Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)
1971-01-16 / nr. 8093
alcăruin nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8093 Simbătă, 16 ianuarie 1971 Proletari din toate târife, uniţi»!! 4 pagini 30 bani Ce în ce biroi părereadrul cabi de aşii iveţi netulistenţi despre crearea ai O.S.P.M. a unui „engineering“? Azi ne răspunde ing. CONSTANTIN MIHĂESCU, din serviciul de organizare al C.I.A.T. — Braşov tate în articolul din ziarul „Drum nou’, publicat în 10 ianuarie a.c. şi în ecourile ce au urmat pot avea o influență dinamizatoare asupra autoutilării întreprinderilor. Luate izolat, toate compartimentele de autodotare din uzine sunt rentabile, fapt uşor de demonstrat prin evaluarea economiilor aduse în urma utilizării fiecărei lucrări realizate , dar cît de apropiată este rentabilitatea acestei lucrări faţă de cea a soluţiei celei mai bune posibile în condiţiile existente, nu se poate aprecia fără informaţii din afara surselor compartimentului respectiv, aşa cum nu putem măsura viteza trenului în care călătorim fără puncte de reper din exterior. Să presupunem de exemplu că într-o întreprindere cu cca. cinci sute de salariaţi se utilizează zece muncitori pentru efectuarea unei anumite operaţii foarte simple. Un motiv oarecare face ca operaţia să fie încredinţată pentru mecanizare compartimentului de autodotare. Acesta realizează o maşină , care costă cincizeci de mii de lei şi economiseşte cinci muncitori. Deci maşina e rentabilă şi lucrarea pare bună. Ceva mai înainte,într-o întreprindere omoloagă, din acelaşi judeţ, dar din alt minister, aceeaşi problemă a fost rezolvată pe baze ştiinţifice. S-a făcut analiza mişcărilor prin cronoanaliză, prin filmare, prin metoda M.T.M. — tehnici cunoscute în orice birou de metode eficace. S-a tras concluzia că numai UNA singură din mişcările care compuneau operaţia costa mult, celelalte fiind foarte rapide. în această a doua întreprindere numai mişcarea scumpă a fost mecanizată şi maşina cu studiu cu tot n-a costat decit zece mii de lei pentru a da global acelaşi cîştig — deşi cu o rentabilitate de CINCI ORI mai mare ! Nu este un secret pentru nimeni că o parte din întreprinderile noastre n-au atins încă nivelul de calitate a gestiunii organizatorice în care noţiunea de rentabilitate să devină un veritabil reflex. Şi sunt încă puţine întreprinderi care nu se mulţumesc numai să se asigure că fiecare cheltuială este rentabilă, ci studiază în rezolvarea oricărei probleme, gama tuturor soluţiilor posibile pentru a alege dintre ele pe cea mai rentabilă, soluţia de RENTABILITATE OPTIMĂ. Ne putem pune atunci, pe bună dreptate, întrebările : Nu am fi putut realiza cu un efort mai mic cutare sau cutare lucrare ? Cine se ocupă în prezent în mod expres de acest aspect al problemei ? Şi la ce nivel, pentru ca soluţia aleasă în cazul fiecărei lucrări de autoutilare să fie optimă din punct de vedere al renntabilităţii ? Fără îndoială că un rol deosebit de important în problema rentabilizării înaintate a autodotărilor îl joacă centralele industriale. De exemplu la C.I.A.T.-Braşov principalele lucrări de autodotare sunt avizate de serviciul preţ de cost în colaborare cu serviciul de organizare din centrală. In cazul în care costul antecalculat al lucrării pare a fi exagerat în comparaţie cu una similară din altă întreprindere a centralei, aceste două servicii îşi trimit delegaţi la întreprinderea constructoare şi împreună cu personalul de specialitate de paci, analizează cauzele care duc la un cost ridicat şi iau măsuri de reducere a acestora pînă la un nivel apropiat cu cel al lucrărilor omoloage efectuate în alte unităţi. Menţionăm de asemenea că în planul de măsuri de perfecţionare a activităţii centralei în anul 1971, pe lingă unele obiective ca: îmbunătăţirea structurii organizatorice, integrarea unor activităţi comerciale, reorganizarea activităţii de import -export, integrarea în C.I.A.T. a fabricaţiei produselor pînă la un nivel optim — economic, integrarea unor operaţiuni de planificare, concentrarea activităţii de elaborare şi unificare a normativelor de timpi şi deservire, a fost prevăzută şi înfiinţarea unor sectoare de proiectare centralizată a lucrărilor de investiţii şi construcţii-montaj într-o primă etapă şi a maşiniloragregat in etapa următoare. Prima etapă a şi fost realizată parţial prin gruparea, în cadrul I.C.P.A.T. Braşov, a compartimentelor de proiectare a lucrărilor de investiţii şi construcţii-montaj de la uzinele „Steagul roşu" şi „Tractorul", desăvîrşindu-se în prezent prin preluarea de la I.P.C.M. — filiala Braşov, a personalului care deserveşte uzinele centralei. În etapa următoare se prevede gruparea intr-un singur compartiment a activităților de proiec (Continuare in pag. a 3-a) • Care este rentabilitatea optimă a autoutilărilor ? # Rolul centralelor în coordonarea autoutilărilor # Se impune centralizarea proiectării mașinilor agregat # Actualitatea „serviciilor pentru producție“ • Un program concret pentru trecerea la noul cadru organizatoric. LA UZINA DE AUTOCAMIOANE A INTRAT IN FUNCŢIUNE UN NOU TRANSPORTOR INTERSECŢII După ce a trecut cu succes probele tehnologice, noul transportor automat intersecţii, de la Uzina de autocamioane a fost dat în exploatare. El a fost proiectat de un colectiv condus de ing. Dan Dragolea şi executat de sectorul mecanic şef condus de ing. Dan Cămărescu. Transportorul are o lungime totală de 3.650 m., făcînd legătura între principalele secţii ale uzinei, printre caracteristicile tehnice se numără : viteza de 5m/mitrut, încărcătura maximă pe cărucior 250 kg., încărcătura maximă pe 4 cărucioare cuplate 1000 kg. şi capacitatea de transport 22 tone/oră, 2000 m.c. PREFABRICATE LIVRATE ŞANTIERELOR Constructorii de la I.P.E.C. au livrat şantierelor pînă la jumătatea lunii ianuarie din acest an peste 2.000 m.c. prefabricate din beton. Suntem informaţi că prin măsurile ce le vor lua în continuare organizatorii producţiei de aici pentru folosirea deplină a suprafeţelor de producţie, deservirea raţională a locurilor de muncă şi folosirea timpului de lucru, vor fi create toate premisele pentru depăşirea planului pe luna ianuarie şi livrarea suplimentară de prefabricate către şantierele de construcţii. SEMIREMORCĂ PENTRU BUŞTENI In atelierul mecanic pentru autodotări de la Unitatea pentru mecanizarea transporturilor forestiere Braşov, se află în fază de prototip un nou mijloc pentru transportul buştenilor. Este vorba de semiremorca de 14—18 tone. Realizată prin autoutilaje,semiremorca se caracterizează printr-o capacitate de transport sporită, prin viteza şi uşurinţa de urcare pe pantele mari, prin ridicarea remorcii pe autoşasiu la mersul în gol etc. De remarcat că noul mijloc de transport forestier a fost proiectat şi executat de un colectiv de specialişti de la U.M.T.F., condus de inginerul şef al unităţii, Vaier Comăniciu şi de ing. Vaier Vasilcoi, şeful serviciului tehnic de cercetareproiectare. -^oliî U^T ‘•Ujtf ■Jr'‘••i.'iV CINCIHALUL—1966-1970 Creşterea producţiei de rulmenţi şi material rulant Un reporter inspirat a supranumit rulmenţii „inelele de argint" ale industriei. Metafora este cît se poate de sugestivă. într-adevăr, rulmenţii fabricaţi la Braşov îi întâlneşti în peste 210 tipuri, cîte se realizează în prezent, în absolut toate ramurile economiei naţionale. Un nimb strălucitor pe marca uzinei este şi exportul. Produsele uzinei participă cu rezultate prestigioase în competiţia cu rulmenţii realizaţi de cele mai reputate firme producătoare din străinătate, U.M.M.R., sau altfel spus, mecanicul şef al căilor ferate. In ultimul timp această uzină, pe lingă reparaţia de material rulant, s-a specializat şi in fabricarea de utilaje necesare întreţinerii căilor de rulare. O contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie româno-italieneO capodoperă a tehnicii şi arhitecturii moderne HOTELUL INTERCONTINENTAL BUCUREŞTI Aşadar, realizarea profesională conferă sens şi valoare existenţei umane, obiectivîndu-i idealurile şi deschizîndu-i mereu noi orizonturi. Care este însă secretul acestei contopiri totale a individului cu meseria sa ? Ce resort magic declanşează instalarea măiestriei, a competenţei, ca dominantă a activităţii zilnice ? Sau altfel spus, de ce unii ajung OAMENI DE MESERIE, iar alţii nu reuşesc să scape de povara copleşitoare a mediocrităţii, de penibilul spectru al ratării ? Răspunsul la toate aceste întrebări nu poate fi decât unul singur. Sincronizarea opţiunilor profesionale cu aptitudinile reprezintă premisa esenţială a succesului. Desigur, pe parcurs intervin o serie de factori subiectivi care alimentează procesul complex al identificării omului cu meseria sa. Apare dragostea de meserie, orgoliul profesional, spiritul de sacrificiu. Dar nu poţi iubi ceva ce nu găseşte rezonanţe în sufletul tău, nu te poţi jertfi fără să iubeşti. Poţi fi disciplinat, poţi respecta programul, poţi să-ţi faci meseria satisfăcător, poţi să te menţii la un anumit nivel care să-ţi justifice salariul, dar nimic mai mult. Oricîtă voinţă ai avea şi aceasta joacă un rol extraordinar în formarea caracterului, nu te poţi avînta în rîndul elitelor profesionale. Dacă cele enunţate mai sus sînt adevăruri incontestabile, demonstrate de ştiinţă şi verificate în practică, tot atît de cert este şi faptul că orice om normal posedă o predispoziţie nativă, o înclinaţie, o aptitudine pentru o anumită îndeletnicire. Esenţialul este ca aceasta să fie cultivată, îngrijită şi ocrotită ca o floare şi nu o alta imaginară. Rousseau spunea că cele mai mari necazuri ale oamenilor provin, din contradicţia existentă între aspiraţii şi posibilităţi. Afirmaţia este perfect valabilă. Dar în viaţa de toate zilele cum se realizează întâlnirea aptitudinii cu meseria aleasă ? Cîteva răspunsuri la această complexă întrebare le-am aflat în cursul anchetei de faţă . „Părinţii mei voiau să mă facă blănar, povesteşte amuzat Ioan Drăgănel — borwerkist — unul dintre muncitorii de înaltă măiestrie de la secţia de reparaţii a uzinei „Tractorul". Am stat o săptămînă ca ucenic şi am fugit. Aveam un unchi lăcătuş mecanic care mă luase cu el la lucru de cîteva ori. După ce am plecat de la blănar m-am angajat ca ucenic şi aşa am devenit mecanic de avioane. După reprofilarea uzinei, am lucrat la tractoare". Adesea interesul pentru o meserie este trezit prin contactul eu, un adult care o profesează. Deşi există unele situaţii cînd interesul nu izvorăşte neapărat dintr-o aptitudine anume, de cele mai multe ori el vădeşte o predispoziţie, o înclinaţie latentă. Un exemplu şi mai elocvent în acest sens l-am găsit în scurta biografie a altui meseriaş de clasă de la uzina „Tractorul", electricianul Constantin Coman: „îmi plăcea fizica. Făceam mereu experienţe cu baterii electrice, cu becuri, aveam un electromagnet. Cred că mă molipsisem de la fratele meu care era electrician. Aşa că m-am dus la şcoala profesională şi în 1953 am devenit electrician ... Dacă ar fi să-mi aleg din nou o meserie tot pe asta aş alege-o. Nici nu ştiţi ce bucurie m-a cuprins cînd am efectuat singur primele reparaţii capitale la complicatele maşini de copiat". Am cerut mai multor interlocutori să-mi spună dacă ar dori, ca fiul sau fiica lor, să-şi însuşească aceeaşi meserie ca şi ei. O parte au răspuns afirmativ, iar alţii au declarat că nici în ruptul capului nu şi-ar sfătui copiii să le urmeze în meserie. Reţinînd numele cîtorva am întreprins o anchetă la locurile lor de muncă. Toţi fără excepţie erau conştiincioşi, ordonaţi, corecţi, dar nimic mai mult. Nu li se putea reproşa mare lucru, dar nici nu se putea spune mare lucru despre ei. Oameni înglodaţi în rutină, suprasaturaţi de o meserie practicată nu din plăcere ci din nevoie, nu cu pasiune ci cu indiferenţă. Nu vor ca urmaşii lor să le continue profesiunea. Iată unul dintre cele mai accesibile semne ale ratării. Întrucît era vorba de oameni adulţi, porniţi pe un făgaş din care n-au puterea şi dorinţa de a ieşi, dezvăluirea identităţii lor în ziar ar fi inutilă. Reversul medaliei este însă mult mai semnificativ. Istoria cunoaşte nenumărate cazuri cînd înalta măiestrie s-a transmis din tată în fiu, devenind blazo-u nul purtat ,cu cinste de generaţii întregi. Familii înnobilate nu datorită „sîngelui albastru" moştenit ci prin muncă, prin trudă. Dincolo de tradiţia constituită, fenomenul are o reală motivaţie psihologică. Aptitudinile sunt trăsături genetice, dar fondul ereditar , poate fi modificat prin acţiunile constant practicate de la o generaţie la alta, ele se a- V. Şt. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) ANCHETA SOCIALĂ SUPLIMENT DE INFORMAŢIE CULTURAL-SPORTIVĂ ^ ŞI CETĂŢENEASCA AL ZIARULUI „DRUM NOU" . COnSFATUISE mm politics SI CULTURAL EDUCmiVă DE uşi Ieri, la comitetul judeţean de partid, a avut loc o consfătuire privind munca politică şi cultural-educativă de masă. Au participat secretari şi locţiitori de secretari ai comitetelor orăşeneşti de partid şi ai unor comitete comunale de partid, cadre de conducere ale organizaţiilor sindicale, U.T.C. şi de femei judeţene şi orăşeneşti, responsabili cu propaganda în comitetele de partid şi responsabili culturali ai comitetelor sindicatelor din mari întreprinderi, activişti culturali. Pe marginea referatelor prezentate, au luat cuvîntul numeroşi participanţi, care au dezbătut pe larg diferite aspecte ale activităţii colectivelor obşteşti de agitatori, ale agitaţiei vizuale, gazetelor de perete, informării politice a maselor, brigăzilor artistice de agittaţie etc., relevînd formele şi metodele noi folosite, căile de perfecţionare a muncii politico-educative de masă în viitor. In încheierea lucrărilor consfătuirii, au luat cuvîntul tovarăşii Ionel Dicu, adjunct de şef de secţie la secţia de propagandă a C.C. al P.C.R., şi Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, care au subliniat sarcinile ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă, caselor de cultură şi cluburilor, în vederea sporirii contribuţiei acestora la formarea şi dezvoltarea conştiinței socialiste a maselor de oameni ai muncii, la mobilizarea acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin economiei județului nostru. BUMERANGUL“ 300.000 DE MILITARI ÎNTORŞI DIN VIETNAM SÎNT NARCOMANI O „ŞCOALĂ" A CRIMEI MORŢI PRIN SUPRADROGARE (In pagina a 4-a) i