Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)

1971-01-14 / nr. 8091

Proletari din toata ţările, un­iţi-»­i! [Primn nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8091 Joi, 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Agregat de frezat și centruit axe realizat prin autoutilare la uzina „Tractorul". Manifestări consacrate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român 50 Pe măsură ce aniversarea glorio­sului semicentenar al Partidului Comunist Român se apropie, ma­nifestările consacrate evenimentu­lui cunosc o tot mai mare diver­sitate. Printre acestea se numără și ex­punerea cu tema ,,Acţiuni ale cla­sei muncitoare la Braşov, în pe­rioada anilor 1934-1938”, prezen­tată marţi după-amiază, la Casa prieteniei, de către muzeograful Dorica Bucur. O altă expunere, pe tema „Momente importante din viaţa şi activitatea partidului**, a fost prezentata zilele trecute, în sala căminului cultural­, în faţa lo­cuitorilor din Ghimber.­it Activitatea partidului în perioada antebelică, largul front popular creat împotriva fascizării ţării şi, mai apoi, a războiului antisovietic, în vederea atingerii idealurilor de libertate socială şi naţională pro­movate în întreaga sa activitate de către partidul comuniştilor, unele momente din anii grei de lupta ilegală, amintiri despre tovarăşii de luptă şi teroarea din închisori - iată doar citeva aspecte, din multe altele, prezentate de tova­răşul Vasile Mihuţ, vechi militant al mişcării noastre muncitoreşti, cu ocazia întîlnirilor pe care le-a avut zilele acestea cu tineri membri de partid şi utecişti de la Combi­natul chimic Făgăraş, facultatea­ de mecanică a Institutului politehnic din Braşov şi alte locuri. ★ Printre manifestările dedicate a­­niversării semicentenarului parti­dului se înscriu şi multe activităţi organizate ca şi pentru tineri. Ast­fel, din iniţiativa Comitetului jude­ţean al U.T.C., şi în ultima săptă­­mînă au fost organizate excursii la Bucureşti, pentru vizitarea Mu­zeului de istorie a partidului co­munist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, la care au participat numeroşi tineri din întreprinderi, unităţi agricole, in­stituţii, şcoli. Dintre alte acţiuni care reţin a­­tenţia, trebuie evidenţiate, de ase­menea, două expoziţii : una de fotografii oglindind viaţa şi activi­tatea tinerilor din localitate şi din ţară, munca lor entuziastă consa­crată edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate­­ la Casa orăşenească de cultură din Făgă­raş, şi o altă expoziţie, organizată la Rupea de Comitetul orăşenesc U.T.C. şi Casa de cultură din loca­litate, pe tema „Figuri de eroi co­munişti şi utecişti*.­­ După ce la filialele Bibliotecii municipale Braşov au fost deschise expoziţii pe tema „Florile Repu­blicii“, în cadrul cărora au fost crr^cu mizore -man­­aje*' Kl'feifa dedi­cate aniversării semicentenarului partidului, aseară, la secţia pen­tru copii a aceleiaşi biblioteci, în prezenţa unei numeroase asistenţe, s-a desfăşurat o reuşită seară lite­rară cu tema „Povestiri inspirate din lupta ilegală a P.C.R.“ V ă»■ Azi ne răspunde ing. NICOLAE COSTACHE, şeful serviciului mecanic şef la uzina „Tractorul" • De ce se porneşte de fiecare dată de la punctul „zero“ ? • Un an, doi la proiectare şi execuţie nu poate duce decât la ... uzură morală • „Engineering", o călăuză sigură pe căile bătătorite ale autodotărilor • Tipizarea, atribut al adaptabilităţii la diversificare • O arhivă întreagă de pro­iecte folosite doar o singură dată • Ar fi util să cunoaştem creaţia colegilor noştri din ultimii 5-10 ani • Nucleele spe­cializate de proiectare din marile întreprinderi ar putea deservi avantajos întreprinderile mici şi mijlocii • Auto­utilaje, dar nu cu „orice preţ" . Tehnicul, pentru a dovedi certitudinea eficienţei, trebuie să treacă prin filtrul econo­micului o întrecere pentru cel mai bun proiect. Sumar, la întrebarea ce ne-a fost adresată în coloanele zia­rului dv., aş răspunde că despre înfiinţarea unui birou „enginee­ring” la nivel judeţean şi despre generalizarea acestei iniţiative şi în alte judeţe nu pot să am decât o părere bună. Consider însă necesar să dau un răspuns mai larg, pentru a sublinia sau dez­volta unele din propunerile fă­cute de redacţie. Aş remarca de la bun început ca cea mai mare lacună a ac­tualului cadru al acţiunii de auto­utilare : lipsa unei informări re­ciproce organizate. Ca urmare, în realizarea maşinilor, agrega­telor sau elementelor tipizate, se porneşte, de obicei, de pe un teren gol, de la punctul „zero". Pen­tru fiecare lucrare în parte se dă temă de proiectare, se întocmeşte un studiu tehnico-economic, pro­iectul şi abia după aceea se trece la execuţie. De aceea sînt aşa de scumpe unele autoutilări. Ter­menele lor de realizare sînt aşa de lungi, încît unele din ele în stadiul de dare în funcţiune fie că nu mai sunt necesare, fie că sunt uzate din punct de vedere moral. Concret, în prezent reali­zarea unor maşini prin autodo­­tare durează un an, doi sau chiar mai mult. Consider că prin bi­roul „engineering" aceste neajun­suri ar putea fi înlăturate în cea mai mare parte. Aceasta prin cunoaşterea, cu ajutorul cataloa­gelor propuse, a realizărilor din alte întreprinderi din judeţ sau chiar din alte judeţe (cu condiţia înfiinţării unor birouri „enginee­ring" şi în alte judeţe). Astfel, în autoutilările realizate cu asis­tenţă „engineering" s-ar putea elimina fazele de elaborare a te­mei de proiectare, S.T.E., de pro­iectare. Ca urmare, s-ar putea reduce termenele de execuţie a autoutilărilor, încadrîndu-le în­­tr-un cadru optim, care să nu de­păşească 200 de zile, nici în ca­zul celor mai complicate agre­gate sau instalaţii. Pentru a înfăptui acest prim rol al biroului „engineering", în întreprinderi vor trebui create sau — acolo unde există — dez­voltate, nuclee specializate în proiectare. Nucleele de proiec­tare din întreprinderile mari, chiar în prezent, ar putea să a­­corde asistenţă „engineering" în­treprinderilor mici şi mijlocii. Noi, şi în general întreprinde­rile mari, dispunem de arhive în­tregi de proiecte, din care foarte multe nu au fost folosite decit o singură dată. Valorificarea lor ar fi avantajoasă atît pentru noi, dar mai ales pentru întreprinde­rile mici şi mijlocii. Concentra­rea acestor nuclee la ora actuală nu o văd eficientă. Aceasta pe de o parte pentru că proiectanţii trebuie să fie aproape de locul de execuţie, sa acorde asistenţa pe tot parcursul înfăptuirii solu­ţiilor preconizate. Pe de altă parte, întreprinderile specializate în proiectare lucrează foarte scump. In acest sens mi-aș per­mite să dau și un exemplu. Nu de mult­­.T.C.M.E. ne-a executat un proiect pentru o mașină de tăiat dantură. El ne-a costat 580.000 lei. Realizarea lui nu este avantajoasă pentru că o maşină nouă de acest gen costă 600.000 lei, deci doar cu 20.000 lei mai mult decit proiectul. Aşadar, op­tez pentru valorificarea proiecte­lor în mai multe întreprinderi prin servicii „engineering" şi aceasta se poate realiza la un preţ con­venabil atît pentru furnizor cît şi pentru beneficiar. Dacă, de pildă, am vinde un proiect numai la 1/3 din costul lui, după o triplă valorificare el ar rămine pe gratis pentru întreprinderea executantă. Astfel, s-ar crea şi o posibilitate de stimulare a celor ce realizează proiecte bune, so­licitate şi de alţii. Mă gîndesc că din taxa percepută de biroul „engineering" pentru proiectele vîndute s-ar putea acorda stimu­lente şi pentru realizatorii lor, fapt ce ar crea un spirit de în­trecere în ridicarea calităţii ac­tivităţii de proiectare, ar stimula iniţiativa cadrelor de concepţie. Printr-un astfel de spor de veni­turi ar fi lichidat şi decalajul faţă de cei de la F.M.U.A.B. şi alte u­­zine în care se plăteşte un spor de tehnicitate. Serviciile „engineering" vor contribui totodată la eliminarea paralelismului existent atît în proiectarea cît şi în execuția autoutilărilor — lacună ce con­stituie în prezent o sursă de iro- In împărăţia kilowaţilor. Foto: GH. BANUŢA (Continuare în pag. a 3-a) I 200 tone ciment livrate suplimentar Cimentiştii de la fabrica „Temelia" au înscris în gra­fice, din primele zile ale anu­lui, cantităţi de produse reali­zate peste prevederile planu­lui. Pînă ieri, colectivul fabri­cii a produs suplimentar mai mult de 200 tone ciment. Re­zultatul ca atare este rodul e­­forturilor muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor de aici depuse pentru ridicarea randa­mentelor instalaţiilor prin a­­provizionarea constantă şi de­senarea exemplară a fiecărui utilaj. i­uwidj. S­­­I T­itl­u­l acestui articol trezeşte, poate, bă­nuiala de senza­ţional, de sus­pense. E vorba, de fapt, despre cu totul altceva. Rîndurile ce urmează - plecînd de la un caz trist şi, din păcate, foarte a­­devărat - vor să însemne un aspru rechizitoriu îm­potriva unor oameni lip­siţi de cele mai elemen­tare sentimente umane, rostit în fața acelui mare și drept judecător care este OPINIA PUBLICA. Nu, hotărît nu, „poves­tea" ei, a Liviei Crudu, nu este una din multele, dar nici unica dramă (da, nu greșesc, despre o dramă e vorba !) de acest fel. lat-o : INEVITABILUL DEZNODĂMÎNT In atmosfera solemnă a sălii tribunalului, judecă­torul pronunţă hotărîrea: „In numele legii instanţa — stabilind vinovăţia in­culpatei minore Livia Crudu, de 17 ani, pentru infracţiunile de vagabon­daj şi prostituţie - o con­damnă la 1 an şi 2 luni închisoare". Cineva iz­bucneşte în plîns. întorc capul : e tatăl Liviei. Un bărbat în puterea vîrstei, cu privirea prăbuşită în podea, plînge în hohote. La cîţiva paşi în faţă, în boxa arestaţilor, cată au haine firidjls n i le tri îmbră­vărgate, le tremurînde, să-şi aco­pere obrazul năpădit de lacrimi. Acest tablou în­cărcat de durere îmi a­­duce în minte vorbele u­­nui bătrîn cugetător. „Cea mai mare nedreptate pe lume este cea pe care trebuie să o rabde un pă­rinte, conducindu-și co­pilul spre mormînt". Ceea ce se petrecea în preajma mea m-a îndemnat să con­tinui cugetarea : „ ... sau un părinte ce-și petrece copilul pe drumul peni­tenciarului". Da, Florea Crudu, înţeleg şi-ţi simt durerea copleşitoare, fără margini. Ştiu că e unicul copil, care ţi-a rămas în grija şi a cărui mamna a decedat de mult, cu ani în urmă. Dar oa­re dum­neata înţelegi, măcar a­­cum, atît de tîrzîu, cît de vinovat eşti ? Iţi dai sea­ma ce n-au­ făcut şi ce trebuia să faci pentru ca fiica ta să păşească pe calea cinstei, a demnită­ţii, corectitudinii, şi nu cea a degradării morale. Vei şti oare ce trebuie să faci după ce Livia îşi va ispăşi pedeapsa pentru a repara ce singur şi vino­vat ai lăsat să se strice pentru a o aduce pe dru­mul cel bun, pentru a-ţi îndeplini (totuşi) datoria faţă de societate ? Dar să revenim la „povestea" Liviei. LA 17 ANI, O INCRE­DIBILĂ „ISTORIE" Rămasă fără mamă la 8 ani şi lipsită fiind de îndrumarea şi suprave­gherea corespunzătoare a tatălui (şi a şcolii, de ce n-am spune-o), fetiţa a ridicat de timpuriu „pro­bleme" de comportament. Găsind climat prielnic, problemele din „mici" şi netratate, au devenit din ce în ce mai mari. „La 15 ani m-am căsătorit (?!?) cu Gabriel, un bă­iat din Bucureşti,­­ măr­turiseşte Livia — cu care am avut o fetiţă, astăzi aflată în îngrijirea părin­ţilor fostului soţ". Intere­sant , tatăl Liviei, care o ţinea sus şi tare în faţa organelor judiciare că a făcut „tot ceea ce ome­neşte e cu putinţă", nu ştie nimic de căsătorie, de Gabriel, de copil. Despre ce fel de „omeneşte po­sibil" vorbeai dumneata, tovarășe Crudu, dacă nici măcar n-ai băgat de sea­mă că fata-i însărcinată, n-ai aflat că a născut un copil ? C. SOROCEANU, procuror (Continuare in pag. a 3-a) Complici nepedepsiji ai lui declin moral MINISTRUL DE EXTERNE AL ITALIEI, ALDO MORO, A SOSIT LA BRAŞOV După vizita prin Capitală, ministrul de externe al Italiei, Aldo Moro, împreună cu persoanele oficiale care îl înso­ţesc, a plecat într-o călătorie pe Valea Prahovei, spre Braşov. La sosirea în oraş, ministrul italian a fost întimpinat de primarul municipiului, Constantin Şuțu. In onoarea ministrului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro, primarul municipiului a oferit un dineu. Au luat parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, precum şi ambasadorul României în Italia şi repre­zentanţi ai organelor locale de stat. Au participat ambasadorul Italiei la Bucureşti şi ce­lelalte persoane oficiale care îl însoţesc pe oaspete. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordia­lă, primarul municipiului Braşov, Constantin Şuţu, şi minis­trul afacerilor externe Italiei, Aldo Moro, au rostit toas­turi. (Agerpres) CALITATEA DOMINANTĂ A CURSURILOR DE INSTRUIRE A LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ Complexitatea sarcinilor ce se desprind din documentele de par­tid şi de stat şi îndeosebi din Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, care cuprind măsuri de o deo­sebită importanţă pentru dezvol­tarea agriculturii, creşterea gra­dului de concentrare şi speciali­zare a producţiei, îmbunătăţirea formelor de conducere şi de orga­nizare a unităţilor, a fermelor şi brigăzilor, au determinat să se ia noi măsuri pentru organizarea cursurilor de instruire a cadrelor, a ţăranilor cooperatori, a lucră­torilor din întreprinderile agri­cole de stat şi mecanizatorilor. Acestea au fost organizate pe fie­care fermă în parte, pe brigadă sau alte formaţii de lucru, iar dezbaterile au loc sub directa îndrumare a specialiştilor, într-o perioadă compactă de cîteva săp­­tămîni, cînd majoritatea lucrăto­rilor din agricultură sînt mai pu­ţin ocupaţi cu diferitele acţiuni gospodăre­şti In săptămîna aceasta şi specia­liştii din, agricultura judeţului nostru au început predarea lec­ţiilor la aceste cursuri. Săptă­­mînal vor fi predate cîte două­­trei lecţii, care vor fi urmate de lucrări practice, dezbateri. Irec­­ţiile vor fi predate în cadrul mai multor cercuri, după specificul locului de muncă. Astfel, în ju­deţ sunt organizate peste 300 de cercuri, din care mai bine de 100 pentru cultura plantelor de cîmp, 89 pentru creşterea taurinelor, 20 pentru creşterea porcilor şi pasărilor, 52 pentru creşterea oi­lor, 26 cercuri pentru legumicul­­tură şi pomicultură etc. Ceea ce trebuie reliefat este faptul că în alcătuirea tematicii lecţiilor există o totală autono­mie, fapt care implică o mare răspundere pentru specialişti şi toţi cei care trebuie să sprijine buna desfăşurare a cursurilor. Este necesar să se renunţe la ge­neralităţi, la lucruri inutile, dez­­bătîndu-se numai teme strîns le­gate de realitatea vie a unităţii sau locului de muncă respectiv. Ca material didactic, specialiştii din unităţi folosesc broşurile e­­ditate de M.A.S. special în acest scop, diafilme şi filme documen­tare In -sc-est.­.-fel, lucrătorii. .din agricultură vor cunoaşte şi me-Ing. I. BERENGHI, directorul Casei agronomului Hălchiu (Continuare in pag. a 3-a) Foto: GH. BANUŢA Ieri dimineaţă, nume­roşi cooperatori de la CA.P. Stupini au asis­tat la prima expunere televizată, din cadrul ci­clului de lecţii organi­zat de Televiziunea ro­mână în colaborare cu­­M.A.S. pentru cursurile de instruire a lucrăto­rilor din agricultură. r- 708 Moare cu semnătura 1971 Constructorii de trac­toare au debutat în noul an cu rezultate merito­rii în înfăptuirea sarci­nilor sporite de plan. Amplul proces de pre­gătire a producţiei pe 1971 a permis realizarea integrală a sarcinilor zilnice de plan. Pînă ieri, colectivul uzinei a realizat 700 de tractoare din planul ce revine uzinei pe acest an. Fapte de prestigiu in agenda chimistilor ligarăseni Fiecare zi ce o par­curg chimiştii fagără­­şeni din acest an, mar­chează rezultate presti­gioase în graficul reali­zării sarcinilor de plan sporite. Afirmaţia noas­tră o întăresc succesele fabricii de îngrăşăminte azotoase, care a reali­zat de la începutul a­­nului şi pînă în prezent 1500 tone îngrăşăminte, cifră care relevă că prevederile pe această perioadă au fost sub­stanţial depăşite. Peste o jumitate de milion oua , Întreprinderile agri­cole de stat din judeţ contribuie tot mai mult la buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare. Iată nu­mai un exemplu destul de grăitor în această di­recţie : In primele 12 zi­le ale acestui an, prin sectorul magazine gos­tat al I.A.S. Codlea, s-au vîndut populaţiei din Braşov: 501.320 bucăţi ouă proaspete proveni­te de la I.A.S. „Avicola" — Braşov, 2.560 kg. car­ne pasăre, 454 kg. păs­trăvi, importante can­tităţi de preparate din lapte şi carne, fructe, le­gume etc. Traulerul „MAREA NEAGRĂ" După o rodnică cursă de pescuit oceanic Miercuri a sosit în portul Tulcea traulerul românesc „Marea Nea­gră", care se înapoiază din cea de-a 5-a cursă de pescuit oceanic, în care a parcurs 16.000 mile marine, într-o convorbire avută cu corespondentul „Agerpres”, Nicolae Si­­mion, prin intermediul staţiei de radio-coastă a portului Constanţa, co­mandantul navei, Victor Orban, a precizat că traulerul şi-a îndeplinit cu succes sarcina de a exploata zone noi, bogate în peşte. La 6.000 mile depărtare de ţară, în apele internaţionale ale O­ceanului Atlantic, în dreptul coastelor Africii de Sud-Vest, „Marea Neagră“ a realizat plinul calelor în numai 32 de zile de pescuit efectiv, pescuind în total 1.250 tone de peşte, cu o medie zilnică de 39.600 kg, care consti­tuie un record pentru navele flotei noastre oceanice. După sosirea în portul de bază, pe traulerul „Marea Neagră" a început activitatea de descărcare a celor 802 tone de peşte congelat şi 84 tone de făină şi ulei de peşte, in vederea pregătirii navei pentru o nouă călătorie de producţie.

Next