Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)

1971-01-16 / nr. 8093

alc­ă­ruin­ nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8093 Simbătă, 16 ianuarie 1971 Proletari din toate târife, uniţi­»!! 4 pagini 30 bani Ce în ce biroi părere­a­­drul cabi­­ de aşii iveţi netuli­stenţi despre crearea ai O.S.P.M. a unui­­ „engineering“? Azi ne răspunde ing. CONSTANTIN MIHĂESCU, din serviciul de organizare al C.I.A.T. — Braşov tate în articolul din ziarul „Drum nou’, publicat în 10 ianuarie a.c. şi în ecourile ce au urmat pot avea o influență dinamizatoare asupra autoutilării întreprinderi­lor. Luate izolat, toate comparti­mentele de autodotare din uzine sunt rentabile, fapt uşor de de­monstrat prin evaluarea econo­miilor aduse în urma utilizării fiecărei lucrări realizate , dar cît de apropiată este rentabilita­tea acestei lucrări faţă de cea a soluţiei celei mai bune posibile în condiţiile existente, nu se poate aprecia fără informaţii din afara surselor compartimentului respectiv, aşa cum nu putem mă­sura viteza trenului în care călă­torim fără puncte­­ de reper din exterior. Să presupunem de exemplu că într-o întreprindere cu cca. cinci sute de salariaţi se utilizează zece muncitori pentru efectuarea unei anumite operaţii foarte simple. Un motiv oarecare face ca ope­raţia să fie încredinţată pentru mecanizare compartimentului de autodotare. Acesta realizează o maşină , care costă cincizeci de mii de lei şi economiseşte cinci muncitori.­ Deci maşina e renta­bilă şi lucrarea pare bună. Ceva mai înainte,­­într-o întreprindere omoloagă, din acelaşi judeţ, dar din alt minister, aceeaşi problemă a fost rezolvată pe baze ştiinţi­fice. S-a făcut analiza mişcărilor prin cronoanaliză, prin­ filmare, prin metoda M.T.M. — tehnici cunoscute în orice birou de me­tode eficace. S-a tras concluzia că numai UNA singură din miş­cările care compuneau operaţia costa mult, celelalte fiind foarte rapide. în această a doua­ între­prindere numai mişcarea scumpă a fost mecanizată şi maşina cu studiu cu tot n-a costat decit zece mii de lei pentru a da global a­­celaşi cîştig — deşi cu o rentabi­litate de CINCI ORI mai mare ! Nu este un secret pentru ni­meni că o parte din întreprinde­rile noastre n-au atins încă nive­lul de calitate a gestiunii organi­zatorice în care noţiunea de ren­tabilitate să devină un veritabil reflex. Şi sunt încă puţine între­prinderi care nu se mulţumesc numai să se asigure că fiecare cheltuială este rentabilă, ci stu­diază în rezolvarea oricărei pro­bleme, gama tuturor soluţiilor po­sibile pentru a alege dintre ele pe cea mai rentabilă, soluţia de RENTABILITATE OPTIMĂ. Ne putem pune atunci, pe bună dreptate, întrebările : Nu am fi putut realiza cu un efort mai mic cutare sau cutare lucrare ? Cine se ocupă în prezent în mod expres de acest aspect al proble­mei ? Şi la ce nivel, pentru ca soluţia aleasă în cazul fiecărei lucrări de autoutilare să fie op­timă din punct de vedere al ren­n­tabilităţii ? Fără îndoială că un rol deose­bit de important în problema ren­tabilizării înaintate a autodotări­­lor îl joacă centralele industriale. De exemplu la C.I.A.T.-Braşov principalele lucrări de autodotare sunt avizate de serviciul preţ de cost în colaborare cu serviciul de organizare din centrală. In ca­zul în care costul antecalculat al lucrării pare a fi exagerat în comparaţie cu una similară din altă întreprindere a centralei, aceste două servicii îşi trimit de­legaţi la întreprinderea construc­toare şi împreună cu personalul de specialitate de p­aci, analizează cauzele care duc la un cost ridicat şi iau măsuri de reducere a a­­cestora pînă la un nivel apropiat cu cel al lucrărilor omoloage e­­fectuate în alte unităţi. Menţio­năm de asemenea că în planul de măsuri de perfecţionare a activi­tăţii centralei în anul 1971, pe lingă unele obiective ca: îmbu­nătăţirea­­ structurii organizato­rice, integrarea unor activităţi co­merciale, reorganizarea activităţii de import -export, integrarea în C.I.A.T. a fabricaţiei produselor pînă la un nivel optim — eco­nomic, integrarea unor operaţiuni de planificare, concentrarea ac­tivităţii de elaborare şi unificare a normativelor de timpi şi de­servire, a fost prevăzută şi în­fiinţarea unor sectoare de pro­iectare centralizată a lucrărilor de investiţii şi construcţii-montaj într-o primă etapă şi a maşinilor­­agregat in etapa următoare. Prima etapă a şi fost realizată parţial prin gruparea, în cadrul I.C.P.A.T. Braşov, a compartimen­telor de proiectare a lucrărilor de investiţii şi construcţii-montaj de la uzinele „Steagul roşu" şi „Tractorul", desăvîrşindu-se în prezent prin preluarea de la I.P.C.M. — filiala Braşov, a per­sonalului care deserveşte uzinele centralei. În etapa următoare se prevede gruparea intr-un singur compar­timent a activităților de proiec­ (Continuare in pag. a 3-a) • Care este rentabilitatea optimă a autoutilărilor ? # Rolul centralelor în coordonarea autoutilărilor # Se impune cen­tralizarea proiectării mașinilor agregat # Actualitatea „ser­viciilor pentru producție“ • Un program concret pentru trecerea la noul cadru organizatoric. LA UZINA DE AUTOCAMIOANE A INTRAT IN FUNCŢIUNE UN NOU TRANSPORTOR INTERSECŢII După ce a trecut cu succes probele tehnolo­gice, noul transportor automat intersecţii, de la Uzina de autocamioa­ne a fost dat în exploa­tare. El a fost proiectat de un colectiv condus de ing. Dan Dragolea şi executat de sectorul me­­canic şef condus de ing. Dan Cămărescu. Transportorul are o lun­gime totală de 3.650 m., făcînd legătura între principalele secţii ale uzinei, printre caracte­risticile tehnice se nu­mără : viteza de 5m/mi­­trut, încărcătura maximă pe cărucior 250 kg., în­cărcătura maximă pe 4 cărucioare cuplate 1000 kg. şi capacitatea de transport 22 tone/oră, 2000 m.c. PREFABRI­CATE LIVRATE ŞANTIERELOR Constructorii de la I.P.E.C. au livrat şantie­relor pînă la jumătatea lunii ianuarie din acest an peste 2.000 m.c. pre­fabricate din beton. Sun­tem­ informaţi că prin măsurile ce le vor lua în continuare organiza­torii producţiei de aici pentru folosirea deplină a suprafeţelor de pro­ducţie, deservirea raţio­nală a locurilor de mun­că şi folosirea timpului de lucru, vor fi create toate premisele pentru depăşirea planului pe luna ianuarie şi livrarea suplimentară de prefa­bricate către şantierele de construcţii. SEMIREMORCĂ PENTRU BUŞTENI In atelierul mecanic pentru autodotări de la Unitatea pentru mecani­zarea transporturilor fo­restiere Braşov, se află în fază de prototip un nou mijloc pentru trans­portul buştenilor. Este vorba de semiremorca de 14—18 tone. Reali­zată prin autoutilaje,­­semiremorca se caracte­rizează printr-o capaci­tate de transport spori­tă, prin viteza şi uşurin­ţa de urcare pe pantele mari, prin ridicarea re­morcii pe autoşasiu la mersul în gol etc. De remarcat că noul mijloc de transport forestier a fost proiectat şi executat de un colectiv de spe­cialişti de la U.M.T.F., condus de inginerul şef al unităţii, Vaier Comă­­niciu şi de ing. Vaier Vasilcoi, şeful serviciu­lui tehnic de cercetare­­proiectare. -^oliî U^T ­‘•Ujtf ■Jr'‘••i.'iV CINCIHALUL—1966-1970 Creşterea producţiei de rulmenţi şi material rulant Un reporter inspirat a supranum­it rulmenţii „inelele de argint" ale industriei. Metafora este cît se poate de sugestivă. într-ade­­văr, rulmenţii fabricaţi la Braşov îi întâlneşti în peste 210 tipuri, cîte se realizează în prezent, în absolut toate ramurile economiei naţionale. Un nimb strălucitor pe marca uzinei este şi exportul. Produsele uzinei participă cu rezultate prestigioase în competiţia cu rulmenţii realizaţi de cele mai reputate firme producătoare din străinătate, U.M.M.R., sau altfel spus, mecanicul şef al căilor ferate. In ultimul timp această uzină, pe lingă reparaţia de material rulant, s-a specializat şi in fabricarea de utilaje necesare întreţinerii căilor de rulare. O contribuţie importantă la dez­voltarea relaţiilor de prietenie româno-italieneO capodoperă a tehnicii şi arhitecturii moderne HOTELUL INTERCONTINENTAL BUCUREŞTI Aşadar, realizarea pro­fesională conferă sens şi valoare existenţei uma­ne, obiectivîndu-i idea­lurile şi deschizîndu-i mereu noi orizonturi. Care este însă secretul acestei contopiri totale a individului cu mese­ria sa ? Ce resort magic declanşează instalarea măiestriei, a competen­ţei, ca dominantă a acti­vităţii zilnice ? Sau alt­fel spus, de ce unii a­­jung OAMENI DE ME­SERIE, iar alţii nu reu­şesc să scape de povara copleşitoare a mediocri­tăţii, de penibilul spec­tru al ratării ? Răspun­sul la toate aceste între­bări nu poate fi decât unul singur. Sincroniza­rea opţiunilor profesio­nale cu aptitudinile re­prezintă premisa esen­ţială a succesului. Desi­gur, pe parcurs intervin o serie de factori su­biectivi care alimentea­ză procesul complex al identificării omului cu meseria sa. Apare dra­gostea de meserie, orgo­liul profesional, spiritul de sacrificiu. Dar nu poţi iubi ceva ce nu gă­seşte rezonanţe în su­fletul tău, nu te poţi jertfi fără să iubeşti. Poţi fi disciplinat, poţi respecta programul, poţi să-ţi faci meseria satis­făcător, poţi să te men­ţii la un anumit nivel care să-ţi justifice sala­riul, dar nimic mai­­ mult. Oricîtă voinţă ai avea şi aceasta joacă un rol extraordinar în for­marea caracterului, nu te poţi avînta în rîndul elitelor profesionale. Da­că cele enunţate mai sus sînt adevăruri incon­testabile, demonstrate de ştiinţă şi verificate în practică, tot atît de cert este şi faptul că orice om normal posedă o pre­dispoziţie nativă, o în­clinaţie, o aptitudine pentru o anumită înde­letnicire. Esenţialul este ca aceasta să fie culti­vată, îngrijită şi ocrotită ca o floare şi nu o alta imaginară. Rousseau spunea că cele mai mari necazuri ale oamenilor provin, din contradicţia existentă între aspiraţii şi posibilităţi. Afirmaţia este perfect valabilă. Dar în viaţa de toate zilele cum se realizează întâl­nirea aptitudinii cu me­seria aleasă ? Cîteva răs­punsuri la această com­plexă întrebare l­e-am aflat în cursul anchetei de faţă . „Părinţii mei voiau să mă facă blănar, povesteşte amuzat Ioan Drăgănel — borwerkist — unul dintre munci­torii de înaltă măiestrie de la secţia de reparaţii a uzinei „Tractorul". Am stat o săptămînă ca uce­nic şi am fugit. Aveam un unchi lăcătuş meca­nic care mă luase cu el la lucru de cîteva ori. După ce am plecat de la blănar m-am angajat ca ucenic şi aşa am devenit mecanic de avioane. Du­pă reprofilarea uzinei, am lucrat la tractoare". Adesea interesul pen­tru o meserie este trezit prin contactul eu, un a­­dult care o profesează. Deşi există unele situa­ţii cînd interesul nu iz­vorăşte neapărat din­­tr-o aptitudine anume, de cele mai multe ori el vădeşte o predispo­ziţie, o înclinaţie laten­tă. Un exemplu şi mai elocvent­ în acest sens l-am găsit în scurta bio­grafie a altui meseriaş de clasă de la uzina „Tractorul", electricianul Constantin Coman: „îmi plăcea fizica. Făceam mereu experienţe cu ba­terii electrice, cu becuri, aveam un electromagnet. Cred că mă molipsisem de la fratele meu care era electrician. Aşa că m-am dus la şcoala pro­fesională şi în 1953 am devenit electrician ... Dacă ar fi să-mi aleg din nou o meserie tot pe as­ta aş alege-o. Nici nu ştiţi ce bucurie m-a cu­prins cînd am efectuat singur primele reparaţii capitale la complicatele maşini de copiat". Am cerut mai­ multor interlocutori să-mi spu­nă dacă ar dori, ca fiul sau fiica lor, să-şi însu­şească aceeaşi meserie ca şi ei. O parte au răs­puns afirmativ, iar alţii au declarat că nici în ruptul capului nu şi-ar sfătui copiii să le urme­ze în meserie. Reţinînd numele cîtorva am în­treprins o anchetă la locurile lor de muncă. Toţi fără excepţie erau conştiincioşi, ordonaţi, corecţi, dar nimic mai mult. Nu li se putea re­proşa mare lucru, dar nici nu se putea spune mare lucru despre ei. Oameni­ înglodaţi în ru­tină, suprasaturaţi de o meserie practicată nu din plăcere ci din ne­voie, nu cu pasiune ci cu indiferenţă. Nu vor ca urmaşii lor să le con­tinue profesiunea. Iată unul dintre cele mai ac­cesibile semne ale ra­tării. Întrucît era vorba de oameni adulţi, por­niţi pe un făgaş din care n-au puterea şi dorinţa de a ieşi, dezvăluirea identităţii lor în ziar ar fi inutilă. Reversul me­daliei este însă mult mai semnificativ. Istoria cu­noaşte nenumărate ca­zuri cînd înalta măies­trie s-a transmis din ta­tă în fiu, devenind blazo-u nul purtat ,cu cinste de generaţii întregi. Familii înnobilate nu datorită „sîngelui­ albastru" moş­tenit ci prin muncă, prin trudă. Dincolo de tradi­ţia­ constituită, fenome­nul are o reală motiva­ţie­ psihologică. Aptitu­dinile sunt trăsături ge­­­netice, dar fondul ere­ditar , poate fi modificat prin acţiunile­­ constant practicate de la o gene­raţie la alta, ele se a- V. Şt. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) ANCHETA SOCIALĂ SUPLIMENT DE INFORMAŢIE CULTURAL-SPORTIVĂ ^ ŞI CETĂŢENEASCA AL ZIARULUI „DRUM NOU" . ­ COnSFATUISE mm po­litics SI CULTURAL EDU­CmiVă DE uşi Ieri, la comitetul judeţean de partid, a avut loc o consfă­tuire privind munca politică şi cultural-educativă de masă. Au participat secretari şi loc­ţiitori de secretari ai comitete­lor orăşeneşti de partid şi ai unor comitete­­ comunale de partid, cadre de conducere ale organizaţiilor sindicale, U.T.C. şi de femei judeţene şi orăşe­neşti, responsabili cu propa­ganda în comitetele de partid şi responsabili culturali ai co­mitetelor sindicatelor din mari întreprinderi, activişti cultu­rali. Pe marginea referatelor pre­zentate, au luat cuvîntul nu­meroşi participanţi, care au dezbătut pe larg diferite aspec­te ale activităţii colectivelor obşteşti de agitatori, ale agita­ţiei vizuale, gazetelor de pere­te, informării politice a mase­lor, brigăzilor artistice de agit­­­taţie etc., relevînd formele şi metodele noi folosite, căile de perfecţionare a muncii politi­­­­co-educative de masă în viitor. In încheierea lucrărilor con­sfătuirii, au luat cuvîntul to­varăşii Ionel Dicu, adjunct de şef de secţie la secţia de pro­pagandă a C.C. al P.C.R., şi Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, care au subliniat sar­cinile ce stau în faţa organe­lor şi organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă, case­lor de cultură şi cluburilor, în vederea sporirii contribuţiei acestora la formarea şi dezvol­tarea conştiinței socialiste a maselor de oameni ai muncii, la mobilizarea acestora în în­deplinirea sarcinilor ce revin economiei județului nostru. BUMERANGUL“ 300.000 DE MILITARI ÎNTORŞI DIN VIETNAM SÎNT NARCOMANI O „ŞC­OALĂ" A CRIMEI MORŢI PRIN SUPRADROGARE (In pagina a 4-a) i

Next