebi din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, care cuprind măsuri de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea agriculturii, creşterea gradului de concentrare şi specializare a producţiei, îmbunătăţirea formelor de conducere şi de organizare a unităţilor, a fermelor şi brigăzilor, au determinat să se ia noi măsuri pentru organizarea cursurilor de instruire a cadrelor, a ţăranilor cooperatori, a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat şi mecanizatorilor. Acestea au fost organizate pe fiecare fermă în parte, pe brigadă sau alte formaţii de lucru, iar dezbaterile au loc sub directa îndrumare a specialiştilor, într-o perioadă compactă de cîteva săptămîni, cînd majoritatea lucrătorilor din agricultură sînt mai puţin ocupaţi cu diferitele acţiuni gospodăreşti In săptămîna aceasta şi specialiştii din, agricultura judeţului nostru au început predarea lecţiilor la aceste cursuri. Săptămînal vor fi predate cîte douătrei lecţii, care vor fi urmate de lucrări practice, dezbateri. Irecţiile vor fi predate în cadrul mai multor cercuri, după specificul locului de muncă. Astfel, în judeţ sunt organizate peste 300 de cercuri, din care mai bine de 100 pentru cultura plantelor de cîmp, 89 pentru creşterea taurinelor, 20 pentru creşterea porcilor şi pasărilor, 52 pentru creşterea oilor, 26 cercuri pentru legumicultură şi pomicultură etc. Ceea ce trebuie reliefat este faptul că în alcătuirea tematicii lecţiilor există o totală autonomie, fapt care implică o mare răspundere pentru specialişti şi toţi cei care trebuie să sprijine buna desfăşurare a cursurilor. Este necesar să se renunţe la generalităţi, la lucruri inutile, dezbătîndu-se numai teme strîns legate de realitatea vie a unităţii sau locului de muncă respectiv. Ca material didactic, specialiştii din unităţi folosesc broşurile editate de M.A.S. special în acest scop, diafilme şi filme documentare In -sc-est..-fel, lucrătorii. .din agricultură vor cunoaşte şi me-Ing. I. BERENGHI, directorul Casei agronomului Hălchiu (Continuare in pag. a 3-a) Foto: GH. BANUŢA Ieri dimineaţă, numeroşi cooperatori de la CA.P. Stupini au asistat la prima expunere televizată, din cadrul ciclului de lecţii organizat de Televiziunea română în colaborare cuM.A.S. pentru cursurile de instruire a lucrătorilor din agricultură. r- 708 Moare cu semnătura 1971 Constructorii de tractoare au debutat în noul an cu rezultate meritorii în înfăptuirea sarcinilor sporite de plan. Amplul proces de pregătire a producţiei pe 1971 a permis realizarea integrală a sarcinilor zilnice de plan. Pînă ieri, colectivul uzinei a realizat 700 de tractoare din planul ce revine uzinei pe acest an. Fapte de prestigiu in agenda chimistilor ligarăseni Fiecare zi ce o parcurg chimiştii fagărăşeni din acest an, marchează rezultate prestigioase în graficul realizării sarcinilor de plan sporite. Afirmaţia noastră o întăresc succesele fabricii de îngrăşăminte azotoase, care a realizat de la începutul anului şi pînă în prezent 1500 tone îngrăşăminte, cifră care relevă că prevederile pe această perioadă au fost substanţial depăşite. Peste o jumitate de milion oua , Întreprinderile agricole de stat din judeţ contribuie tot mai mult la buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare. Iată numai un exemplu destul de grăitor în această direcţie : In primele 12 zile ale acestui an, prin sectorul magazine gostat al I.A.S. Codlea, s-au vîndut populaţiei din Braşov: 501.320 bucăţi ouă proaspete provenite de la I.A.S. „Avicola" — Braşov, 2.560 kg. carne pasăre, 454 kg. păstrăvi, importante cantităţi de preparate din lapte şi carne, fructe, legume etc. Traulerul „MAREA NEAGRĂ" După o rodnică cursă de pescuit oceanic Miercuri a sosit în portul Tulcea traulerul românesc „Marea Neagră", care se înapoiază din cea de-a 5-a cursă de pescuit oceanic, în care a parcurs 16.000 mile marine, într-o convorbire avută cu corespondentul „Agerpres”, Nicolae Simion, prin intermediul staţiei de radio-coastă a portului Constanţa, comandantul navei, Victor Orban, a precizat că traulerul şi-a îndeplinit cu succes sarcina de a exploata zone noi, bogate în peşte. La 6.000 mile depărtare de ţară, în apele internaţionale ale Oceanului Atlantic, în dreptul coastelor Africii de Sud-Vest, „Marea Neagră“ a realizat plinul calelor în numai 32 de zile de pescuit efectiv, pescuind în total 1.250 tone de peşte, cu o medie zilnică de 39.600 kg, care constituie un record pentru navele flotei noastre oceanice. După sosirea în portul de bază, pe traulerul „Marea Neagră" a început activitatea de descărcare a celor 802 tone de peşte congelat şi 84 tone de făină şi ulei de peşte, in vederea pregătirii navei pentru o nouă călătorie de producţie.